6,897 matches
-
au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup special axat pe funcțiile sale, pe realitățile dintre membrii, pe sistemul de comunicare și interrelaționare. Ca formă specifică de comunitate umană desemnează „grupul de persoane unite prin căsătorie, filiație sau rudenie,ce se caracterizează prin comunitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
specific calitativ, dar și cantitativ pentru a putea realiza o diagnosticare cât mai corectă a relațiilor de comunicare dintre profesori , elevi și familie la nivel personal și instituțional. Metodele și instrumentele utilizate pentru culegerea datelor au fost următoarele: 1. Ancheta sociologică pe bază de chestionar Ancheta sociologică este o metodă cantitativă de culegere a datelor care utilizează ca tehnică de culegere a datelor chestionarul. Chestionarul (vezi Anexele 1,2,3 ) a fost construit pentru trei categorii de subiecți: profesori; părinți; elevi
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a putea realiza o diagnosticare cât mai corectă a relațiilor de comunicare dintre profesori , elevi și familie la nivel personal și instituțional. Metodele și instrumentele utilizate pentru culegerea datelor au fost următoarele: 1. Ancheta sociologică pe bază de chestionar Ancheta sociologică este o metodă cantitativă de culegere a datelor care utilizează ca tehnică de culegere a datelor chestionarul. Chestionarul (vezi Anexele 1,2,3 ) a fost construit pentru trei categorii de subiecți: profesori; părinți; elevi. Conținutul chestionarului a avut în vedere
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mediu ambiant. O definiție mai recentă (1977) a luptei integrate a fost elaborată de către organizația internațională de luptă biologică (O.I.L.B.): "un concept de luptă care utilizează un ansamblu de metode, care satisfac în același timp exigențele economice, ecologice și sociologice, acordând prioritate în mod deliberat, utilizării elementelor naturale de limitare a atacurilor și respectând pragurile de toleranță". În protecția plantelor s-au succedat mai multe sisteme de combatere după cum urmează: * lupta chimică simplă care presupunea utilizarea celor mai eficiente pesticide
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în educația fizică. Cele mai frecvente metode de cercetare utilizate în badminton sunt: * metode de cercetare cu caracter general: istorică, matematico-statistică, modelarea, etc.; * metode, procedee și tehnici de investigație: observația, experimentul, metoda testelor, metode de apreciere a interrelațiilor de ordin sociologic, studiul documentelor, arhivelor, izvoarelor biografice, etc. Capitolul II SCURT ISTORIC AL JOCULUI DE BADMINTON 2.1. Apariția și dezvoltarea badmintonului Originea jocului de badminton se pierde în negura vremurilor, numeroase documente, cronici și mărturii din trecut atribuindu-i o vechime
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
comparativ cu cel provenit din familiile cu mai mulți copii. 4.6 Descrierea eșantionului În cadrul cercetării noastre am folosit ca instrument de lucru chestionarul, interviul și studiul documentelor școlare. Rene Konig spune despre chestionar ca este "calea regală a investigării sociologice". Din aceste puncte de vedere, datele chestionrului ocupă un loc secundar, iar proba de verificare a validității lui o constituie confruntarea lor cu viața cu desfășurarea reală a procesului studiat. Tipurile de itemi din chestionarul nostru sunt deschise în care
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
este doar o simplă discuție în doi ci și o tehnică de investigație științifică, a unui fenomen sau domeniu social, caz în care "discuția în doi se integrează unui ansamblu de mijloace de culegere a datelor ca etapă a demersului sociologic". Interviul este un procedeu de investigație științifică care utilizează procesul comunicării verbale pentru a culege informații În legătură cu scopul urmărit. Spre deosebire de chestionar tehnica și interviul presupune o mare libertate de mișcare în plan metodologic și tehnic din partea cercetării. Chiar dacă joacă un
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
o descriu ca și „consumul de statut”, ideea ce își are rădăcinile în lucrările timpurii ale lui Veblen (1899 apud Sybrowsky, 2007) despre „consumul vizibil”. Datorită interesului crescut asupra acestui subiect, discipline diferite descriu puterea în feluri variate. Din perspectivă sociologică, Bell (1998 apud Sybrowsky, 2007) descrie puterea ca dorința consumatorului de a demonstra puterea sa socială prin afișarea bogăției materiale, intrând astfel în hora consumului sau în starea de creștere a consumului și descreșterea posibilităților de dobândire a satisfacției. Persoanele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a dus la aparția acestui virus (H.I.V.), care separat nu prezentau un risc mortal. Această afirmație stă la baza teoriei agenților patogeni, cuplarea a mai mulți agenți patogeni duce la distrugerea sistemulii imunitar. Alți cercetători spun că au existat factori sociologici care au dus la declanșarea acestei epidemii în anul 1981. Mirko Grmek emite o teorie în care spune că nici întîlnirea celor doi factori (mutație a virusului și/sau o combinare cu alt virus) nu au cum să explice formarea
