4,909 matches
-
sau pentru părți mai mari și mai complexe. Preludiile pentru claviatură au început să apară în secolul al XVII-lea în Franța. Preludiile fără măsură, în care durata fiecărei note este lăsată la latitudinea interpretului, erau folosite ca introduceri pentru suitele pentru clavecin. Louis Couperin (c.1626-1661) a fost primul compozitor care să abordeze genul iar preludiile pentru clavecin au fost utilizate până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de numeroși compozitori, precum Jean-Henri d'Anglebert (1629-1691), Élisabeth Jacquet de la
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
o toccată doar cu numele. De la începutul secolului al XX-lea Serghei Prokofiev și Aram Haciaturian au compus câte o toccată pentru pian solo, la fel și Maurice Ravel ca parte din "Le Tombeau de Couperin" și Claude Debussy în Suite: Pour le Piano și "Jardins sous la pluie" (care este o toccată, chiar dacă nu se numește așa). Suita pentru pian nr. 2, Op. 10, a lui George Enescu se deschide cu o toccată.
Toccată () [Corola-website/Science/329988_a_331317]
-
câte o toccată pentru pian solo, la fel și Maurice Ravel ca parte din "Le Tombeau de Couperin" și Claude Debussy în Suite: Pour le Piano și "Jardins sous la pluie" (care este o toccată, chiar dacă nu se numește așa). Suita pentru pian nr. 2, Op. 10, a lui George Enescu se deschide cu o toccată.
Toccată () [Corola-website/Science/329988_a_331317]
-
XII-lea secol de către cavalerii Templieri. Din exterior biserica se prezintă ca o structură poligonală cu șaisprezece laturi, cu contraforți puternici, ferestre rotunde și o clopotniță. La interior biserica prezintă o structură centrală, octogonală legată de galeria înconjurătoare printr-o suită de arce. Forma generală a bisericii este inspirată din alte structuri rotunde în plan cum ar fi: Moscheea lui Omar și Biserica Sfântului Mormânt, ambele aflate în Ierusalim. Capitelurile colonadei sunt romanice (sfârșit de secol XII) și întruchipează atât motive
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
într-o biserica barocă bazată pe modele venețiene s-a intenționat să fie un simbol arhitectural al venerării Sf. Magnus. Întreaga biserică reprezintă un relicvar enorm. Pentru prima dată în arhitectura barocă din sudul Germaniei legenda sfântului local a inspirat suita de fresce din întreaga biserică. Comunitate de la acel moment a dorit ca noua biserică să stârnească invidia cunoscătorilor prin calitatea de operelor sale de artă. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, comunitatea a revenit la datoriile sale
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
îl interesează Istoria în cântecele poporane, susține rubrici ca „Revista politică" și „Revista științelor". Dă un Curs facultativ de istorie modernă critică (1875) și un Memento de istorie universală sau Istoria în tablouri (1883). În „Literatorul" i-a apărut o suită de Studii literare, reproduse în două volume (1892-1893). Didactice, greoaie, dar dovedind o bună cunoaștere a culturii antice, studiile judecă literatura vremii în raport cu idealul clasic al criticului: naturalismul e acuzat că anulează prin întâmplător caracterul de generalitate al artei (Frumos
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
respectat și stimat de colegi și de public. Respecta foarte mult talentul autentic și a sprijinit foarte mulți tineri talentați, dar necunoscuți, să se afirme artistic. În anul 1963, mâhnit de lipsa de interes în promovarea și înregistrarea celor două suite ardelenești, Traian Lăscuț-Făgărășanu se pensionează la vârsta de 53 de ani, refuzând orice colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune și multe discuri înregistrate la Electrecord. Tot el este autorul a două suite ardelenești pentru clarinet și orchestră simfonică care au fost cântate și premiate în concursuri internaționale, dar care nu au fost promovate și nici înregistrate pe discuri pentru faptul că artistul a refuzat să devină membru al PCR. A fost căsătorit
