12,660 matches
-
2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 06/03/2008. Site-uri: www.asistenta sociala.ro http://sas.mmssf.ro/temp/Manual participant.pdf
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 11. 44 Doru Tompea, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 447. 45 C. Zamfir, L.Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. 46 M. Miroiu și G. Blebea, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001, p.11. 47 Maria, Roth-Szamoskozi, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 1 TEORII ȘI
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și modelajele obiectelor de către organismele de finanțare, în pofida calității anumitor lucrări ce reintroduc instituțiile de dezvoltare ca pe unul din actorii dinamicii raporturilor sociale. Să observăm în paralel că în orientările instituționaliste ale științelor economice, precum și în anumite curente ale sociologiei economice care renaște astăzi sub impulsul lui Mark Granovetter 27, economia este privită ca un spațiu de interacțiuni și de tranzacții care-i egalizează fictiv pe agenții unui joc în care politicul se remarcă prin strania lui absență. Încastrarea câmpurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ar fi nenumărate aici și acolo: se poate vedea în aceasta o consecință a unei încleștări a liberalismului economic și, în corolar, a unei edificări a "socialului" în capital de rezistență la constrângerile economice. Să amintim la acest capitol că sociologia economică relua în Statele Unite întrebarea privind încastrarea socială a economicului încă din 1985, rămânând în același timp obnubilată de performanța economică și prizonieră a unei dihotomii economic / social care continuă să străbată ca un mit imposibil de depășit toate interpretările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rămas subordonată problematicilor centrale ale reflecției antropologice: etnicul, religiosul, identitatea, sociabilitatea, privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în agricultor un nou întreprinzător, etnologia rurală rămânea foarte atașată de colectarea formelor trecute și așa-zise "tradiționale" ale vieții țărănești. În anii optzeci, iruperea și ea precoce a unei antropologii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vom înclina pentru denumirea "etnologie a întreprinderii", este cu scopul de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care se implantează într-un domeniu deja ocupat în mare de alte discipline din științele sociale, precum sociologia organizațiilor și sociologia muncii. Aceste două subdiscipline spre deosebire de cercetările antropologice citate mai sus sunt complet cufundate în întreprindere, rupând într-o anumită măsură întreprinderea de societatea în care se desfășoară. Dacă suntem de acord să considerăm etnologia înainte de toate ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
denumirea "etnologie a întreprinderii", este cu scopul de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care se implantează într-un domeniu deja ocupat în mare de alte discipline din științele sociale, precum sociologia organizațiilor și sociologia muncii. Aceste două subdiscipline spre deosebire de cercetările antropologice citate mai sus sunt complet cufundate în întreprindere, rupând într-o anumită măsură întreprinderea de societatea în care se desfășoară. Dacă suntem de acord să considerăm etnologia înainte de toate ca pe un dispozitiv
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un mimetism metodologic autosuficient și cu greu purtător al unei viziuni noi despre întreprindere, voi încerca să avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
voi încerca să avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Naționale, Cercetării și Tehnologiei l-a publicat în iunie 1999 (apel la propuneri care încadrează o problematică generală foarte solidă), este menționată necesitatea de a alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unui nucleu științific care pare a ieși intact din zdruncinarea vechilor certitudini epistemologice. Se pare însă că nu este necesară întoarcerea la fascinația pentru termenul de etnografie. Reapariția acestuia caracterizează de altfel atât o antropologie lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze care se inspiră mai mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei problematici în spatele invocării evazive a originii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
certitudini epistemologice. Se pare însă că nu este necesară întoarcerea la fascinația pentru termenul de etnografie. Reapariția acestuia caracterizează de altfel atât o antropologie lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze care se inspiră mai mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei problematici în spatele invocării evazive a originii disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul secolului până foarte recent în unele locuri 103. În plan metodologic, ansamblul acestor chestiuni conduce la interogarea pertinenței modurilor de investigație testate de etnologie sau de sociologia urbană, luând ca unitate de anchetă un cartier. Un atare demers riscă de fapt să apară ca insuficient, în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fost foarte sistematic slăbite. Destabilizarea modelului muncii salariate, începută în Franța în anii șaptezeci, este un fenomen reperat deja de mulți ani și care a făcut obiectul a numeroase publicații. Ea pune în cauză categoria însăși a muncii fabricată de sociologie 108 și obligă la reexaminarea evantaiului diverselor modalități de angajare. Din alt punct de vedere, distincțiile stabilite între sfera muncii și alte domenii de inserție socială ar merita o atenție susținută. Ele par a se estompa obiectiv, pe de o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
