KorAP: Find »[drukola/base=superb & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...187 188 189 ...249 >

6,212 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

mult prea bine-mbrăcați și strălucitori ca să fie fanatici religioși sau studenți. Destul de frumoși, deși e ciudat să zici așa despre bărbați. Unu’ era un negru înalt și suplu, cu păru’ prins în coadă de cal și c-o haină superbă de piele pe el, iar celălalt era blond și un pic mai dolofan. Tipu’ negru mi-a zâmbit și ochii-i străluceau și erau luminoși - se dăduse cu dermatograf pe la ei cum fac cântăreții ăia și-am văzut c-avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
se așezase lângă Stacey pe canapea și aș fi putut să jur că erau două școlărițe, după felul cum chicoteau și arătau cu degetul și din astea vedetele rock din revistele pe care le citeau. —Oooooh, e pur și simplu superb, a spus Crystal cu vocea aia ciudată și gravă a lui. Oare mi se pare mai gravă pentru că simt instinctiv că el e mai mult feminin decât masculin? Dacă ar fi fost a unui bărbat adevărat, cred că aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
fi considerat-o de gravitate medie. Iubito, a continuat el, întorcându-se către ea și mângâindu-i părul (asta m-a enervat, serios vă spun), el e genu’ tău? Vrei să te-aranjez, acum că te-ai făcut suplă și superbă, drăguțo? Te scutim pe tine, Charlie, bineînțeles! L-am ignorat și am continuat să privesc fix televizorul. Niciodată în viața mea nu mă mai uitasem atât la blestemăția aia cât o făcusem de când mă mutasem cu Stacey și cu mama

