5,010 matches
-
făcut lucruri mari, fără a avea o origine ilustră a fost Castruccio Castracani. Scriindu-i biografia (Viața lui Castruccio Castracani), Machiavelli le Spune a cîta oară prietenilor dragi, cărora le-o dedicase, că "nu se poate să nu remarci cu uimire că oamenii care au săvîrșit lucruri mari în teatrul lumii și s-au ridicat deasupra contemporanilor lor, au fost, cel puțin în parte, de origine obscură"16. Numai că, aceeași soartă, care l-a favorizat pe eroul amintit, geloasă pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o bună zi, folosind un pretext oarecare, porunci ca acesta să fie spintecat în două, în mijlocul pieței din Cesena, punîndu-i-se un butuc de lemn și un cuțit însîngerat alături. Sălbăticia acestui spectacol a provocat satisfacția poporului și în același timp uimirea lui. Dar să revenim de unde am plecat. Așadar, socotindu-se destul de puternic și asigurat în parte împotriva primejdiilor prezente, deoarece își întărise armatele și distrusese în bună parte forțele militare care, fiindu-i vecine, puteau să-i fie dăunătoare, nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vîrful degetelor covorul persan ce acoperea parchetul camerei pînă sub canapea. „Și totuși sînteți prea tînăr pentru funcția ce-o Îndepliniți. Ce cîntar aveți dumneavoastră să stabiliți adevărul? și dacă vă-nșelați? Într-un fel, mă uit la dumneavoastră cu uimire. O profesiune extraordinară!” - „Și nedreaptă - i se răspunse - asemeni lui Dumnezeu, care trebuie să hotărască singur ce e drept și ce au e drept. Și cîte zeci de Întrebări roiesc În jurul acestei idei pentru a-i determina substanța. Și El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dar ea, cu o cunoaștere perfectă a disimulării, venită de bună seamă din instinct, descrise cu cealaltă mînă cercuri, imaginînd rostogoliri de cuvinte pe care nu le rostea, mimînd un joc al buzelor Între vorbire și rîs, rîdea chiar de uimirea mea, Încît oricine ar fi privit-o (aflîndu-se toți În momentul acela la o oarecare distanță, Lung trecuse mult În dreapta) ar fi dat totul pe seama unei conversații vioaie și banale ca Între vechi cunoștințe. Îi simțeam În timpul acesta strîngerea mîinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nicicînd Înainte - găsea În mine pe cel mai docil, dar cu timpul și cel mai devotat și uimit ascultător al povestirilor ei, deoarece abia În acele după-amiezi și Înserări, darul ce-l avea al confabulării, atît Încît să-mi anime uimirea, Îmi deveniseră vizibile mult mai mult ca Înainte plăsmuirile (cuvînt reconstituit de editor) levantine, deschidere spre Împărățiile vorbei, spre zecile de povestiri ale zecilor de Întîmplări trăite, auzite, născocite, căci totuna erau. Povestind, vocea ei Întinerea și ochii săi sclipeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
că va câștiga partida. — Dacă Galba a fost ales de soldații lui, de ce nu i-ai pune și tu pe ai tăi să te aleagă imperator? Râsul îi îngheță lui Vitellius pe buze. Deschise gura, apoi o închise, încremenit de uimire. — Imperator, eu? îngăimă în cele din urmă. Valens își înăbuși un zâmbet. Galba greșise când subestimase lăcomia lui Vitellius, reducând-o la mâncare. Vitellius era înfometat, într-adevăr, dar mai ales de putere. — Împărat! Dar de ce... de ce n-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ridică, deschise ușa și privi spre cer, apoi se întoarse în grabă și se așeză la masă. — Luna stă să apună. E târziu, peste puțină vreme trebuie să plec. Mai povesti că Galba îl alesese pe Piso - Vitellius tresări de uimire la auzul acelui nume - ca urmaș al său, și că în aceeași zi, în Senat, scaunul curial se așezase singur de-a latul, semn că nenorocirile aveau să se abată asupra împăratului. În dimineața zilei când fusese ucis, prezicătorul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