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Comunicarea cu persoanele cu deficiențe de auz Prof. educator Vasilica Diaconu SAM “P.P. Neveanu” Galați Comunicarea, este definită din punct de vedere sociologic, astfel: “relația fundamentală între indivizii aceleiași societăți, realizată cu ajutorul limbajului și al altor coduri de semne, în care au loc schimburi de informații și opinii, de idei etc. și care constituie prima și cea mai largă formă de conexiune socială
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
asociative, culturale cu instituții culturale, sociale, ONG-uri, fundații etc., constituirea de consorții avantajoase din punct de vedere economic, și al asigurării noutăților științifice * Marketing: organizarea de activități de marketing, promovare, pe baza analizelor nevoilor de informare operate cu mijloace sociologice * Promovarea activității și potențialul bibliotecii: mijloace, metode, evidență, analiza impactului mediatic și luarea unor măsuri adecvate 145. Indicați un posibil mod de organizare a documentelor unui director / responsabil de unitate documentară / responsabilitate la nivel instituțional! R: 0. Administrație 1. Administrația
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
legată de disciplinele sale de origine dar în ciuda a toate acestea solid ancorată în câmpul științelor informării , se degajă o serie de teme periferice: psihologice (comportamentele de comunicare, procese euristice, reprezentări ale cunoașterii, etc.) ; lingvistice (semiotica, reformulare, paratexte, morfosintaxa, etc.) ; sociologice (sociologia științelor, comunitățile științifice, productivitate științifică, valoare, etc.) ;informatice (baze de date, reperare, sisteme expert, programe hypertex, etc.) ; matematice, logice, statistice (algoritmi, distribuții nongausiene, logica booleană, procese markoviene, etc.) ; economice, juridice și politice (piața de informație, dreptul creațiilor imateriale, industiei
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
obișnuită de adaptare individuală; conformitatea devine reperul în raport cu care toate celelalte modalități de adaptare personală sunt estimate ca “devieri” sau “deviante”. 3.Devianța. Constă în nonconformitatea cu normele sociale sau în conflictul normativ cu standardele comportamentale ale comunității. Din perspectivă sociologică, devianța nu se confundă cu nonconformitatea; ea se referă la nonconformitatea cu normele sociale generale, dar implică și conformarea cu normele proprii unui subgrup social sau cu cele ale unei subculturi. Devianța include acele comportamente care se abat de la sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
se explică nu numai că este dificil să dezaprobi cu consecvență practici frecvente, dar și faptul că grupurile/majorității reușesc, mai devreme sau mai târziu, să-și impună criteriul lor de normalitate, adaptându-l la evoluțiile socioculturale. Devianța în sens sociologic se aseamănă cu devianța în sensul statistic de abatere de la tendința centrală a unui grup, cu deosebirea că ceea ce este sociologic deviant este în mod necesar și dezaprobat. c) Criteriul magnitudinii și gravității actului comportamental - definește ca deviante doar conduitele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
devreme sau mai târziu, să-și impună criteriul lor de normalitate, adaptându-l la evoluțiile socioculturale. Devianța în sens sociologic se aseamănă cu devianța în sensul statistic de abatere de la tendința centrală a unui grup, cu deosebirea că ceea ce este sociologic deviant este în mod necesar și dezaprobat. c) Criteriul magnitudinii și gravității actului comportamental - definește ca deviante doar conduitele care se abat semnificativ de la expectanțele normative ale celorlalți și care sunt considerate periculoase. Conceptul-cheie în înțelegerea acestei perspective de definire
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Editura Polirom, 2003 footnote> : a fi diferit de majoritatea și a fi devalorizat. Cele două criterii sunt în concordanță cu toate perspectivele de definire a devianței prezentate mai sus. 2.2 Relativitatea și universalitatea devianței Devianța reprezintă un fenomen esențialmente sociologic; ea nu poate fi înțeleasă detașat de contextul social și nu poate fi explicată doar prin apelul la trăsăturile individuale de personalitate sau la caracteristicile ereditare ale deviantului. Astfel, noțiunile de „devianța" și „normalitate" sunt relative, în sensul că nu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