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
Ugo a participat la Prima cruciadă împreună cu fiul său, Enguerrand, ambii cîștigând faimă din postura de comandanți militari. Ca vasali față de contele Eustațiu al III-lea de Boulogne, cei doi au călătorit în Orient probabil în compania acestuia și în cadrul suitei lui Godefroy de Bouillon. Ugo și Enguerrand au participat la asediul Antiohiei din 1097, unde au fost figuri centrale în cadrul raidurilor împotriva turcilor selgiucizi. Ugo este pentru ultima dată menționat în Țara Sfântă cu ocazia asediului Ierusalimului din 1099. În
Ugo al II-lea de Saint-Pol () [Corola-website/Science/328282_a_329611]
-
arestat la Constantinopol. Informat la timp, Dapontes a fugit în 1746 în Crimeea, unde - la recomandarea principelui Mavrocordat - a fost bine primit de hanul tătarilor Selim Ghirai al II-lea. Totuși uneltirile au continuat, iar în anul următor, mergând cu suita hanului la Constantinopol, a fost prins și închis în temnița Muhzur-aga pentru aproape doi ani (27 martie 1747 - 27 noiembrie 1748). După eliberare, s-a retras pentru reculegere la mănăstirea Sfânta Treime din insula Halki, în apropiere de Constantinopol. Acolo
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Creangă” din București, stagiunea 1976-1977. Se împlinea un veac de la Războiul de Indepență al României). Regizor: Ianis Veakis. Scenografia: Elena Pătrașcanu. "Bumerang la purtător", comedie difuzată la Radiodifuziunea Română, în emisiunea “Teatru la microfon”, în anul 1981. "Aventurile lui Leonardo", suită de scenete S.F. difuzată pe Programul 1 al Radiodifuziunii Române în cursul anului 1982. A publicat trilogia de teatru intitulată "Bastardul" la Editura “Tracus Arte”, București în anul 2008, ISBN 978-973-88816-1-7, ce cuprinde drama “Bastardul” în trei acte (9 tablouri
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
improvizează viguros și în deplină libertate. În primul rând, ei lărgesc și flexibilizează structura secțiunilor, care pe traseul discursului muzical reapar în forme mereu înnoite; în al doilea rând, ei extind forma globală a pieselor; și unesc melodiile diferite în suite, unde câteodată le și amestecă, exploatându-le frazele comune sau similare: rezultatul este o muzică complexă, în care componentele și-au topit granițele, un fel de „operă deschisă” irepetabilă, fotografie sonoră a momentului interpretării. În Gorj, muzicanții profesioniști sunt prin
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
problemele interne. Pentru a întări domnia sa, a recreat episcopia din Cracovia și Wrocław și a ridicat o nouă catedrală, Catedrala Wawel. Una dintre reformele sale a fost introducerea în Polonia, a unui element cheie al feudalismului: acordarea de fiefuri pentru suita sa de războinici, transformându-i treptat în cavaleri medievali. Cazimir s-a căsătorit cu Maria Dobroniega, fiica Marelui Duce Vladimir I al Kievului. Cei doi au avut împreuna cinci copii:
Cazimir Restauratorul () [Corola-website/Science/327697_a_329026]
-
anul 2005 este distins cu medalia „Pro Orăștie”. A colaborat cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
distins cu medalia „Pro Orăștie”. A colaborat cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la ceruri”, „Nădejdea
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
1973, San Juan, Porto Rico), numele la naștere în catalană Pau Carles Salvador Casals i Defilló, a fost un renumit violoncelist și dirijor catalan. A făcut numeroase înregistrări ca solist și dirijor, fiind memorabile între altele cele din 1936-1939 ale suitelor pentru violoncel de Johann Sebastian Bach. Pau Casals s-a născut la 29 decembrie 1876 la El Vendrell, în regiunea Tarragona, în actualul district Baix Penedès din Catalonia, în casa nr.2 de pe strada Santa Ana. Tatăl său era organistul
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
