6,856 matches
-
ghiont în coastele ei mici și moi de la una din diavolițele alea care încercau să ajungă la o rochie și care erau dispuse să recurgă la orice mijloace ca să pună mâna pe respectiva rochie. Oricum, n-aveam nici cea mai vagă idee ce căutam fiindcă-mi pierdusem complet imaginea de sine. Am rămas în ușa unui magazin, puțin amețită, unduindu-mă în încercarea de a evita cumpărătorii care treceau pe lângă mine și întrebându-mă dacă eram genul de femeie care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dintre avantajele de a fi alături de o persoană atât de egoistă ca Helen. Rareori observa ceva care nu i se întâmpla ei personal. Tocmai atunci a sosit Anna, cu părul în vânt, cu fusta largă și cu un aspect general vag. Eram încântată s-o văd. Nu ne mai întâlniserăm din săptămâna precedentă. Anna a tropăit prin dormitorul roz și pufos al lui Helen cu cizmele care-i frângeau inima mamei și s-a așezat, lângă noi, pe pat. A scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
într-un final, reușești să-l pui, descoperi că erecția a dispărut. Numai că a lui Adam n-a făcut chestia asta. Adică n-a dispărut. Slavă Domnului! Mă tem că din punctul ăsta o să trebuiască să devin ceva mai vagă. Îmi pare rău că sunt nevoită să vă dezamăgesc, dar n-o să vă dau nici o descriere tehnică a experiențelor sexuale pe care le-am avut cu Adam. (Da, sper că ați sesizat pluralul.) Sigur că aș putea să vă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
meu va veni1“? Ei, sunt fericită să vă anunț că el deja venise. Ca și mine, de altfel. Nu mai rămâne decât un singur lucru de spus. Înainte s-o nasc pe Kate, auzisem zvonuri - nimic altceva decât niște informații vagi și nefondate - cum că după ce naști un copil sexul devine, în majoritatea cazurilor, mult mai plăcut. Din cauza diverselor zguduituri, apăsări și traume din, ăăăă, vaginul unei femei, inclusiv a copcilor acelora îngrozitoare, intervin anumite modificări. Aceste modificări au ca rezultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zi aveam să-l văd pe James. Și ce urma dacă aveam să fiu pusă în fața celui mai puțin probabil scenariu? Dacă James voia s-o luăm de la capăt? Ce se întâmpla în cazul ăsta? N-aveam nici cea mai vagă idee. Și cu Adam cum rămânea? Cum rămânea cu bărbatul din al cărui pat abia plecasem? Nu pot să mă gândesc acum la asta, mi-am spus. În creierul meu era așa o aglomerație, că nu mai erau locuri decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care, atunci când aș fi avut nevoie de el, să mi-l pun la loc. Într-un final, s-a făcut dimineață, iar eu tot nu rezolvasem problema de la departamentul somn. Am sărit din pat și atunci am simțit o înțepeneală vagă pe partea interioară a pulpelor. „Ce-i asta?“ m-am întrebat. După care mi-am adus aminte. „A, da, ăăăă, așa e.“ M-am îmbujorat când mi-am amintit ce făcusem cu o seară în urmă. „Adam. Sex. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mici. Știi, cartele de metrou, arme de autoapărare etc. — Dacă mi-i dai înapoi până săptămâna viitoare, poți să-ți împrumut cincizeci de lire. Cincizeci sunt destul, am spus. Ei, cel puțin, speram să fie. N-aveam nici cea mai vagă idee unde urma să dorm în noaptea aia. Dar ceva îmi spunea că nu în patul meu dublu din Londra, alături de James. Mă rog. Aveam unul sau doi foști prieteni care tot nu mă uitaseră. Așa că măcar aveam să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe Bach. Aproape toți preclasicii, gregorienii, apoi Beethoven, Schubert, Debussy, Csar Franck, rușii, și, venind prin lateral cu brațele-n sus, jazz-ul constituie suportul meu literar. Înainte de a mă așeza la masa de scris, am de obicei cîteva idei, vagi, sau una singură ori numai o jumătate de idee, și, așteptînd să se clarifice Într-o presupusă concordanță cu muzica, mă gîndesc la peisajele sonore potrivite și-mi pun la Îndemînă banda, caseta, CD-ul sau vinilul de ascultat În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o carte despre care nu pot afirma nici cu mare aproximație ce este, fiind deocamdată un mixaj din orice poate fi considerat text, adică sînt pagini de jurnal, eseu, pseudocronici de film sau mai degrabă prezentări cu Îndemînare de cinefil, vagi cronici literare, enervări, ziaristică, ironii, sfaturi agricole, creștinism, ecouri, racursiuri, note, crochiuri, proză scurtă, subiecte