5,751 matches
-
întâi la deszăpezire, iar pe urmă într-un lagăr de muncă. Tata a pierdut totul, mama s-a îm bolnăvit, a vândut mobila și toate lucrurile frumoase din casă. Am fost forțați să ne mutăm la marginea orașului. Am trăit teroarea perpetuă că vom fi trimiși în lagăre de exterminare - se spunea că Romanul era pe lista orașelor de unde evreii aveau să fie trimiși în lagăre. Amintirile sunt de neșters, de neuitat. Trenurile morții, vagoanele de vite ticsite de evrei care
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și chiar folclorul - șobolanii au invadat străzile și au sărit la pisici, ca lupii la oi, gata să le înhațe, gata să le devoreze - zice Associated Press -, într-un spectacol apocaliptic. Era și vremea: prea fuseseră mâncați, prea fusese mare teroarea felină, prea apăsat scria în fatalitățile de fabulă că șobolanii și șoarecii sunt victimele pisicilor, care, născându-se din pisici etc. O dată trebuia făcută și așa. Pentru o dată, a fost frumos. 30: Crowhurst se apropie de Insulele Capului Verde: „Sunt oare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
până atunci la index, au fost promovați autori ce se aflau în exil și a căror poziție față de regimul din țară era bine cunoscută. Fără urmă de îndoială, a fost un moment important al culturii române tocmai ieșite din era terorii și a marxismului atotprezent. Dar toate aceste lucruri importante s-au făcut cu mari sacrificii, cu tot mai mari plecăciuni în fața partidului binevoitor. Anii amintiți au reprezentat, în aceeași măsură, începutul cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu 1. Momentul iulie 1971
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inclusiv politice și deocheate, mai ales din acestea din urmă), se vehiculau legende locale (despre nu știu care dintr-a douășpea care a încercat să se sinucidă din amor pentru proful de mate, despre presupusa amantă nimfomană a profului de filosofie, despre teroarea domestică în care trăia pedagoga), se schimbau casete sau reviste din Vest despre muzică sau modă, se făceau fițuici sau se epilau picioarele la lumânare, până mirosea toată camera a șorici. Foarte rar se învăța și se citea, cu toate că liceul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
românii transilvăneni au privit spre Biserica de peste Carpați ca păstrătoare a adevăratei credințe și, în perioadele de represiune, au căutat refugiu în principatele muntean și moldovean. Uneori puterea acelor vremuri a recurs la persecuții împotriva ortodocșilor din Transilvania care frizează teroarea, numai pentru a-i determina pe românii din aceeastă parte a imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în care sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Muzici și faze sau cu Exuvii prin imaginea proaspătă, complet necon vențională a epocii comuniste văzute prin ochii unui copil inocent. În lumea lui Dănuț nu există Ceaușescu și cultul lui monstruos, nici Securitatea, nici lipsurile materiale, nici sentimentul de teroare, de carceră pe care autorii „se rioși“ se simt datori să le scoată în evidență. Autorul nu se simte un „martor“, o „conștiință morală“, nu judecă și nu condamnă. Dimpo trivă, o mare nostalgie îmbracă imaginea acestei lumi scufundate. Ea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în stare nici pe căldura sufo cantă de la cabana Gura Diham !) Oricum, cert este că la vremea respectivă nu mi-am acordat nici o circumstanță atenuantă. și m-am socotit, pur și sim plu, un impotent iremediabil, chestie care m-a terori zat mult timp după aceea (vreun an și ceva), pînă cînd am avut fericita ocazie să-mi dovedesc contrariul. Cu Ioana am plecat după aceea la gară, să iau trenul, și, în așteptarea orei de plecare, am mai stat vreo
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru ce roși, micuța mea“ („Il n’y a pas de quoi rougir, ma petite“). Uranus era un centru de anchetă unde existau 30 de celule folosite numai de Serviciul Secret de Informații (SSI); acolo erau duși deținuții acuzați de „teroare și spionaj în favoarea statelor imperialiste“; este posibil ca și Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu să fi stat în vreuna dintre acele celule izolate de restul închisorii, dar nu avem date precise. La Jilava (Fortul 13 Jilava, fost depozit de muniții devenit închisoare subterană
