7,161 matches
-
pe tradiție și renovatoare a tradiției (vezi, de pildă relația dintre tradiție și modernitate la Picasso, Joyce, Ezra Pound sau Brâncuși), postmodernismul a proclamat ca logică a ființării lepădarea de Dumnezeu și de orice tradiție, adică demitizarea totală, lichidarea cultului strămoșilor, distrugerea identicului și a etnicului, a spațiilor culturale și morale, clădite de veacuri și milenii, a filozofiei ca înțelepciune a ființării, a schimbării radicale a procesului de învățământ prin anihilarea oricărei educații, dar și a gândirii politice bazate pe morală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
insignifianței. Ca "specialist al obsesiilor", cum se autodefinea, Cioran însuși, mânat de febrele tinereții și în numele unei "uri iubitoare" pentru o țară fără destin, cerea, pe vremea când era "tânăr, orgolios și nebun", chiar lichidarea trecutului ei. Dar războiul cu strămoșii, profanând "liniștea morților", exprima nu doar furia unei negații, blamând printr-un exces generalizat un "infern inepuizabil" și retezând, astfel, izvorul suferinței. A face istorie era cuvântul de ordine, învinovățind trecutul și născocind un viitor în care nu credea. Oripilat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
incorecte" politic Consecvența, dar, mai ales, calmul cu care Theodor Codreanu, "incorectul" politic de la Huși, îi dezbracă mereu, de la carte la carte, pe "corecții" elitiști de la București și de aiurea, pe cei de azi, dar și pe părinții ori pe strămoșii lor de tristă amintire, inspiră respect. Dincolo de argumentarea strânsă, transdisciplinară, fără nici un fel de fisuri sofistice sau stridențe demagogice, în demersul său se impune un crez nestrămutat, o convingere. Rostul scrisului, crede cu neclintire Theodor Codreanu, nu ține de orgoliul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care toate au provocat calamități de nedescris în țara noastră. Am avut multe supărări de ordin familial, dar nu m-am lăsat răpus, nu m-am socotit nenorocit și am avut tăria să mă ridic deasupra acestor dureri ale vieții. Strămoșii mei, țărani clăcași de pe valea Moldovei, mi-au transmis această tărie sufletească, de aceea sunt foarte bucuros și le sunt mult recunoscător. Ce va mai rezerva viitorul? vom vedea. Prin felul meu de a concepe viața sunt un optimist. Viața
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
elevii văd în profesorii lor niște oameni superiori, din toate punctele de vedere. În cariera mea didactică, eu nu mi-am făcut decât datoria, apelând la zestrea pe care o aveam de la profesorii mei și după posibilitățile mele moștenite de la strămoși. Totuși, mă bucură când îmi scriu foștii mei elevi de odinioară. Ceva asemănător s-a întâmplat când am împlinit 70 de ani. Atunci, Gh. Balaeș (din seria 1942, azi director general în Ministerul Transporturilor) mi-a trimis o telegramă, deosebit de caldă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
totul extrem de interesant. Îl mai văzusem în anii trecuți, dar am dorit să văd tezaurul de la Ilinova din județul Mehedinți, descoperit în anul 1982, în urma unor săpături. Totul este lucrat din aur masiv, de o mare finețe artistică. Face cinste strămoșilor noștri traco geți. Totul ar fi fost minunat, dacă în ziua de 10 iunie n-aș fi participat la înmormântarea geologului Șt. (Nucu) Vancea, fiul unei nepoate din Iași, Didica (născută Todicescu). Dânsul , pe timpul verii, avea muncă de teren în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
al acestora. În timp, Emil Cioran a renunțat la acest punct de vedre și a intitulat această corespondență simplu „peste ani”, conștient fiind de eficiența acestor scrisori pentru cei care „vor veni” și vor dori să știe amănunte din trecutul strămoșilor noștri. Pentru investigarea argumentată a corespondenței cu mare vechime, în scopul evocării unor fapte și evenimente socio-politice (răscoale, războaie, revoluții) se impune precizarea surselor de informație, calitățile acestora, cât și restricții coerente privind viabilitatea în timp a textelor studiate. Corespondența
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o suită de lucrări literare creează un spațiu ideal de oglindire, reflecție, explorare a celor derulate într-o viață de o importanță considerabilă, pentru cei care vor încerca să se întrebe astăzi sau mâine: „încotro ?”...dar „de unde venim, cine sunt strămoșii noștri ?”... <reflist> Bibliografie Alexandru Mânăstireanu, Călător... prin vâltoarea vremii, vol. I, Editura Sfera, Bârlad, 2006; Alexandru Mânăstireanu, Călător...prin vâltoarea vremii (Călătoria continuă), vol. II, Editura PIM, Iași, 2009; Alexandru Mânăstireanu, Călător... prin vâltoarea vremii (În luptă cu timpul...), vol
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
