5,418 matches
-
FARACUPRINS este cea mai vestică insulă din Arhipelagul Arctic Canadian și aparține administrativ de regiunea Inuvik din Teritoriile de Nordvest din Canada. Cu o suprafață de 70028 km ocupă locul 24 în lume și locul 5 în Canada. Spre est, ea este separată de insula
Insula Banks () [Corola-website/Science/316714_a_318043]
-
multe frumuseți naturale, din care cauza a fost supranumita în spaniolă "isla bonita" (insula frumoasă) sau și "isla verde" (insula verde). Cercetări recente efectuate de Universitatea Tehnică din Delft (Olanda) consideră drept improbabilă o alunecare masivă în Oceanul Atlantic a flancului vestic al lanțului vulcanic Cumbre Vieja de pe insulă La Palmă, ca urmare a unei mari erupții. O astfel de alunecare ar putea declanșa un tsunami catastrofal pentru coastele africane și americane. La erupția vulcanică din anul 1949 flancul vestic a alunecat
La Palma () [Corola-website/Science/316734_a_318063]
-
a flancului vestic al lanțului vulcanic Cumbre Vieja de pe insulă La Palmă, ca urmare a unei mari erupții. O astfel de alunecare ar putea declanșa un tsunami catastrofal pentru coastele africane și americane. La erupția vulcanică din anul 1949 flancul vestic a alunecat câțiva metri spre vest, de-a lungul unei fălii lungi de 2 km.
La Palma () [Corola-website/Science/316734_a_318063]
-
amprenta unei bărci din secolul al XII-lea. In 2007 au fost trasate 16 secțiuni, două la sud de biserică, trei pe latura estică a claustrului, trei la vest de turn, două la vest de palatul abațial, două pe latura vestică a claustrului și trei în colțul de sud-vest al refectoriului precum și una pentru sondare în partea sudică a perimetrului cercetat, suprafața totală investigată fiind de 300 m2. În extrema de sud a secțiunii S 65 s-a descoperit un cuptor
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
Tot de atunci comuna și-a conceput simbolul heraldic, folosind motivul soarelui din "mozaicul mic" de la Bizere. În anul 2008 sau propus noi obiective ale cercetării: delimitarea perimetrului sitului și a necropolei; continuarea cercetărilor în zona palatului abațial pe laturile vestice, nordice și estice, delimitate de șanțul și palisada identificate în campaniile anterioare, clarificarea planimetriei la clădirea identificată la vest de turnul-fântână și a spațiului de la est de refectoriu. "Rezultatele": Au fost trasate 23 secțiuni, fiind investigate zona de la sud de
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
insula Prințul Patrick) este o insulă nelocuită permanent din Arhipelagul Arctic Canadian, aparținând administrativ de Teritoriile de Nordvest din Canada. Cu o suprafață de 15848 km , ocupă locul 55 în lume și locul 14 în Canada.. Insula este cea mai vestică din grupul Insulelor Reginei Elizabeth, la vest întinzându-se Oceanul Înghețat iar la sud-vest Marea Beaufort. La nord, insula este separată de insulele Mackenzie King și Borden prin strâmtoarea Hazen, la sud strâmtoarea McClure o desparte de insula Banks iar
Insula Prince Patrick () [Corola-website/Science/316740_a_318069]
-
Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg are formă pătrată (cu latura de 3.80 metri), acoperișul său înălțându-se până la nivelul acoperișului central. Inițial deschis, pridvorul a fost închis
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor, Tob, un heruvim, Sf. M. Loitie, Sf. Gherasim. Latura estică este ștearsă; se disting doar reprezentările Sf. M. Siria și o inscripție săpată în lemn pe
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
strâmtoarea Jones, la sud strâmtoarea Lancaster o desparte din insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai înalt punct al insulei. Restul suprafeței insulei este un platou cu
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
De la obținerea independenței țării, comunitatea de la Poceaev a făcut numeroase eforturi pentru a transforma Lavra în al doilea centru monastic ca importanță din Ucraina, după cel de la Kiev. O bogată activitate editorială și tipografica a răspândit faima Lavrei în spațiul vestic postsovietic. Lavra Poceaev este una din cele mai populare destinații de pelerinaj din Ucraina, Belarus, Polonia, Rusia, România și Republică Moldova, precum și din alte zone ortodoxe mai îndepărtate. Ansamblul arhitectural este dominat de Catedrală Adormirii Maicii Domnului, construită după planurile
