5,306 matches
-
odată, căci îl fulgerase prima dilemă: ce haine prefera Nanone? Orientale sau europene?... Ah, ah, ah, idiotule! Prostule! Era profund dezamăgit și furios pe sine. Îți imaginezi că ea va admira poalele tale de mare boier, ișlicul și papuceii tăi turcești? Amintește-ți cum s-au strâmbat de râs colegii tăi din Viena când te-au văzut prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat și începu să scotocească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
scut, dar și pe cel de kelere. Prințul știa mai bine decât oricine cât grâu și lemn puteau înghiți capitala, armata și flota sultanului. Aici, în București, comerțul se derula liber. Manuc stabilise legături trainice, extrem de profitabile cu principalele orașe turcești și europene. Mai ales cu firma hanseatică de cereale din Leipzig, condusă de Johann Siegmund Mann, un partener ireproșabil de afaceri. Obținuse un profit deloc neglijabil. În timp, în condiții de pace și cu puțină istețime, prințul știa că putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu se lasă! Uite-l, uite-l că iarăși își înfige pana într-un alt ghem și acum începe o nouă coală ministerială. Cică o flotă sub pavilion englez tot dă târcoale și amenință că va ataca flota sub pavilion turcesc dacă nu termină războiul cu Rusia. Hm! Nu mi se pare deloc interesant. Eu aș fi renunțat să mai pomenesc ceva despre asta și aș fi semnat cât mai repede nenorocitul ăla de raport. Dar stăpânul meu face parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Hanul în care stau, îi scria acesta, are o odaie de biliard, cu samovar, un portret al țarului pe perete și mai multe tablouri patriotice reprezentând luptele glorioase ale armatei ruse împotriva turcilor. Pot servi ceai rusesc, dar și cafea turcească. Încă! Dascălii ruși din școli umblă în uniforme de gală, cu guler cusut cu fir de aur. Pe piept au medalia de serviciu și alte decorații pentru meritul... supunerii, bănuiesc. Merg țanțoși, ca niște bravi cavaleri, cu sabia la coapsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu i l-a putut risipi cu răsuflul ei înghețat. Anul de doliu în odaia Laurei a fost negru și tăcut. Madam Fișic dormita, înghesuită pe scaunul ei de bucătărie. Ședea lângă spirtelnița din sălița antreului, unde îmi fierbea cafeaua turcească, pe care o sorbeam fericit, deși fata tinichigiului mi-a șoptit ocrotitoare, că mi se fac farmece cu buruieni, ce să-mi pierd mințile din dragoste. Nu i-am spus Laurei niciodată un cuvânt de iubire, cu toate că în nopțile târzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în plină vară, mă aruncam cu bucurie în valurile mării, și acumă nicăieri și niciodată nu voi fi mai sigur decât aici, în înserare, la țărmul apelor eterne. Vânt puternic suflă zi și noapte să smucească pomișorii din grădinița bordeiului turcesc, cu ochiul ferestruicii de-a lungul plajei pustii. Luminița farului înfipt în capul istmului, clipește-n beznă , rar și galben. Altădată vântul limpezește cerul, gonind grămada norilor spre larg, lăsând locului luna, ca o mască de sidef cu fața smeadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
după ce olandeza plecă din cameră, trântind ușa și bombănind, supărată de întârziere, în coridorul ce se cutremura sub pașii ei. Abia la sunetul de gong care vestește ora prânzului, m-am surprins adâncit într-un poem de Rilke. ...„O cafea turcească trebuie să mai bei”, stărui Ferdinand Sinidis, ridicându-se cu greutate. Mi-o servi în cinci minute, fiartă la spirtelniță, și începu, după ce se trânti în fotoliu: ... „În camera de lângă sufrageria comună locuiește Vladimir Beral. Numai întâmplarea îl făcu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ruso-turc. Vorbind despre acest lucru, Ion Neculce ne redă o lecție de morală deosebită... --Și ce anume spune cronicarul? --Scrie că: “Dumitrașco-vodă au sfătuit cu Șeremet (comandantul oștirii rusești n.n) să scrie o carte (scrisoare n.n) în limba turcească la sultanul, ca să să închine și el, cu tot Bugeacul (tătarii n.n), că, neînchinându-să, pe urmă n-a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ciubotariul”. Tot despre această uliță aflăm și din zapisul Profirei și a fiului ei Ștefan Canano condicar de divan, făcut la 9 mai 1772, prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia turcească, fata m-a întrebat cu o curiozitate demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia Turcească sau Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de divan, făcut la 9 mai 1772, prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia turcească, fata m-a întrebat cu o curiozitate demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia Turcească sau Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