M-ai auzit, maestre? — Te-am auzit. 31 Banchetul dat de Vitellius în cinstea legaților Valens și Caecina în vila ce-i fusese pusă la dispoziție de rectorul din Ticinum fu atât de somptuos, încât magistrații orașului rămaseră muți de uimire, iar cei avari înghețară de spaimă. A doua zi ploua, iar împăratul vizită taberele, îi lăudă pe soldați, cărora le oferi bani și vin, și nu-i băgă în seamă pe auxiliari. Porunci ca batavii să fie trimiși în Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Impactul fu atât de violent, încât rețiarul făcu mai mulți pași în spate și se prăbuși în nisip. Imediat, Valerius ajunse lângă el, și rețiarul simți vârful ascuțit al sabiei. Se întoarse încet, gâfâind, cu chipul crispat de mânie și uimire. Ridică brațele spre cer și, cu un gest teatral, aruncă tridentul și pumnalul. Arena începu să vuiască la vederea acelei scene incredibile. Cine era gladiatorul necunoscut care îl învinsese pe unul dintre cei mai pricepuți luptători? Impasibil, Valerius se îndepărtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lui, toți tăceau. — Orpheus, murmură pierdut, apucând cupa cu o mână tremurândă. Orpheus! La începutul luptei îl privise disprețuitor pe Valerius, convins că din clipă în clipă avea să-i vadă sângele udând nisipul. Siguranța lui se prefăcuse repede în uimire, văzând cât de abil lupta Valerius. Când înțelesese că medicul avea să învingă, își simțise stomacul strângându-i-se dureros, iar când refuzase să-l ucidă pe Flamma, i se păruse o clipă că-l vede pe zeul războiului, mânios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în eroare pe Skorpius, pentru a-l face să se simtă sigur de victorie și să slăbească astfel strânsoarea. Valerius îl atacase cu rapiditatea și cruzimea unui demon. Strigătul de durere al lui Skorpius sfâșie liniștea. Mulțimea privea mută de uimire. Pe când rețiarul se prăbușea cu fața în sus, cu gura larg deschisă din pricina durerii, Valerius ieși de sub el și se ridică repede, dar nu avu timp să-l atace cu sica, fiindcă Skorpius se ridicase la rându-i și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
filosof, o eminență galben-cenușie a blocului, neexistând localtar care să nu fi apelat la sfaturile, opiniile și sugestiile acestui fenomen-man. Din acea zi, pe la ușa sa începu un superb pelerinaj de persoane între care, nu de puține ori, recunoașteam cu uimire și respect membri ai elitelor celor 247 de partide aflate în competiția pentru putere. Ascultându-l, înțelegând ce rol capital de tot poate avea lărgirea orizontului de cunoaștere științifică, recenta olimpiadă națională la zoologie s-a desfășurat pe terasa blocului
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
îl oferă, de obicei, cel care are bani mai puțini, pentru cei care deja l au etichetat de fraier. EFECT DE CUARȚ Ieri mi-a sosit prin coletărie un superb cristal de cuarț, această minune despre care vorbesc cu masonică uimire și numai un milion bucata, zecile de reviste de parakinopsi. După ce am plătit poștașului grija și atenția acordată nodurilor de la sfoară, au început marile probleme. Ce utilizare să-i dau ?! Dacă l-aș pune lângă carburatorul mașinii pentru a micșora
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
față am un bloc. În spate, la dreapta, la stînga, tot blocuri. Cred că și deasupra e unul. Vizibil numai pe ceață, cînd sună sirena vapoarelor ce pleacă din intersecție. Din clasa a III-a locuiesc cu plăcere și continuă uimire la bloc, În același cartier. PÎnă acum trei ani am stat la mama, și deosebirea față de situația de-acum era că-n față n-aveam un alt bloc, ci un loc de veci. Cu multă verdeață. Am ținut morțiș să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care s-ar putea traduce totuși printr-un vă fut muma-n cur, mare greșeală, că s-a enervat generalul care-și iubea mama, luînd-o ad litteram, s-a postat În fața soldaților ce nu păreau să-și fi revenit din uimire, și le-a ținut un discurs scurt, În engleză, pentru aș umili și Învinge adversarul Încă din alocuțiuni, ce le-a spus, oșteni, zice, ne aflăm aici pentru a scrie o pagină pentru eternitate, și ăia dă-i și aplaudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din ochi. Un mare actor, care are ceva din expresivitatea unui dulap aflat În mișcare involuntară, el iubește cangurii, trăiește la antipod, și, spre deosebire de Christopher Lambert comparat recent cu Marlon Brando În pofida ori poate tocmai din pricina permanentei lui stări de uimire, de nemuritor, de strabism, este incomparabil. Ca Andreea Marin și spre deosebire de Julia Roberts, comparată la fel de recent cu Audrey Hepburn. Îți vine să te călugărești, să miroși petunii, să privești cerul. Și Audrey are un Oscar, primit pentru Vacanță la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Marilyn și Brigitte Bardot la un loc”, Audrey, mai feminină decît frate-său ori decît un pelican, Julia. În plus, amîndouă au fost ambasadoare UNICEF. Astfel de alăturări de lucruri, ființe sau fenomene În scopul stabilirii similitudinilor te umplu de uimire, de comparații, te fac să izbucnești În lacrimi ca spectator, ca ființă. Le mauvais goût méne