de roman, exerciții de scris, proiecte, ciorne, interviuri, fragmente de scrisori, noțiuni de botanică, morală, colaje, aforisme, citate, autoportrete, elemente ale unei fresce de dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tîrziu, peste cinci, zece ani - vezi Memoriile lui Saharov, tatăl disident al bombei cu hidrogen, premiat pentru pace -, atît de tîrziu Încît ecologiștii și pescarii vor dispărea În alt film și nu se va mai putea face nici cea mai vagă legătură Între explozia x și bolnavul y din țara radioactivă z, bolnav ce va căpăta doar o inofensivă leucemie, un abia vizibil cancer de piele, fiindcă a stat prea mult la soare, ori i se va naște un copil cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dublă flatulență Însoțită de suptul unei carii surround, zgomotul irevocabil al căderii unei balegi pe iarbă, În fața blocului, printre petunii, aburul ei, tumultul pompei de desfundat canalizarea, zgomotul unei ventuze, zgomot de muci, apoi zgomot neprecizat, un fel de du-te-vino vag, limfatic, dar pe care dacă-l identifici primești drept premiu o casetă cu manele finale ori un tampax muzical, din nou o vomă irezistibilă, În jet, răspîndindu-se În cîmpul presetat Theater și, pentru a Încheia această simfonie În maniera unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gît pe Desdemona, Bondarciuk iese pe țărm și, așezat pe o piatră, Începe să plîngă cu privirea pierdută spre largul mării - o secvență lungă; metrajul de film acordat i-a permis să interpreteze Întreaga gamă de sentimente, de la cele mai vagi la cele mai puternice, demne de un mare actor; lacrimile Îi trasează două brazde pe machiaj, În timp ce, pe cerul curat al Mediteranei de la Ialta, spre care privește atît de expresiv, trece un avion, lăsîndu-și urma albă. Stupefacția bătrînului maur este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prima generație și-așa vor și rămîne cu copii cu tot. Numai un regim delicat, ca propria dictatură, Îi forța să-i admire pe intelectuali Împotriva firii, cu toptanul. Adoptînd o poziție oarecum suspicioasă, În parte neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag Încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre suspecți și de faptul că pe alții-i cunoștea lumea, ceea ce a Înaripat Întotdeauna aspirațiile omului din popor. În pivniță Însă, supraviețuia prin Întuneric adevărata atitudine față de creaturile cu studii. Iat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-și omoare soțul, În scopul de a Încasa asigurarea pe care chiar Huff i-o făcuse bietului om pentru care nu putem avea nici o simpatie - e petrolist. În chip diferit față de Poștaș, Între cei doi asasini nu există decît o vagă atracție fizică și tocmai de aceea faptul că se vorbește la un moment dat despre iubirea dintre ei surprinde printr-un neverosimil asurzitor. Resorturile crimei pe care o Huff o plănuia de mult la modul general sînt doar banii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fără răspuns este pe cale să Îl capete. La penitenciarul San Quentin un deținut de culoare pe nume Otis John Shortell a citit Într-un ziar din San Francisco relatarea asasinării fraților Englekling, unde este amintită În treacăt și legătura lor vagă cu cazul Nite Owl. Articolul l-a pus pe gînduri pe Otis John Shortell. El a cerut o audiență la adjunctul șefului de penitenciar și a făcut o mărturisire uluitoare. Otis John Shortell, aflat În Închisoare pentru un șir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
casa, iar uscata doamnă Cecilia Beldiman venea rar să cerceteze încuietorile sertarelor sau să surprindă urmele dezmățului pe care tânărul ăsta e imposibil să nu-l facă în absența stăpânei. Fiica doamnei Marga Pop plecase. Casa era liniștită, cu urme vagi de mirosuri de bolnav. Părea pustie. Telefonul suna rar și cel mai adesea erau apeluri greșite. Ticăitul diferit al ceasurilor și ornicelor răsuna ca lovituri de ciocan în tăcerea încăperilor cu mobile vechi pe care se așternea praful. Primul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de câteva ori în mână un petic de hârtie cât o jumătate de palmă, pe care avea niște însemnări prescurtate, a fixat către prezidiu privirile-i vioriu-cenușii, și-a strâns o clipă buzele subțiri, încât dispăruseră aproape sub o linie vagă. Asistăm - începuse - la o ședință importantă. Nu sunt motive de dramatizare a situației în care ne aflăm. Dar sunt motive să ne aplecăm cu cea mai mare seriozitate, cu atenție și cu acel element pe care eu recunosc că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