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
numeroase polinii. Datorită ghețurilor, adâncimii reduse și diferențelor mari între maree, zona bazinului Foxe este în general evitată de navele în drum spre zona arctică. . Coastele sudice sunt stâncoase și mai înalte, în timp ce zonele nordice sunt mai joase. Pe malul vestic al bazinului Foxe există două așezări umane: Igloolik (cu 1538 locuitori în 2006) pe o insulă din apropierea peninsulei Melville și Hall Beach (numită în inuktitut "Sanirajak", cu 654 locuitori în 2006) pe coasta peninsulei Melville. Apele sunt foarte bogate în
Bazinul Foxe () [Corola-website/Science/316802_a_318131]
-
descendenți sunt triburile afgane ale tokharilor și populațiile europide din Pakistan, numite punjabi. sau Yuet Chi este denumirea prin care este cunoscut un popor de origine indoeuropeană, situat la prima menționare de către izvoarele istorice în actuala provincie Gang-su, regiunea vestică Chinei de astăzi. Descoperirea în 1986 a unor morminte aparținând acestei populații a demonstrat că din punct de vedere antropologic yuet-chi făceau parte din rasa europoidă, fiin probabil sciți sau iranieni (după numele prin care mai sunt denumiți: masa-geți sau
Yuezhi () [Corola-website/Science/315015_a_316344]
-
Condorul andin ("Vultur gryphus") este o specie de păsări din familia catartide, unicul reprezentant al genului monotipic "Vultur". Este răspândit în munții Anzi și pe coasta vestică a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni dintre toate păsările din emisfera vestică. Pasărea are un penaj negru-strălucitor, cu un „guler” alb în jurul gâtului și cu margini pufoase, albe, ale aripilor, evidențiate la masculi. Pe cap și pe cea mai
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
Condorul andin ("Vultur gryphus") este o specie de păsări din familia catartide, unicul reprezentant al genului monotipic "Vultur". Este răspândit în munții Anzi și pe coasta vestică a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni dintre toate păsările din emisfera vestică. Pasărea are un penaj negru-strălucitor, cu un „guler” alb în jurul gâtului și cu margini pufoase, albe, ale aripilor, evidențiate la masculi. Pe cap și pe cea mai mare parte a gâtului, penele aproape lipsesc, iar pielea goală din aceste locuri
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
boliviană Tarija, arheologii presupun că originile condorului andin s-ar găsi în pliocen sau pleistocen, atunci când viețuia o pasăre ceva mai mică decât condorul de azi (subspecia dispărută "Vultur gryphus patruus"). Condorul andin este cea mai mare pasăre din emisfera vestică. Cu toate că lungimea de la cioc până la coadă măsoară cu 5 cm mai puțin decât la condorul californian, anvergura aripilor este mai mare decât la acesta, măsurând 274-310 cm. Pe lângă acestea, condorul andin e mai greu; un mascul cântărește 11-15 kg, iar
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
economice. Relieful arealului de răspândire include atât vârfuri alpine, cât și podișuri relativ întinse, locuri propice pentru patrulare de la înălțime. Un asemenea landșaft este numit "páramo". Uneori, condorii migrează accidental în regiuni atipice habitatului lor, cum ar fi câmpiile Boliviei vestice și ale Braziliei sud-estice, deșerturile din Chile și Peru sau pădurile de fag din Patagonia. Condorii arată spectaculos când plutesc lin la înălțimi mari, făcând cercuri în curenții ascendenți de aer cald. În timpul zborului, ei își țin aripile orizontal și
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
După extincția Cretacic-Terțiară, dispariția dinozaurilor, clima umedă a permis pădurii tropicale să se răspândească pe întregul continent. În perioada Eocenului, se crede că bazinul Amazonului a fost împărțit în două. Apă din partea estică se varsă spre Atlantic, în timp ce în partea vestică, apa curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian. Este cunoscut faptul că s-au produs schimbări semnificante în Pădurea Amazoniana în ultimii 21.000 de ani datorită glaciațiunii și apoi a deglaciațiunii. Datele arheologice arată că primii oameni s-au stabilit