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pasul de gâscă“, acela care anunța războiul și ocupația germană. Ce vremuri cumplite am trăit; te las să compari vremurile acelea cu nobila năzuință actuală spre libertate, acea libertate pe care în sfârșit am dobândit-o, prin câtă umilință și teroare din trecut. Micuțo, din patul tău văd șirul de plopi, cu frunzișul brumat și gălbui, cu reflexii tomnatice. Mă gândesc la tine, cu dragoste, cu strângere de inimă, cu o tandrețe fără egal pe lume. Îmi petrec toate serile scriindu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de viața actuală etc. Ce să fac? Să las să continue până la Crăciun și să încetez? Să continui, degringolând, batjocorind un nume? Apoi social-dem[ocrații] s’au unit cu guvernanții, formând un singur partid; la școală, ca pe vremea legionarilor, teroare. Tu fii prudentă acolo. Te rog. Câtă vreme ne putem scrie, putem trăi. Mi-e gândul numai la tine și trăesc pentru că te iubesc și te aștept. Mammy II Duminecă dimineața, 26 octombrie [1947] E ora 1; aștept pe R
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
miros grețos care aseară mi-a dat o amețeală destul de neplăcută. Cuplul, nici nu-l simt; umblă în vârful picioarelor; acum nu mai sar în sus când aud ușa de la intrare, cum se întâmpla când stătea Leși. Era o adevărată teroare. Rose, emoționată și speriată, îmi făcea semne cabalistice care însemnau: „Doamne, a venit!“ O întrebam: „Cu cineva?“ - „Cu siguranță, fiindcă se tot învârtește pe lângă glasvand; probabil are o gaură prin care se uită, căci aud parchetul scârțâindu-i sub pași
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
rog. Arată din cap spre bordura trotuarului. Ne așteaptă mașina. — OK, zic, ridicând vag din umeri. Vin. În clipa în care intrăm în limuzina luxoasă, spaima începe să-mi dispară. În timp ce îi scrutez chipul palid și impenetrabil al lui Elinor, teroarea se transformă treptat în ura cea mai profundă. Asta e femeia care l-a dat peste cap pe Luke. Femeia care și-a ignorat fiul de paisprezece ani. Și care acum stă liniștită în limuzina ei. Care continuă să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
simbolică. O obligație a minorității (afișarea stigmatului) a fost transformată Într-un drept al majorității ; un semn al infamiei a fost transformat Într-un semn al mândriei. Când toată lumea poartă un semn distinctiv, dispare distincția Însăși. Mecanismul discriminării și al terorii poate fi, dacă nu blocat, cel puțin frânat. De regulă, sistemele greoaie și monstruoase devin vulnerabile În fața praștiei unei idei simple și ingenioase. Portretul profesional 1. Evreul negustor Neguțătoria ca „lucru de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de «goi» [= neevreu]”. Refăcând fișa clinică a neurasteniei „evreului colectiv” și cea a „evreului individual” Leiba, Călinescu decelează două tipuri calitativ diferite de frică. „Evreii normali sunt timorați În forme defensive, văităreți, acomodanți [...]. Zibal suferă de spaimă atavică și de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe chiar În noaptea de Înviere, atunci când de regulă evreii erau cei răpuși. Evident
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
conducerea PC din Ungaria numeroase figuri politice marcante de origine evreiască. În iulie-august 1952, un grup de peste 100 de renumiți inte lectuali evrei din URSS au fost arestați și anchetați ; 13 dintre ei au fost executați. În această atmosferă de teroare, la 13 ianuarie 1953, mai mulți renumiți doctori evrei au fost acuzați În presa de partid că i-ar fi asasinat pe unii membri ai conducerii URSS (printre care pe A.A. Jdanov, În 1948) și ar fi complotat să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nevinovați și cazul să fie Închis. Dar nu pentru totdeauna. Presa sovietică a prezentat cazuri de evrei practicând, chipurile, „omorul ritual” În Daghestan și Uzbekistan (1961-1962), În Georgia (1962) și Lituania (1963) <endnote id="(262, p. 234)"/>. Acest tip de teroare organizată, de antisemitism deschis, dublat de lipsa celor mai elementare drepturi de viață religioasă și de identitate culturală, l-a făcut pe Elie Wiesel În anii ’60 să-i numească pe evreii din Uniunea Sovietică „evreii tăcerii” <endnote id="(599
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iluministă, Editura Minerva, București, 1978. 488. Liviu Rotman, Școala israelito-română (1851- 1914), Editura Hasefer, București, 1999. 489. Constantin C. Giurescu, Contribuțiuni la studiul originilor și dezvoltării burgheziei române până la 1848, București, 1972. 490. Leon Volovici, „Jurnalul lui Mihail Sebastian și «teroarea istoriei»”, dialog consemnat de Gabriela Adameșteanu, În Revista 22, nr. 27, 8-14 iulie 1997, pp. 12-13. 491. Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1997. 492. B. Fundoianu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