pe noapte în toate zilele săptămânii la cafeneaua „Tost” din oraș, în schimbul a 4 pesete pe lună. Când Pablo a împlinit 14 ani, tatăl său i-a cumpărat un violoncel. În acea perioadă a început pasiunea lui pentru cele șase suite pentru violoncel de Bach, pe care le-a descoperit pe o partitură zdrențuită dintr-un anticariat. Tot atunci, la 23 februarie 1891, Casals a dat primul său recital solo la Barcelona, la Teatrul Novedades, în cadrul unui concert de caritate. Tot
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
încheiat relația de șapte ani cu Carol Ann Harris, a lansat al doilea său album solo, "Go Insane". Melodia cu același nume a avut un succes modest, ocupând locul 23 în Billboard Hoț 100. Ultima melodie de pe album, "D. W. Suite", este un omagiu adus toboșarului The Beach Boys, Dennis Wilson, care a decedat cu un an înainte. În 1985 a interpretat în melodia "We Are the World" a proiectului UȘA for Africa. După despărțirea să de Fleetwood Mac Buckingham a
Lindsey Buckingham () [Corola-website/Science/330867_a_332196]
-
Aproape tot ce a compus pentru pian era destinat pentru a fi interpretat de el însuși (sau de sora sa, și ea o pianistă desăvârșită). Între 1782 și 1786 a compus 20 de lucrări pentru pian solo (inclusiv sonate, variațiuni, suite, fugi și rondouri) precum și lucrări pentru pian la patru mâini și pentru două piane. Cvintetele de coarde (K. 174, 406, 515, 516, 593, 614) sunt pentru două viori, două viole și violoncel. Charles Rosen a scris că "în consens general
Lista compozițiilor de Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/330135_a_331464]
-
mai important a fost Franz Liszt. Liszt prețuia foarte mult muzica compozitorilor ruși iar una dintre cele mai apreciate lucrări rusești de către Liszt a fost opera "William Ratcliff" a lui Cui. Cartea lui Cui "La musique en Russie" și lucrarea "Suite pour Piano", Op. 21, sunt dedicate lui Liszt. În plus, lucrarea "Tarantelle" pentru orchestră, Op. 12, a format baza ultimei transcripții pentru pian a lui Liszt. În viața sa muzicală îndelungată și activă Cui a primit numeroase distincții. La sfârșitul
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
cadențelor creau impresia că există două stiluri de compoziție - compoziția omofonă dominată de considerații verticale și polifonia dominată de imitație și considerații contrapunctuale. Formele care s-au dezvoltat în barocul mijlociu au înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme binare repetate (AABB) sau forme tripartite simple (ABC), formele de rondo fiind foarte frecvente. Aceste scheme au
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
origine „acolo jos”). Sunt și multe locuțiuni adverbiale, de exemplu "à peu près" „cam”, "en même temps" „în același timp”, "par hasard" „din întâmplare”, "à moitié" „pe jumătate”, "d’ores et déjà" „de-acum, deja”, "en vain" „degeaba”, "tout de suite" „imediat, îndată”, "tout à coup" „deodată”. Spre deosebire de română, în franceză sunt doar puține adjective care pot fi folosite ca adverbe. Exemple: "un bijou faux „o bijuterie falsă” vs. "Îl chante faux „Cântă fals”, "un profil fin „un profil subțire” vs.
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Barcelona, Gorizia, Midllesbrough - Clevland). În creația muzicală s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut și apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă țărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
Clevland). În creația muzicală s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut și apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă țărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor după o
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică "Dreptul la viață", "Irinca" (balet cu cor în trei acte), "Cu țurca" (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris "Ioan al Saftei", "Liturghia valahă", "Din scripturi". Creația sa cuprinde și patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani, iar în ramura muzicii de cameră ne-a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]