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
a XIX-a și din prima parte a dinastiei a XX-a sunt succedați de monarhii mai puțin autoritare care nu reușesc să mențină unitatea Egiptului. Ultimul mare faraon, Ramses al III-lea, construiește un mare templu funerar pe malul vestic al Nilului, la Medinet-Habu, lângă Theba. Pe zidurile acestuia sunt înfățișate artistic diverse evenimente politice, precum victoria acestui faraon împotriva "popoarelor mării", dar și desfășurarea unor ceremonii religioase. Ca încercare de revenire la vechile tradiții, în Perioada Târzie se înregistrează
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
a condus "Cilicia Pedias" a fost Mopsus, identificabil în sursele feniciene, ca guvernator, fondator al Mopsuestiei , care a dat numele său la un oracol din apropiere . Homer menționează oamenii din Mopsus, identificați ca fiind Cilicieni, incepand cu Troad în partea vestică de nord a peninsulei. Cilicia trahee ("robust Cilicia" - greacă: Κιλικία Τραχεία; Khilakku asirian sau Khilikku, de asemenea, uneori transcrise că Hilakku sau Hilikku, clasică "Cilicia") este un district de munte cu teren accidentat format de către piscurile Munților Taurus, care se
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
70.798 de locuitori. Orașul Guanajuato este înconjurat de municipalitatea al cărui sediu este. Municipalitatea avea o populație de 153.364 de locuitori și o suprafață totală de 996,74 km, conform aceluiași recensământ. Orașul Guanajuato se găsește la marginea vestică a municipalității, care cuprinde și alte localități, dintre care Marfil, Yerbabuena și Santa Teresa sunt cele mai importante. Guanajuato, deși este capitala statului omonim, este al cincilea oraș în ordinea mărimii populației, fiind devansat de León, Irapuato, Celaya și Salamanca
Guanajuato, Guanajuato () [Corola-website/Science/315266_a_316595]
-
al acestor dispoziții este limitarea sau prevenirea imigrației părinților în speranța obținerii cetățeniei statului respectiv pentru copilul lor. Dreptul pământean este răspândit mai ales în țările industrializate, ce doresc să-și mărească numărul de cetățeni, precum și în țările din emisfera vestică, care caută să-și mărească numărul populației în condițiile în care aceasta descrește, sau crește insuficient. Acest lucru se regăsește și în unele state în curs de dezvoltare, în special în Pakistan. Statele care practică dreptul pământean sunt : Unele țări
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
Tuzla (în , în , transliterat Tuzlî) este un sat reședință de comună în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 14 metri, în partea de est a raionului Tatarbunar, pe malul vestic al Limanului Burnas. El se află la o distanță de 38 km est de centrul raional Tatarbunar și la 35 km sud de la stația de cale ferată Culevcea. De asemenea, numai 4 km desparte localitatea de țărmul Mării Negre. De această
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Deși dimensiunile lăcașului de cult sunt reduse: 20 m lungime și 6,5 m lățime, zidurile de piatră au o grosime mare (1,6 m). Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. Ușa de la intrare este încadrată într-o ramă dreptunghiulară de factură gotică. Pe panoul aflat deasupra ușii se află două scuturi mici, pe unul dintre ele fiind reprezentate două
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Șagani (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 6 metri, în partea central-sudică a raionului Tatarbunar, pe malul vestic al Limanului Șagani. El se află la o distanță de 35 km sud-est de centrul raional Tatarbunar și la 6 km nord de țărmul Mării Negre. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Șagani ("Шаганы"), în acel an el
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șagani. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 5 metri, în partea centrală a raionului Tatarbunar, pe malul nord-vestic al Lacului Mahala și în apropiere de malul vestic al Limanului Șagani. El se află la o distanță de 18 km sud-est de centrul raional Tatarbunar. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]