12,807 matches
-
așa fel ca să se vadă și să inspire teamă și groază. Lumea a intrat în panică, știind că la colhoz trebuie să dai, pe lângă pământ, și ce aveai prin ogradă așa că oamenii au început să-și vândă boii și caii, vacile și oile, să-și taie porcii și păsările, ceea ce au făcut și ai mei, tata (mai ales) știind ce înseamnă colhozul încă din timpul campaniei militare românești din Rusia. Lumea se opunea din răsputeri și pe cât se putea pe atunci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
13 hectare de pământ trebuia să predăm tone de porumb, grâu, floarea soarelui etc., precum și semințe de in, cânepă, lucernă, pe care nici nu le cultivam. Apoi, fusesem obligați să predăm lapte în cantități însemnate, dar noi nici nu aveam vacă! Tot acele bestii ne fixaseră cotă de lână, fără să avem oi! Nu le aveai? Trebuia să le cumperi și să le livrezi, altfel... Totul era socotit în așa fel, încât să te aducă la sapă de lemn, să nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
impunea și prezentarea ditirambică a unor realizări, iată care au fost ele: „...față de perioada similară a anului precedent (1988, n.n.) am reușit să realizăm la fondul de stat creșteri cu 38% la carnea de ovină, cu 21% la lapte de vacă, cu 247% la ouă de consum, cu 131% la legume total, cu 183% la cartofi, 254% la struguri”. Dacă aceste procente erau reale, atunci unde se duceau toate aceste produse care ar fi acoperit necesarul populației urbane, deoarece prin măcelării
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
învățăturile partidului comunist pe care l-a slujit până la venerație: „Cum ai spus, putoare?! Eu, care am învățat atâta carte să intru în mâl?! Intră tu, proasto! Și-o să intri și în căcat până la gât dacă ți-o cer eu, vaco!”. Ei bine, această persoană bine intenționată, bine crescută și extrem de politicoasă, a procedat pe data de 2 septembrie 1989 la judecata de apoi a ziariștilor. Documentul găsit în arhive se numește „Referat cu privire la unele lipsuri constatate în activitatea colectivului de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
parte a membrilor Junimii ieșene) iar în Ultima emisiune, Barabanciu amintește de strașnicul toboșar municipal care își recita știrile în ritmul bătăilor de tobă... Smărăndița (Roman modern) parodie după o proză a lui Delavrancea, pune în enumerare numele a șapte vaci, fiecare născută în altă zi a săptămînii: Lunaia, Mărtica, Miorcana, Joiana, Vinerica, Sîmbotica, Dumana. Genial manevrează Caragiale numele proprii derivate de la cele comune prin cel mai fecund sufix românesc escu, inclusiv pentru a înfățișa un fenomen social specific epocii: pătrunderea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a face, căci eram feciorul mamei...” Ea „știa a faci multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de deasupra satului”, „abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
parte și altul de cealaltă parte a mesei la distanțe egale. Material didactic: imagini de ființe sau obiecte a căror denumire conține (la începutul, mijlocul sau sfârșitul cuvântului) sunetele a căror pronunție educatorul dorește să fie exersată de copii (cocoș, vaca, ac, țap, rață, băț, rochie, tractor, șosetă, moș); medalioane pentru copii cu aceleași imagini. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: Pentru desfășurarea acestui joc, copiii vor fi așezați în semicerc. Ei vor primi câte un medalion pe
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
cereale păioase și porumb, 50 - 60 de tone de plante tehnice și până la 80 - 100 de tone la plante furajere, iar din sectorul de taurine, cuprinzând în jur de 10001200 de capete, se livrau anual 100 150 de viței de la vaci performante în producția de lapte. BANCA DE RESURSE GENETICE VEGETALE SUCEAVA Resursele naturale, intelectuale și spirituale ale unei țări, precum și înțelepciunea folosirii lor, reprezintă la un loc, bogăția unei țări de care în bună măsură depinde standardul de viață al
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Dornei, peste Călimani. Fusese căsătorit cu Doda, soră a Marinei a Mariei lui Ilie. Blaga Ioana era o femeie sărmană, șchioapă de un picior, având doar câteva palme de pământ. Stătea Într-o căsuță În care Își ținea și o vacă Într-un fel de odaie alăturată. După război, fratele ei Blaga Dumitru, a ajutat-o să-și construiască o căsuță din care a reușit să-și termine o odaie. A avut un băiat, Dumitru, care la doisprezece ani a murit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
oi rezulta ceva bălegar În timpul iernii. Dacă-l mai puneam la socoteală și pe cel rămas după tăiatul porcului pe la Crăciun și de la păsăretul din curte, era ceva de lucru. Dacă omul nu avea o pereche de boi, ci numai vaci, acestea trebuiau Înjugate și atunci numărul transporturilor creștea. Iar culturile erau În coastă și acolo transportul era mai anevoios. Gunoiul se descărca din sanie În grămezi, cam câte patru dintr-un transport. Acum, la această muncă, bărbatul nu avea nevoie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a-și repara uneltele. Până pe la Începutul lunii aprilie trebuia să fie totul pregătit. La arat se pleca În zori, cam odată cu răsăritul soarelui. Acum plugarul avea nevoie să fie Însoțit și de un pogonici care să ducă boii sau vacile Înjugate pe brazdă. În caz că mai uita să fie atent la vite dacă merg pe brazdă, era bai mare. Se putea alege cu câteva lovituri de bici Însoțite și de câte o sudalmă, fiindcă plugul făcea greșuri și acestea trebuiau reparate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