norme luat ca sistem de referință. De exemplu, sintagmele „comportament deviant", „comportament aberant", „comportament asocial", „comportament infracțional sau delictual" sunt generate de diversele perspective de abordare a devianței și nu pot fi luate drept sinonime: „comportament deviant" este un concept sociologic și se referă în special la abaterile de la normele/valorile sociale; „comportament aberant" sau „anormal" se referă la aspectele medico-legale și psihopatologice întâlnite în unele cazuri de devianță; astfel, „comportament anormal" este o noțiune psihopatologică ce caracterizează incapacitatea individului, acceptată
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Alexandru Popovici - contribuții la studiul florei 14 referințe Analiza statică și seismică a construcțiilor subterane (galerii, tunele) 200 referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe Argumentare. Discurs. Coerență. Logică 101 referințe Arhitectura limbajelor simbolice 189 referințe Aspecte sociologice ale activității sportive din România 9 referințe Avangardism 50 referințe Axiologie generală 187 referințe Barocul și influențele baroce în literatură 247 referințe Bibliografia cărților de literatură neogreacă (Grecia și Cipru) în România 60 referințe Bibliografia relațiilor diplomatice, economice și culturale
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
se pot clasifica în câteva tipologii: direcția structuralistă (Michel Riffaterre - arhilector, Jonathan Culler - competență literară, cititorul ideal, Gerald Prince-Naratarul), direcția psihologică (Norman Holland - cititorul transactiv), direcția Școlii de la Konstanz (W.Iser - lector implicit, H.R Jauss - orizont de așteptare ), direcția sociologică (Jacques Leenhardt, Toward a Sociology of Reading - "scurtcircuit", Pour une sociologie du roman Lucien Goldmann - lectorul ar fi receptiv doar la creațiile literare care chestionează valorile contemporane lui), direcția stilistic-afectivă (Stanley Fish - cititorul informat). 1 O versiune a acestui studiu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005. Vulcănescu, Mircea, Opere (I-II), București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, București, Editura Compania, 2009. II. Lucrări speciale Albertoni, Ettore A., Doctrine de la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
anumită 133 situație socială, un anumit sistem economic, social și politic. Se iac încercări de a descrie și a defini influența exercitată de societate asupra literaturii și de a stabili și judeca care e locul literaturii în societate. Această abordare sociologică a literaturii este practicată mai ales de cei care subscriu la o filozofie socială precisă. Criticii marxiști nu numai că studiază aceste relații dintre literatură și societate, dar au și o concepție bine definită despre cum ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
baza unor sentințe mai mult sau mai 141 puțin oficiale, considerate reprezentative pentru "cititorul obișnuit" dintr-o anumită perioadă. În consecință, de vreme ce întreaga problemă a "fluctuațiilor gustului" este o problema "socială", ea poate îi pusă pe o bază mai categoric sociologică ; studii amănunțite pot cerceta concordanța reală dintre o operă anumită și publicul special în rândurile căruia opera a avut succes ; se pot strânge date asupra numărului edițiilor, al exemplarelor vândute etc. Stratificarea oricărei societăți se reflectă în stratificarea gustului ei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
rapidele schimbări sociale din ultimele decenii și relația în general laxă care există între artist și public. Izolarea de societate a scriitorului modern, ilustrată de fenomene cum sunt Grub Street, viața boemă, Greenwich Village, scriitorii americani expatriați, reclamă un studiu sociologic. Socialistul rus G. V. Plehanov este de părere că teoria "artei pentru artă" apare atunci când artiștii simt o contradicție de nerezolvat între țelurile lor și țelurile societății căreia U aparțin. Artiștii trebuie să fie foarte ostili societății lor și trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
interpretare a vieții, că aceia care au puține cărți le iau mult mai în serios decât aceia care citesc mult, profesional. 143 Putem oare depăși nivelul presupunerilor de acest fel ? Putem folosi chestionare și alte mijloace de efectuare a anchetelor sociologice ? O obiectivitate absolută nu se poate obține, deoarece valoarea răspunsurilor va depinde de memoria și de puterea de analiză a celor interogați, iar mărturiile acestora vor trebui să fie codificate și evaluate de o minte supusă greșelii. Dar întrebarea : "Cum
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]