piatră (atât) pe dinăuntru (cât) și pe dinafară. Nu are decât o singură ușă spre miazăzi (deasupra) căreia este zugrăvit chipul Sf. Sava, potrivit obiceiului tuturor bisericilor din această țară... Zidurile și temelia ei sunt masive, cu două turle mari turcești.... Ele sânt unice în toată această țară, căci răposatul care le-a clădit, pe nume Ianachi, era de felul lui din Constantinopol”. --Până ce nu leșin de foame și de sete, sunt curios să aflu ce spui de o afacere
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
boierii pre gios pe lângă împărăție. Și s-au tinsu câteva bucăți de atlazuri și de tăfți pre îmbe pățile de uliță pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: câțiva cai turcești cu podoabe scumpe și lighean cu ibric de argint și alte lucruri scumpe”... --După această aducere aminte, grație lui Ion Neculce, hai să urmăm calea spre mănăstirea Barnovschi, dragule. --Unde se află și “Târgul lui Barnovschi vodă”. --Așa este și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
18. Voi face să izvorască rîuri pe dealuri, și izvoare în mijlocul văilor. Voi preface pustia în iaz, și pămîntul uscat în șuvoaie de ape; 19. voi sădi cedri, salcîmi, mirți și măslini în pustie; voi pune chiparoși, ulmi, și merișori turcești la un loc în pustie, 20. ca să vadă cu toții și să știe, să priceapă și să înțeleagă că mîna Domnului a făcut aceste lucruri, și Sfîntul lui Israel le-a zidit." 21. "Apărați-vă pricina, zice Domnul, arătați-vă dovezile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cu multă mâncare și băutură. Ivan Turbincă trage un astfel de chef cu dracii. El „se chefăluiește” în Iad cu „votchi, tabacioc, lăutari și femei 467Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean frumoase” (Ion Creangă, Ivan Turbincă, 1878). Un alt cuvânt turcesc avea această semnificație : zyafet, devenit în română zaiafet. Din țările maghrebiene, termenul kif sau kief pătrunde în Franța. În anii 1798-1802 armata lui Napoleon domină Egiptul, iar în perioada 1830-1847 se desfășoară războiul franco-algerian. La jumătatea secolului al XIX-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mai este simpla denumire a preparatului opiaceu, ci un cuvânt cu virtuți magice care - prin simpla rostire - poate exorciza demonul bolii din „corpul pătimaș”. Inițial, năravul de a consuma opium a pătruns în Țările Române mai ales prin filieră turcească. Mai multe argumente pledează în favoarea acestei afirmații. În primul rând, chiar proveniența terme- nului afion : din turc. afyon, preluat la rândul lui din gr. opion (diminutiv al lui opos = „suc”). Tot prin filieră turcească ne vin cuvântul tiriac și derivatul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Țările Române mai ales prin filieră turcească. Mai multe argumente pledează în favoarea acestei afirmații. În primul rând, chiar proveniența terme- nului afion : din turc. afyon, preluat la rândul lui din gr. opion (diminutiv al lui opos = „suc”). Tot prin filieră turcească ne vin cuvântul tiriac și derivatul tiriachiu (din turc. tiriaki = „consumator de opium”), cuvinte preluate de turci tot din greacă. Dimitrie Cantemir povestește despre un anume individ care locuia la Istanbul în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oficială a abonaților telefonici din București pe anul 2002 sunt înregistrați numai trei abonați cu numele Tiriachiu, dar sunt mulți alții cu nume înrudite, precum Țiriac (261), Tereaca, Tereacă, Tirică, Tirici, Terec, Terech, Teric etc. în fine, un alt termen turcesc desemnând preparatul opiaceu, altânbaș (turc. altân baș = „cap de aur”), a fost folosit în limba română veche. De fapt, era vorba de traducerea denumirii far- maciei venețiene ALLA TESTA D’ORO. Vestita farmacie din Veneția era unul dintre locurile cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amok-ul malaiezianului opioman (Un barbare en Asie, 1933) (249). În limba română termenul a intrat ca un neologism din limba franceză. Un alt argument în