încurajare pentru teroriștii arabi, ceea ce ar echivala cu recunoașterea că actele teroriste a câtorva bande sălbatice valorează mai mult decât obligațiile solemne consacrate prin tratate. Arabii care nu pot invoca motiv temeinic în sprijinul acțiunilor lor, le documentează numai prin teroare și prin asasinarea unor femei, copii nevinovați. În aceste condiții și bazate pe tradiția de umanitate, civilizație și de strictă respectare a cuvântului dat care a călăuzit întotdeauna poporul britanic, noi credem că accesul imigrației noastre în Palestina numai din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Zelea Codreanu a fost achitat. Extinderea organizației Legiunii Arhanghelului Mihail a provocat îngrijorarea unei bune părți a presei precum și a unor lideri politici, care considerau că aceasta trebuie scoasă în afara legii, deoarece căuta să se impună în viața politică prin teroare și asasinat. Luarea unei decizii a fost grăbită de atentatul asupra lui Emil Socor, directorul ziarului „Adevărul”. Pe fondul unei campanii vehemente împotriva legionarilor, la 2 ianuarie 1931, Consiliul de Miniștri a adoptat o decizie prin care autorizează Ministerul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
experimentului legionar, la o poziție de compromis și de arbitru, pentru ca apoi, să devină un oponent al abordărilor abuzive și al modului în care legionarii au pus în practică românizarea. Schimbarea atitudinii lui Antonescu a intervenit în momentul în care teroarea legionarilor a provocat panică printre evrei și a provocat paralizia economiei românești. Legionarii erau comisarii de românizare, aveau competențe nelimitate, care le permiteau să supravegheze fiecare afacere și toate activitățile întreprinderii în care au fost numiți. Însă comisarii de românizare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
i s-a adăugat noii unități teatrale și sufixul „Victor Ion Popa” jucându-se cu acest prilej celebra-i piesă „Take, Ianke și Cadâr”. Cu toate că nimănui din țară nu i-ar fi trecut prin cap În acei ani de cumplită teroare să pună În scenă piese neconforme cu „morala socialistă”, totuși, la București a fost Înființată (probabil cu mult timp În urmă) „Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri” titulatură sub care am găsit și cercetat mii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fel de fel de cursuri, simpozioane, școli de lungă sau scurtă durată, etc. li se imprimase oamenilor frica animalică dar și ura cosmică față de blocul țărilor occidentale unde, se spunea pe toate canalele, domnesc jaful și exploatarea omului de către om, teroarea polițienească, bătăile administrate participanților la diverse demonstrații, inechitatea socială și foarte multe altele. Nebunia ajunsese atât de departe Încât În presă era total sau parțial interzisă informarea cu privire la unele construcții industriale noi sau la cele existente deja dar supuse modernizărilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
campionatele oficiale organizate de UCFS (Uniunea de cultură fizică și sport, n.n.)”. Noi considerăm că aceasta era o foarte mare prostie și inutilă pe deasupra deoarece tot poporul iubitor de sport știa care erau acele echipe militare așa că plasarea lor sub teroarea „secretului de stat” ni se pare o aberație a unora care nu știau cu ce să-și umple timpul. a.t. „Cine muncă, mâncă; cine nu muncă, nu mâncă!” Sub această zicală populară foarte inspirată și venită la țanc În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de-acum faptul că abramburiciul din Scornicești a Împrumutat proastele obiceiuri ale iubitului frățior galben Kim Ir Sen În urma vizitei sale În „Țara dimineților liniștite” din 1971. Pe atunci, bunicul actualului nebun de legat Kim Jong Un, declanșase o imensă teroare În țărișoara sa prin aplicarea așa-zisei „revoluții culturale” care nu a fost altceva decât un furt calificat și oficializat a diverse bunuri deținute de amărâta, obosita și flămânda populație nord-coreeană care a fost nevoită să suporte toanele unor criminali
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1974 relatează că Sofianu Gheorghe a afirmat că trebuie să i se dea voie să plece că nu mai vrea să stea În România. Totodată ar fi depus cerere pentru a pleca ca misionar În Guatemala, deși ar fi acolo teroare, tot mai bine ar fi acolo. Deoarece i s-a refuzat a cerut să plece În Italia ca turist, dar iar i-a fost respinsă cererea. Nu-l leagă nimic de țară și nu poate să se acomodeze cu regimul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]