lui e auzită de toată lumea și-l va face de râs. La câteva zile după aceea, când a vrut să-și reia pânda, ziarele din geam fuseseră înlocuite cu hârtie albastră, dar nu mai era nici un colțișor desprins, încât glasurile vagi de dincolo de geam și lumina albăstrie nu mai explicau nimic. Rămânea în el intactă dorința de-a afla, pe care o putea exprima la fel de bine și prin a tânji, fără să știe după ce anume. Treptat se acumulau în el dorințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care nu le putea exprima în cuvinte, nu numai dintr-o jenă socotită firească și despre care n-ar fi vorbit nimănui în ruptul capului, ci și pentru că n-ar fi știut să găsească vorbele pentru acele stări și dorințe vagi și schimbătoare de la o zi la alta, rămase într-o ceață permanentă, întocmai cum își imagina că trebuie să fie valurile mării care se apropie de țărm să se spargă, în fiecare clipă altele și, prin urmare, imposibil de descris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a început să mănânce încet, cu cealaltă mână sprijinită în șold, rotindu-și privirea prin cameră. Îl vedeam prima oară, avea doi ochi albaștri mari, care sclipeau la lumina lumânărilor inutile și ușor fumegânde, un obraz plin de energie, cu vagi urme de oboseală a bolii care continua să macine în el. În rotirea ei, privirea i s-a oprit în pragul ușii dintre camere, unde stăteam sprijinit, legănându-mă ușor într-o parte și în alta. Mi-a făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
laș și că nu trebuia s-o lase să se apropie de el și să-l iubească și că trebuia s-o avertizeze. Nu-i spusese pentru că ea n-ar fi înțeles, altfel îi vorbise despre Domnița, în termeni foarte vagi. Nu-i spusese pentru că știa că oricum așteptarea lui era zadarnică și ar fi ridicat o stavilă inutilă între ei. Femeile își detestă rivalele pe care, chiar dispărute, le cred cu o putere mai mare asupra iubiților lor. Dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o prăvălie la stradă, cu ferestrele neastupate și ușa larg deschisă, încât poate intra oricine, să vadă și să cumpere, și aștepți în spatele tejghelei oamenii care nu intră și nici măcar nu se opresc să privească prin geamurile curate spre lumina vag îmbietoare dinăuntru și după o vreme înțelegi că nimicurile pe care le-ai fi dăruit, nu vândut, dar nu se știa asta, nu interesează pe nimeni și tragi obloanele, închizi ușa pe care n-o încui pentru că nimeni nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vastele saloane, camere de zi, sufragerii și săli de primire de la Winshaw Towers. În după-amiaza în care Godfrey urma să plece la aerodromul din Hucknall în prima etapă a misiunii - despre care soția și sora lui aveau doar o idee vagă - el a avut o lungă discuție personală cu Lawrence în biroul maro. Nu vor fi cunoscute niciodată detaliile acestei discuții. După plecarea lui, ambele femei au fost cuprinse de neliniște; Mildred, de îngrijorarea firească a unei soții și viitoare mame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să fie preocupată neabătut de împrejurările morții fratelui ei și a devenit o cititoare obsesivă de cărți, ziare și periodice care se refereau la desfășurarea războiului, la istoria Forțelor Aeriere Regale și la tot ce avea vreo legătură cât de vagă cu aviația. (În această perioadă, de exemplu, numele ei apărea pe listele abonaților regulați la reviste precum Professional Pilot, Flypost, Jane’s Military Review și Cokpit Quarterly). A rămas deci acolo, încredințată cu prudență în grija unui personal calificat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pus în încurcătură, spuse el. — Ia spune, sărbătoritule, rosti mama în timp ce îmi ștergea buzele cu un șervețel. De unde vrei să începem? Ne-am dus mai întâi la acvariu. Era probabil un acvariu foarte bun, dar eu am doar o amintire vagă despre el: este ciudat să te gândești că familia mea plănuise cu trudă aceste distracții, și totuși de memoria mea s-au lipit ca muștele de hârtia cu lipici vorbele lor neticluite dinainte, gesturile și inflexiunile lor spontane. Știu însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]