flori de câmp, ori niște crengi de brad. Asta de bucurie că este gata. De obicei acoperișul era făcut din draniță, iar mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau din cei pe care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și nevestele tinere din comună. Veneau În șirag pe cărările care din fiecare cătun duceau spre Padina. Acolo se Întâlneau și până venea cireada cea mare era o mare animație. Deodată se auzeau tălăngile și din pădure răsărea cireada. Fiecare vacă mergea la coliba stăpânului și știa că va fi mulsă. După ce mulsoarea era gata, să nu credeți că se termina totul. Deși fetele veneau de la prașilă sau de la fân, oboseala de la munca de peste zi trecea și Începea pe Înserate hârjoana
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau cai. Ceilalți săteni, care erau majoritatea, măcinau grâul, secara și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea Topliței. Dusul, statul la rând și Întorsul luau Întotdeauna o zi Întreagă. Vitele până nu erau potcovite
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lucru decât pe lângă casă, Îngrijirea vitelor, a oilor și a porcului care trebuia Îngrășat până la Crăciun, curățirea grajdului și clădirea gunoiului În spatele lui. Cu paiele rezultate de la treieriș și cu fânul se făcea mestecături ca să ajungă hrana animalelor până la primăvară. Vacile de obicei fătau iarna, când grija gospodarului trebuia să fie foarte mare. Vițelul avea nevoie să fie ferit de frig, ca și mieii care veneau tot iarna. Spre seară tăierea lemnelor și aducerea lor În casă era tot treaba bărbatului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aveau să-și primească tainul. Hei, dragilor, v-ați sculat? Ia treceți voi de vă luați bucatele, că acuși o luăm din loc! Până la Bătrâna avem de bătut drum de două ceasuri. După ce le dădu porția lor și celor două vaci și Împrăștie două brațe de fân În ocolul oilor, se duse În casă. Voi o să mâncați după ce se va face ziuă că acum, de vă dau drumul În țarc, până s-or scula ai casei, dau lupii la voi și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă” în cazul unei îmbogățiri, beneficiarul se bucură nespus, iar „dușmanul” răutăcios îl privește cu invidie și suspiciune; r. 39 41 : „mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă” se subliniază imposibilitatea de a beneficia de ajutor de la o persoană care nu dispune de nici o calitate morală; IVAN TURBINCĂ (Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
inserate unele în altele la infinit precum Omul care a semănat porumbul care l-a hrănit pe cocoș care l-a trezit pe bunul domn care l-a oprit pe ticălosul cel nemernic care a bătut servitoarea care a muls vaca care etc. Gramaticalitatea versurilor nu este suficientă pentru a garanta succesiunii de tipul (1) o coeziune suficientă. Într-o singură frază tipografică și un singur act de enunțare se poate ajunge la zece niveluri de delimitare sintactică (expansiuni prepoziționale interne
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau îl asimilez pe celălalt mie, îi impun propria-mi imagine; între supunerea la celălalt și supunerea celuilalt există și un al treilea termen, neutralitatea sau indiferența". (Ibidem, p. 173). 453 Ibidem, p. 186. 454 Referindu-se la Cabeza de Vaca și la integrarea lui în rândul indienilor, Todorov subliniează că transformările nu pot fi niciodată totale, ci doar punctuale și trebuind înțelese ca adaptări la un anumit context: "... există o justificare 'europeană' care îl atrage spre meseria de negustor ambulant
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Două camere 3x4 m., despărțite de un hol iar în spate un chiler, rar, beci, ar fi prototipul. Coșer, grajd, alte „dosuri” adică „perdele” pentru adăpostit animale sau produse agricole erau dictate de rangul de avere. Azi, sunt aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și 20 de câini (fără vagabonzi). Nu sunt troițe. Cel mai mult impresionează astăzi vegetația deasă, pădurile de salcâm din sat, cele două păduri înconjurătoare, Necorița la apus, Daja
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
deloc, fiind foarte puține animale în îngrijire. Cândva, în anii '50, satul vuia, spre asfințit, de clopote, tălăngi, pocnituri de bici, strigătele stăpânilor și copiilor, plânsete, înjurături sau cântece, mugetele și behăiturile animalelor din turmele de oi sau cirezile de vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins pășeau. (Ion Heliade Rădulescu, Zburătorul) Autorul acestor rânduri, ca cel mai mare în familie, na fost scutit de nici o muncă și în special de păzitul oilor și vacilor, prășit, cosit, cărat fân, ridicat snopi etc. Ca toți colegii lui de generală. Cei din generația autorului au avut o viață foarte grea datorită cotelor de grâu, lapte, vite și impozitelor puse pe poporul român pentru a plăti datoria de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și vacile lor pe la Podul Ghiocăi, ai lui Vasile Marin (3 băieți) cam în dreptul satului. Pe lângă ei se mai lipeau alții mai mari sau mai mici în două tabere care se întreceau și la capturat pui de păsări de prin corobenele sălciilor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și altul de cealaltă parte a mesei la distanțe egale. Material didactic: imagini de ființe sau obiecte a căror denumire conține (la începutul, mijlocul sau sfârșitul cuvântului) sunetele a căror pronunție educatorul dorește să fie exersată de copii (cocoș, 30 vaca, ac, Țap, rață, băț, rochie, tractor, șosetă, moș); medalioane pentru copii cu aceleași imagini. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: Pentru desfășurarea acestui joc, copiii vor fi așezați în semicerc. Ei vor primi câte un medalion pe
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un loc de primă mărime în panteonul egiptean, dominat de spirite astrale, vegetale și zoomorfe. Hator mai este „marea vacă a Cerului”, altfel spus, principiul feminin fundamental
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]