au crime, spunea Stendhal În 1848, zîmbind. ZÎmbea pentru că nu se inventaseră Încă frații Lumiere, comparațiile. Altfel n-ar mai fi rostit „crime” ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gîfÎitul. Camera se depărtează: lîngă ziarist merge la fel de grăbit un bărbat care vorbește răgușit: Ne-au invadat orașul. Dac-aș avea o pușcă. În clipa următoare se aude o Împușcătură și bărbatul cade Împleticindu-se, cu o expresie de nesfîrșită uimire. Cer parțial senin, vînt moderat. Tăiat la: Cadru interior: Redacția revistelor Cuvîntul și Amfiteatru. Ziaristul intră În clădire. Radu G. Țeposu e În Franța, Buduca la spital, dar Radu Călin Cristea, George ȚÎra, Filip Florian, Constantin Rudnițchi, Mircea Țicudean și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că-i incendiată. M-am repezit spre ea, am băgat mîna-n buzunarul ce fumega tot mai vizibil și-am scos mucul aprins de țigară pe care unul dintre cei doi marocani Îl aruncase cu precizie Înăuntru. PÎnă am terminat cu uimirea și Înjurăturile, ăia doi dispăruseră după un colț. Numai că din capătul opus se apropia un polițist, uite că gara nu era deloc pustie, un tip de vreo doi metri Într-o uniformă neagră strălucitoare, cu fireturi, curelușe, pistoale, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nenumărate neoane portocalii, există cu prisosință pe absolut toate drumurile, chiar și pe cele de țară, lucru unic În Europa, am aflat, o inconștientă risipă de electricitate, paralizantă pentru cineva venit din zodia Întunericului amplificat de lampa cu gaz, și uimirea unui cosmonaut american, care constata, În vreme ce se rotea În jurul pămîntului prin anii șaptezeci, că singurul punct luminos vizibil din spațiu pe Terra e Belgia, mi-a mai venit inima la loc abia peste cîteva zile cînd am văzut, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cercetare mi-au confirmat un lucru pe care orice femeie Îl știe: În fiecare bărbat se ascunde un băiețel”. Păcat de atîta muncă, gemete, deces. CÎnd mai simplu ar fi fost ca anii ei de cercetare să se concentreze asupra uimirii unuia dintre corespondenți: „De fiecare dată mă minunez de cantitatea de păr ce se ascunde În intrările ei secrete”. Părul din vagin și umbra lui stufoasă. Uite ce trebuie să-ți pui vara pe cap, la mare. * Nancy Friday, Fantasmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
am încrucișat cu mașina inginerului, și am avut o neașteptată tresărire văzîndu-l pe el alături de soție și de Maitreyi. M-am roșit prostește salutîndu-l, și mi-a zâmbit disprețuitor, iar d-na m-a privit cu o spaimă și o uimire pe care nu știam cum să le înțeleg. Singură Maitreyi și-a ridicat palmele în dreptul frunții și mi-a răspuns la salut, amuzată nespus de compania în care mă aflam și de fata pe care o țineam în brațe. Am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
creadă că am murit, să reflecteze puțin asupra celor ce făcuse. În acea zi am mâncat într-un han din apropiere de Ranaghat. Am mâncat orez cu carri și pește fiert, și am mâncat cu mâna, ca un indian, spre uimirea și încîntarea celorlalți comeseni, care mă auziseră, de altfel, vorbind o elegantă bengali. Numai înfățișarea mea le dădea de gândit. Ghiceam că am o față descompusă, cu barba crescută, cu părul strivit în timpul somnului, hainele murdare și mâinile negre. Începusem
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
surprinzător de limpede, îl întrebă: - Câți am mai rămas Manolache? - Cinci, mon General... Tăcu multă vreme, parcă s-ar fi trudit să numere în gând. - Păziți-vă bine, vorbi deodată, păziți-vă bine, că ni se stinge neamul... Apoi, spre uimirea tuturor, ceru să fie lăsată singură cu Ieronim. Au ieșit, unul după altul, pășind în vârful picioarelor, rudele, vecinii, doctorul, preotul. Un sfert de ceas mai târziu, ușa se deschise, și Ieronim apăru în prag și rămase nemișcat, ca o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
metodă de eliberare treptată a sclavilor, urmând ca până în douăzeci de ani numai incorigibilii să nu fie "liberi", și toți aceștia să fie controlați de statul însuși în conformitate cu legile prin care fiecare este tratat "ca individ". Tews citi documentul cu uimire și amuzament. Își aminti de o altă vorbă de-a mamei lui: "Nu-ți face griji din cauza idealiștilor. Mulțimea le va tăia beregățile la momentul potrivit". Starea de amuzament dispăru repede. Băieții ăștia se amestecă cu adevărat în afacerile statului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]