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336

Leigh punând o mână pe glezna lui Emmy. Nu te grăbi și povestește-ne tot. Emmy oftă și, pentru prima dată de când venise, părea că nu mai are putere să plângâ. Nu sunt prea multe de spus. Ea e absolut superbă — adică dezgustător de drăguță. Și tânără. Foarte, foarte tânără. — Cât de foarte, foarte tânără? întrebă Leigh. — Are douăzeci și trei de ani. Nu-i chiar atât de tânără. — Are un profil pe MySpace, spuse Emmy. Leigh făcu o grimasă. — Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
o ceartă între o fraieră din suroritate și vreun tip care s-a îmbătat și a uitat să sune o a doua zi. Strigătele se auzeau tot mai aproape și, în câteva clipe, Emmy și Leigh au văzut o tipă superbă, cu părul blond, de culoarea mierii, cu un accent sexy, asupra căreia se repezea cu un potop de reproșuri o altă blondă categoric mai puțin drăguță decât ea, isterică și roșie la față, chiar în fața sălii de lectură. — Nu-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
era pe lista invitaților la toate petrecerile, lansări de produse, inaugurări de magazine și importante evenimente de binefacere. Și da, dacă ar fi sinceră până la capăt, ar trebui să recunoască faptul că s-a întâlnit cu câțiva bărbați extrem de bogați, superbi, cunoscuți, dar o scotea din sărite că toți își imaginau că accesoriile unei vieți fabuloase sunt de ajuns s-o facă fericită. Nu că n-ar fi fost minunate — sau că ea ar fi dispusă vreo clipă să renunțe — dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
care locuia într-un bloc fără lift în East Village sau de chirurgul sexy care avea cabinet în Manhattan, o soție și copii în Greenwich. Dacă va avea grijă, nici măcar n-or să se prindă de povestea cu izraelianul ăla superb care zicea că e funcționar la ambasada Israelului, dar care, Adriana era sigură de treaba asta, lucra de fapt pentru Mosad. Vocea răgușită a lui Leigh — una dintre cele câteva calități sexy cu care o înzestrase natura, îi zicea mereu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
un om de afaceri argentinian. Mama a fost atât de fericită când a auzit că mi-a împrumutat una dintre rochiile ei Valentino. Adriana își trecu mâinile peste rochia scurtă și neagră și făcu o piruetă. — Nu-i așa că-i superbă? Rochia era într-adevăr frumoasă — mătasea părea să gândească, știa la care curbă să se strângă și la care să cadă grațios — dar Adriana ar fi arătat minunat și într-o față de masă cu pătrățele. — Superbă, zise Leigh. — Haide, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Nu-i așa că-i superbă? Rochia era într-adevăr frumoasă — mătasea părea să gândească, știa la care curbă să se strângă și la care să cadă grațios — dar Adriana ar fi arătat minunat și într-o față de masă cu pătrățele. — Superbă, zise Leigh. — Haide, să plecăm, că poate coboară și vor vedea că sunt cu tine și nu cu un jucător de polo sud-american. — Parcă ziceai că e om de afaceri. — Mă rog. Taxiul se strecura pe Thirteenth Street cu viteza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Era, fără doar și poate, exact tipul de bărbat pe care spera să-l întâlnească, dar pe care nu credea că-l va găsi. Și acum iată că, într-o relație de aproape un an de zile cu un tip superb care întâmplător era și sensibil, bun, atent și îndrăgostit nebunește de ea, ea se simțea sufocată. Pentru toți ceilalți din viața ei, era mai mult decât evident că, în sfârșit, Leigh îl întâlnise pe El; ea de ce nu pricepea asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
muta înapoi în State - dar mintea ei nu se putea concentra decât la contrastul splendid dintre codițele de păr aspre ca niște frânghii ale lui Yani și textura lăptoasă a pielii lui. De câte ori el își întindea sau își îndrepta acea superbă secțiune mediană, pulsul ei se accelera. Privi pe furiș cum o picătură de transpirație i se prelingea de pe frunte spre gât și încercă să-și imagineze ce gust are. Când el îi puse mâinile lui mari pe șolduri, abia se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
cafea. — Pentru schimbare. Emmy se întinse după paharul ei în care mai avea puțin suc de grapefruit și se întoarse către Leigh. — Și pentru recunoașterea perfecțiunii atunci când ea există. Leigh își dădu ochii peste cap și zâmbi forțat. — Pentru străini superbi și pentru diamante uriașe, spuse ea. Două pahare se ciocniră cu al ei, scoțând un clinchet minunat. — Noroc! spuseră ele la unison. Noroc în toate! Dacă toți colegii ăștia ai ei enervant de guralivi nu tăceau dracului din gură în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
fapt, acum că se uită mai bine — era zbârlit atât cât trebuie și îi ajungea până la guler, căzându-i ușor peste urechi. Chiar înainte să se întorcă spre ea, Leigh și-a dat seama, intuitiv, că arată bine. Poate chiar superb. De aceea rămase puțin surprinsă când în cele din urmă privirile lor se întâlniră. Surpriza a fost dublă. Primul ei gând a fost că nu arăta așa de bine cum anticipase ea. Ochii lui nu aveau acea nuanță intensă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
cum anticipase ea. Ochii lui nu aveau acea nuanță intensă de albastru sau verde la care se așteptase, ci erau de un căprui banal, iar nasul său părea turtit și proeminent în același timp. Dar avea dinții perfecți, drepți, albi, superbi, dinți care puteau să apară în reclamele la pasta de dinți Crest, și ei i-au atras atenția. Abia când bărbatul zâmbi, formând niște riduri de expresie adânci, dar într-un fel atrăgătoare, își dădu seama că îl cunoaște. Chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
se retrase înainte ca el să deschidă gura. — Să-ți faci griji? De ce? Am ajuns exact la timp. — Păi, n-am apucat să vorbim deloc toată ziua. Ai primit orhideea, da? Știu că cele violet sunt preferatele tale. Da, era superbă. Îți mulțumesc. Până și ei i se păru că vocea îi suna ciudat — avea un ton ridicat și politicos pe care îl folosea când vorbea cu portarul sau la curățătorie. Russell o cuprinse ușor de talie și o conduse spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
putea explica faptul că ne-a oferit masa aceasta, nu? Abia atunci Leigh observă că aveau de departe cea mai bună masă din tot restaurantul. Din balconul lor aflat sub o arcadă impunătoare, puteau cuprinde cu privirea toată sala aceea superbă. Lumina era plăcută, perfectă, iar Leigh se gândi că poate o face să arate bine, iar brocartul greu și nesfârșitele falduri de catifea roșie, bogată, parcă te linișteau după o zi infernală. Distanțele dintre mese erau potrivite astfel încât oamenii să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
lovească de ei. Muzica din hol se auzea până în camere, iar mulțimea zgomotoasă de modele care sorbeau cafea cu lapte degresat și vânători de modele de diverse naționalități care beau Bordeaux în grădina interioară făceau să vibreze toate ferestrele. Cada superbă, cu picioare elegante, nu avea perdea, așa că podeaua se uda detot când dădea drumul la duș. În baie nu era nici o priză electrică (probabil pentru că toți veneau cu stilistul după ei), așa că Emmy fusese nevoită să-și usuce părul, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
vorbit vreodată despre el. — Așa e Russell al tău. Cum e inelul? — Are un smarald mai mare și două smaralde mai mici de-o parte și de alta pe o bandă foarte subțire din platină. Emmy fluieră cu admirație. — Pare superb. Și tu chiar n-ai știut? A urmat o pauză lungă. O clipă Emmy crezu din nou că s-a întrerupt legătura, dar apoi auzi respirația greoaie a lui Leigh. — Te simți bine, scumpo? Leigh? Se auzi din nou respirația