amintiri, Editura PIM Iași, 2010, 356 pagini. * Ioan Antonovici, Depozitarul, vol.I, Ed. PIM Iași, 2011, p.493. * Ioan Antonovici, Depozitarul, vol.II, Ed. PIM Iași, 2011, p.493. * George-Felix Tașcă și Neamul Tășculeștilor, Editura PIM Iași, 2011, p.340. * Strămoșii noștri din arhive,Editura PIM Iași, 2011, p. 462. *Românii așa cum sunt. Editura PIM, Iași, 2011, 383 p . *Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu. Editrura PIM,Iași, 2012, 225p. *Prietenie. Editura PIM, Iași, 2012, 321 p. *Cu prieteni, despre prietenie, volum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nr.41, 2010, despre volumele Vaslui (trilogie).; Prof. Costin Clit - Huși, în „Lohanul” nr.3 (18/2011), p.41.; Ion Hurjui, în „Pagini medicale bârlădene” nr.154-155, 2011, Un tărâm binecuvântat, Vaslui, cele trei volume; Petru Bejinariu, note de lector - Strămoșii noștri din arhive, restituiri, în Săptămânalul - Rădăuți nr. 331, octombrie , 2011, p. 15 și în Academia bărlădeană nr. 4 (45), 2011, p. 21; Mihaela-Adriana Nastac, Bârlad. Istorie, cultură, amintiri, în Pagini medicale bârlădene nr. 170-171, p. 17, 2012; Mihaela-Adriana Nastac
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
perioadă la iași”; Adrian Butnaru, în revista Elanul nr. 129, noiembrie 2012, p. 9, Ioan Antonovici Depozitarul , bibliografie la documentarul „Boieri bârlădeni la mijlocul secolului al XIX-lea - Gheorghe C. Iamandi”, p. 6-9; Nicolae Busuioc, Fescinația lecturii - Timpul doare și irită, Strămoșii noștri din arhive, de Ion N. Oprea, în Cronica, revistă de cultură, Iași, octombrie 2012, p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din 21 decembrie 2012, p. 13, și Cotidianul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
România, Sibiu, str. Hegel nr. 5, județul Sibiu. 227. Tănase Elena, născută la 15 ianuarie 1954 în București, România, fiica lui Petre și Stanca, cu domiciliul actual în Suedia, 22474 Lund, Valdemarsv. 173, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Strămoșilor nr. 8, sectorul 6. 228. Tănase Ionel, născut la 23 mai 1956 în localitatea Moldoveni, județul Ialomița, România, fiul lui Vergil și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 22474 Lund, Valdemarsv. 173, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Strămoșilor
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Strămoșilor nr. 8, sectorul 6. 228. Tănase Ionel, născut la 23 mai 1956 în localitatea Moldoveni, județul Ialomița, România, fiul lui Vergil și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 22474 Lund, Valdemarsv. 173, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Strămoșilor nr. 8, sectorul 6. 229. Bonis Maria, născută la 24 august 1969 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Ambrus Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 4053 Haid, Heimstattenhof 11/3, cu ultimul domiciliu din România, Târgu
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
de sine, condiția de viață nu era omul, copaci sumeși deasupra de buruienile de mal, arborete sensurile întoarse spre noi pe înălțimi, schemă de fier turnul de observație de la Puișor, berze pereche, în sfîrșit! în tovărășie intrînd în contact cu strămoșii, nu cu aceia actuali, pe limba lor tracă, în mitul berzei, iar salcia zgripțuroaică, dublate falangele uscate de altele verzi, stația Pui limbajul, cît e om, se pune pe semne vremelnice, că de pregătirea de război ducii daci ai priveliștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sufere? antene după antene evantaiele de crengi, albul lăptos excesiv cu pădurea, stol de sensuri eliberăm fictiv, hipnagogic întunericul de alb, el însuși negrul negurii seara. Marți, 27 decembrie, ora 12,30, în grădina zoologică Tîrgu Mureș, în pavilionul maimuțelor strămoși în spaime medievale om-tobă, om-arbore, om-mugur, omul-literatură, mîna subțire la puiul de pavian e vena lui care palpită, timp la perfecțiunea infinită infinitezimală pe reflecție schimbată în om-literatură în cazul literaturii, pui de pavian negru nu prinzi prefacerea, te crezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
piersică n-ai vrut, banană! ți-ai lăsat și barba bulbucată din tuleie bălaie, iar copilul n-am vrut să-l vaccineze, cît nu am fost în maternitate, pe 5 ianuarie eram la lucru, i-a făcut primul vaccin! din strămoși oamenii cum de erau voinici și copiii ies slăbănogi, bunicul meu ce om voinic era! să chemi și să citească acatist pentru sănătatea copilului, da, sigur! pe întîi ianuarie, cum altfel decît Vasile, a, Vasîlică! 