sprijinul ipotezei formulate, și anume că în spațiul românesc „a bea afion” este un nărav turcesc, ar fi larga răspândire a viciului opiomaniei în rândul turcilor. Un viciu puternic favorizat de prohibiția religioasă a consumului de alcool (o „abominabilă lucrare a diavolului”, conform Coran, V, 92) și din belșug alimentat de întinsele culturi de mac din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rumena-i guriță ca fragul pârguit, Din narghelea essală un fum îmbălsămit. Sau Dar frumoasa esilată Fuma dintr’o narghilea Și gurița-i purpurată C’un parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns și în budoarul nevestelor de mari dregători din spațiul românesc. La 24 februarie 1813, de exemplu, Maria - soția domnitorului 509Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) - scria unui spițer urmă- toarele : „Saor Lochmane
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe nume Lokman (Luqman). Cantemir credea că numele acestui vraci miraculos („n-ar fi existat nici o boală pe care să n-o fi vindecat”) ar proveni de la „stricarea” numelui lui Esculap (182, p. 219). Tot din tradiția islamică, prin intermediul culturii turcești, Lokman a pătruns și în tradiția populară sud-est-europeană. La populațiile din Balcanii de Vest, de pildă, Locman este un vraci legendar, care înțelege limbajul plantelor. El deține o plantă care vindecă toate bolile, ba chiar poate să-i facă pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provocată de opium), o semnătură care l-a costat viziratul (246, pp. 1036- 1037). într-o listă de mărfuri și prețuri întocmită în 1727 de autoritățile austriece de la Craiova apar diverse produse de import : „teriacă” și „afion de Constantinopol”, tutun turcesc, dar și „tutun de Valahia” (126, pp. 127-128). „Tutunăritul”, impozitul pentru culti varea tabacului, este atestat în Moldova într-un document din 1693. După recoltare, frunzele de tutun erau prelucrate în vreo „fabrică de tabac”, de genul celei înființate pe la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cantacuzino, Elena Cuza și Vasile Alecsandri (204). Erau persoane prea simandicoase pentru a crede că Negri le trimitea din țară cutii de tabac doar fiindcă erau eventual mai ieftine. „Tutunul de Valahia” era foarte apreciat, spre deosebire de unele tipuri de „tutun turcesc” necultivat (Nicotiana rustica), de calitate inferioară, așa-numita mahorcă. în „romanțul original” al lui Nicolae Filimon, ciocoii fanarioți, vechi și noi, își făceau tabietul fumând „ca turcii” din „ciubucele și narghelelile cele umplute cu parfumatul tutun al Siriei”, sau cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de o teribilă nebunie [...] ca să tragă o doză [de tutun] și să-și umple măruntaiele cu funingine” (228). Chiar contemporanul fanariotului Mavrocordat, Dimitrie Cantemir, obișnuia - povestește fiul său, Antioh - să bea o cafea și să „tragă din narghilea, după obiceiul turcesc”, dis-de-dimi- neață, imediat ce se scula din pat (257, p. 101). Fumatul „pe burta goală” mărea efectul narcotic și psihotrop al tutunului. Boierii români „se așezau turcește pe pat”, beau „cafe turcească” și trăgeau din ciubuc sau din narghilea „[de] îndată ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o cafea și să „tragă din narghilea, după obiceiul turcesc”, dis-de-dimi- neață, imediat ce se scula din pat (257, p. 101). Fumatul „pe burta goală” mărea efectul narcotic și psihotrop al tutunului. Boierii români „se așezau turcește pe pat”, beau „cafe turcească” și trăgeau din ciubuc sau din narghilea „[de] îndată ce făceau ochi, înainte de a se spăla și de a se îmbrăca”, își aduce aminte Radu Rosetti (199, p. 61). La sfârșitul epocii fanariote, arhiman dritul ieșean de la Biserica Trei-Ierarhi („Trei-sfetiteanul”) fuma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formulare a aceluiași : Tolăniți pe un teanc de perne, [boierii români] „beau” tutun de Medina din ciubuce de iasomie, cu muștiuc de chihlimbar încrustat cu pietre prețioase sau trăgeau din narghilea de cristal. Li se aducea cafea fierbinte cu zaț [= turcească], în ceșcuțe mici fără toartă (felegene), puse într-un fel de păhăruț din aur filigranat, numit „zart” (208, p. 90). Alexandre Dumas nu s-ar fi putut documenta de la Ulysse de Marsillac (care a publicat în franceză în anii ’60-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]