troisième voie", L'Homme et la société, 135, 119-135. BACHET D., 2000 "Le travail, le capital... et l'entreprise", Issue, 55-56, 177-209. BADIE B., 1997 La fin des territoires, Fayard, Paris. BADIE B., 1997 "Le jeu triangulaire", in Birnbaum (coord.), Sociologie des nationalismes, PUF, Paris, 447-462. BADIE B., 1999 Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris. BALANDIER G., 1955 Sociologie actuelle de l'Afrique noire, PUF, Paris (ed. a IV-a, 1982). BALANDIER G., 1955 Sociologie des Brazzavilles noires, Presses de la fondation
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
entreprise", Issue, 55-56, 177-209. BADIE B., 1997 La fin des territoires, Fayard, Paris. BADIE B., 1997 "Le jeu triangulaire", in Birnbaum (coord.), Sociologie des nationalismes, PUF, Paris, 447-462. BADIE B., 1999 Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris. BALANDIER G., 1955 Sociologie actuelle de l'Afrique noire, PUF, Paris (ed. a IV-a, 1982). BALANDIER G., 1955 Sociologie des Brazzavilles noires, Presses de la fondation nationale des sciences politiques, Paris (ed. a II-a., 1985). BAUDRILLARD J., 1970 La société de consommation, Gallimard
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Le jeu triangulaire", in Birnbaum (coord.), Sociologie des nationalismes, PUF, Paris, 447-462. BADIE B., 1999 Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris. BALANDIER G., 1955 Sociologie actuelle de l'Afrique noire, PUF, Paris (ed. a IV-a, 1982). BALANDIER G., 1955 Sociologie des Brazzavilles noires, Presses de la fondation nationale des sciences politiques, Paris (ed. a II-a., 1985). BAUDRILLARD J., 1970 La société de consommation, Gallimard, Paris. BAZIN L., 1998 Entreprise, politique, parenté. Une perspective anthropologique sur la Côte-d'Ivoire dans le
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
L'Harmattan, Paris. BOLLINGER D. și HOFSTEDE G., 1984 Les différences culturelles dans le management, Éditions d'organisation, Paris. BOURDIEU P., 1980 Le sens pratique, Minuit, Paris. CASTORIADIS C., 1975 L'institution imaginaire de la société, Seuil, Paris. COLONOMOS A., 1999 Sociologie des réseaux transnationaux, L'Harmattan, Paris. CONVERT B., 2001 "Le renouveau de la sociologie économique", Journal des anthropologues, 84. COPANS J., 1974 Critiques et politiques de l'anthropologie, Maspéro, Paris. COPANS J., 1980 Les marabouts de l'arachide, Le Sycomore, Paris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le management, Éditions d'organisation, Paris. BOURDIEU P., 1980 Le sens pratique, Minuit, Paris. CASTORIADIS C., 1975 L'institution imaginaire de la société, Seuil, Paris. COLONOMOS A., 1999 Sociologie des réseaux transnationaux, L'Harmattan, Paris. CONVERT B., 2001 "Le renouveau de la sociologie économique", Journal des anthropologues, 84. COPANS J., 1974 Critiques et politiques de l'anthropologie, Maspéro, Paris. COPANS J., 1980 Les marabouts de l'arachide, Le Sycomore, Paris, (reed. L'Harmattan, 1988) COPANS J., 1991 "De l'anthropologie des travailleurs à
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
et l'informel, L'Harmattan, Paris. LENCLUD G., 1992 " Le grand partage ou la tentation ethnologique", in Althabe, Fabre, Lenclud (coord.): Vers une ethnologie du présent, MSH, Paris. LEVI-STRAUSS C., 1950 "Introduction à l'œuvre de Marcel Mauss", in Mauss, Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, IX-LII. LEVI-STRAUSS C., 1958 Anthropologie structurale, Plon, Paris. LORDON F., 2000 Fonds de pension, piège à cons?, Ed. Raisons d'agir, Paris. LUCAS P., 1981 La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris. LUCAS P., 1985 La
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
piège à cons?, Ed. Raisons d'agir, Paris. LUCAS P., 1981 La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris. LUCAS P., 1985 La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon. MAUSS M., 1950 "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 145-279 (ed. I, 1923-24). MEILLASSOUX C., 1960 "Essai d'interprétation du phénomène économique dans les sociétés traditionnelles d'auto-subsistance", Cahiers d'études africaines, 1 (reprodus în Terrains et théories, Anthropos, 1977, 21-62) MEILLASSOUX C., 1964 Anthropologie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apărut, într-o versiune prescurtată, sub titlul "Quelques occurrences économiques en anthropologie" ("Câteva ocurențe economice în antropologie"), în Socio-anthropologie, nr. 7, 2000, pp. 3-5. 1 K. Polanyi, La grande transformation, Gallimard, Paris,1983. 2 M. Mauss, "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, pp. 145-279. 3 Începând cu Lévi-Strauss care, reproșându-i lui Mauss că nu a "văzut schimbul" dincolo de tripla obligație a da-a primi-a restitui, asimilează socialul cu schimbul, sublimându-i dimensiunea simbolică și reducând
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a da-a primi-a restitui, asimilează socialul cu schimbul, sublimându-i dimensiunea simbolică și reducând circulația bunurilor ca și pe cea a femeilor la un troc de semne. Cf. C. Lévi-Strauss, "Introduction à l'oeuvre de Marcel Mauss", in Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, IX-LII, precum și Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958. 4 K. Polanyi & C. Arensberg (ed.), Les systèmes économiques dans l'histoire et dans la théorie, Larousse, Paris, 1975. 5 "Procesul instituționalizat de interacțiune dintre om și mediul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
11 M. Sahlins, Age de pierre, âge d'abondance. L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Lumumbisme, Maspéro, Paris, 1972; Anthropologie politique d'une décolonisation, L'Harmattan, Paris, 2000. 27 M. Granovetter, "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91, 3, pp. 481-510. A se vedea excelenta sinteză a sociologiei economice americane de după 1985 prezentată de B. Convert, "Le renouveau de la sociologie économique", Journal des anthropologues, 84, 2001. 28 Mouhoub El Mouhoud (comunicare orală), colocviul "Transformations du travail et croissance économique", Travail et Mondialisation, IRD/IREPD, Grenoble, 2-3 decembrie 1999
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]