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Observă un grup de agenți de pază care stăteau în fața unei caravane și se uitau la ei, așa că o apucă pe Adriana de șolduri, își împinse pelvisul peste al ei și o sărută îndelung pe gură. La naiba, fată, ești superbă, spuse el. Aproape că-mi doresc să nu fiu pe invers. Da, querido, și eu la fel. M-aș mărita cu tine într-o clipă. De fapt, dacă într-un an de zile nu-mi găsesc un soț, vrei să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
creion dermatograf, care era ținuta potrivită pentru a merge la dans, la ce oră să vină acasă după o petrecere cu colegii de școală — dar numai tatăl ei a fost cel care o făcea să se simtă inteligentă sau proastă, superbă sau îngrozitor de urâtă, încântată sau distrusă, cu o simplă privire sau un singur comentariu. Bineînțeles că, deși astfel de comentarii păreau întâmplătoare, nu erau niciodată așa. Fiecare cuvânt pe care îl rostea era gândit, cântărit și ales cu bună știință

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
asta? Nici nu pot să mă mișc. Adriana își duse mâinile la inimă. — Mai întrebi? Mai puțină mâncare acum și-o să arăți mai bine în bikini mâine. — Bine zis. Noapte bună, Adi. — Noapte bună, Em. Sper să visezi numai bărbați superbi. Să nu crezi că am uitat cumva... Dar până să răspundă, Emmy adormise deja. A doua zi de vacanță, când se aflau la piscină, Adriana simți că Leigh se uita la ea în timp ce scoase o țigară din sacoșa de plajă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
tare că își lăsă urme. Voi veni, spuse ea. Mami bea fiindcă eu plâng Izzie o conduse pe Emmy spre liftul din blocul în care locuia și apăsă pe butonul cu numărul unsprezece. — Vrei să-mi spui că un australian superb te-a invitat la o plimbare pe plajă seara târziu, după ce ați băut și-ați dansat ore întregi și că — deși ți-ai luat un angajament solem față de tine și față de prietenele tale că, scuză-mi limbajul, o să ți-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
dormitoare și cinci băi ale lui; că avea o casă în stil Balinez cu țâșnitori înăntru/afară și grădini, plus pavilioane separate unde se servește masa, se primesc musafiri și se poate doarmi; că, pe lîngă toate astea, avea o superbă piscină Infinity ce părea să se întindă, ei bine, la infinit în valea de mai jos. Decisese, fără să vadă la fața locului, că numai cu câteva modificări mărunte (în dormitorul mare era nevoie, desigur, de instalarea urgentă a unei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
de un succes fenomenal într-o viață de lux, lipsită de griji, asigurată de un bărbat bun și muncitor care adora și pământul de sub picioarele ei. O reședință în Săo Paulo, o vilă pe malul oceanului în Portugalia și apartamente superbe în New York și Dubai...ei bine, nu erau niște mizilicuri. Blănuri și bijuterii, mașini și servitori, nu era rău deloc și, normal, doamna de Souza știa foarte bine să se folosească de dreptul ei de a cheltui nelimitat și fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
venea să cânte, să plângă și să țipe, toate în același timp. Oh, Doamne! Oh, Doamne! Oh, Doamne! se gândea ea, forțându-se să tragă aer în piept puțin câte puțin. Nu se poate! Se poate? O privire rapidă în superba vitrină a magazinului confirmă că era adevărat. Tocmai intraseră în sălile sacrosancte ale Marelui Bijutier al cîștigătorilor de Oscar, guru însuși: Harry Winston. — Oh, Doamne! făcu ea cu respirația întretăiată, uitând pentru un moment că șoferul și o vânzătoare înfumurată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]