1 ianuarie 2005, vezi, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frumusețea romantică a peisajului din Balcani. Iată un fragment dintr-o celebră relatare a uneia dintre aceste călătorii: "Un oraș turcesc are un farmec aparte indiferent de locul unde este situat și privit din orice punct. Credincios instinctelor pastorale ale strămoșilor săi, turcul caută întotdeauna să învăluie orașul prozaic cu poezia naturii; el multiplică spiralele ca să compenseze acoperișurile și oriunde înalță o casă sădește și un copac."8 Deși arhitectura modernă este destul de diferită și, de fapt, adesea monotonă și urîtă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să depună un jurămînt, care, dacă era luat în serios, implica angajamente ce acopereau domenii vaste: Devenind membru al organizației Ujedinjenje ili Smrt, jur pe soarele care strălucește deasupra capului meu, pe pămîntul care mă hrănește, pe Dumnezeu, pe sîngele strămoșilor mei, pe onoarea și viața mea că, din acest moment și pînă ce voi muri, voi sluji cu credință cauza acestei organizații și voi fi oricînd gata să fac orice sacrificiu pentru ea. Jur pe Dumnezeu, pe onoarea și pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unui istoric iugoslav contemporan: În bătălia de la Mačkov din septembrie 1914 luptau pe de o parte Regimentul 4 de la Užice șsîrbescț, iar pe de alta un regiment de la Lika, din care făceau parte un mare număr de sîrbi ai căror strămoși fuseseră vreme de secole cei mai credincioși soldați ai împăraților habsburgici. Comandantul Purić din regimentul Užice și-a condus oamenii în paisprezece atacuri, la care cei de la Lika au replicat prin contraatacuri fulgerătoare. În timpul unuia dintre acestea, Purić i-a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fi găsite aceste ținuturi. Mein Kampf clarifică și acest aspect: Dar dacă vorbim despre pămîntul și teritoriul Europei zilelor noastre, ne putem gîndi în primul rînd la Rusia și la statele vecine vasale ei." Acest teritoriu trebuia cucerit: "Exact așa cum strămoșii noștri nu au primit pămîntul pe care trăiesc astăzi ca un dar din ceruri, ci au fost nevoiți să-l cucerească cu prețul vieților lor, tot astfel, nici o grație națională, ci numai forța unei săbii triumfătoare va dobîndi pe viitor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de acord în privința căii care trebuia urmată. Simović, a cărui atitudine semăna în multe privințe cu cea a lui Metaxas, a ținut o cuvîntare în fața miniștrilor săi, în care "a evocat pagină cu pagină istoria sîrbilor. El a omagiat osemintele strămoșilor eroi militanți ai Serbiei, bătălia de la Kosovo, prinții legendari ai începuturilor Serbiei și lupta împotriva turcilor." Maček, care dorea menținerea păcii, a replicat, argumentînd că "sîrbii nu pot duce o politică națională sănătoasă prin stîrnirea unor emoții puternice."31 Cea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sigur. Putem să luăm în considerare și se cuvine să o facem preocuparea grupurilor etnice care dau eterogenitatea "mojarului uriaș" cu numele de Statele Unite de a-și cunoaște moștenirea culturală, veche, europeană, cu care să se mîndrească cetățenii americani cu strămoși în spațiul fostei Serbii, să zicem, și numele Jelavich îngăduie o asemenea corelare. Nu sînt de subestimat scopurile pur comerciale. Peste toate acestea și, poate, altele nemenționate, am vrea să atragem atenția asupra faptului că proiectul ia naștere în prelungirea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
corespunde nordului provinciei belgiene. Istoria mult prea complicată a acestor patru regate, pînă la unificarea lor de către Clothar I în 588, coincide, însă, cu o creștere teritorială a "regatului francilor". Descendenții lui Clovis, care spun că se trag dintr-un strămoș legendar Meroveu (de unde numele dinastiei Merovingiene), anexează ținutul burgunzilor, își extind protectoratul asupra Turingiei, Saxoniei și Bavariei și pornesc, simultan cu recuceririle bizantine, expediții fructuoase către Veneția și Italia de Sud. După înfrîngerea lor și după moartea, la Vouille, a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
forță a aristocrației france este dublată de aceea a majordomilor, mari seniori care, în calitatea lor de șefi ai administrației, dețin, de fapt, în fiecare regat adevărata putere. Cei mai de temut sînt pepinizii, cei care-și trag numele de la strămoșul lor Pepin de Landen, care, încă din vremea lui Clothar II și a fiului său Dagobert, ocupă, timp de douăzeci de ani, dregătoria palatului austrasian. Puterea pepinizilor stă în imensitatea și bogăția domeniilor lor dintre Rin și Meuse (în actualul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dăinuiască o biserică catolică și o mănăstire la București. Prin același decret domnitorul acorda și confirma toate drepturile, imunitățile și privilegiile de care se bucură și s-a bucurat Mănăstirea lor din Târgoviște, a aceluiași Ordin, așa cum au făcut și strămoșii noștri.... Arhiepiscopul de Sofia, Mons. Petrus Deodatus, O.F.M. Obs., văzând că în numirea de el promovată a lui Marco Bandini, O.F.M. Obs. ca Arhiepiscop de Marcianopoli și Administrator Apostolic de Bacău a biruit în intenția sa, a încercat
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]