8,047 matches
-
intră călărașii, ostași fără leafă, numai pe scuteală , așezați în sate domnești, fără a fi proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și care pot fi trecuți în rândul micii boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a căror drepturi de oameni liberi din domeniul domnesc se baza pe tradiția pastorală. Aceste „republici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412 la turnirul de la Buda, dar acești cavaleri sunt sau formează categoria vitejilor, demnitate de ordin militar . Confruntat cu realitățile dure ale războiului purtat și cu vecinii, nu numai cu turcii, Ștefan s-a văzut pus în situația de a introduce un nou sistem de recrutare: „mulți țărani (agrestes) fură trecuți atunci, adică
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ale războiului purtat și cu vecinii, nu numai cu turcii, Ștefan s-a văzut pus în situația de a introduce un nou sistem de recrutare: „mulți țărani (agrestes) fură trecuți atunci, adică după bătălia de la Vaslui, din gloată (expeditium) între viteji (in equitum), ori voinici” . Dlugusz susține că victoria de la Vaslui s-ar datora recrutărilor din lumea țără nească, scriind pe la 1479 că Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
viteji (in equitum), ori voinici” . Dlugusz susține că victoria de la Vaslui s-ar datora recrutărilor din lumea țără nească, scriind pe la 1479 că Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci” . Mai mult decât voievozii și domnii anteriori, Ștefan cel Mare a resimțit acut nevoia unei „nobilimi” românești legată de o slujbă sau demnitate militară, din care și-a completat armata domnească și și-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
armata domnească și și-a format statul major al armatei, acei „capi de oaste” . Dacă, la început, vitejii constituiau o „elită” militară, treptat se transformă într-o comunitate, fiind numiți și voinici, asemănători cavalerilor germani - ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni, care slujeau la curtea domnească erau „oștenii de frunte”, numiți și curteni, „curteni de țară” cum îi numește Ion Neculce, dintre care s-au ridicat marile familii boierești: Racoviță, Sturza și Balș. Termenul „viteaz” a avut la noi, ca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni, care slujeau la curtea domnească erau „oștenii de frunte”, numiți și curteni, „curteni de țară” cum îi numește Ion Neculce, dintre care s-au ridicat marile familii boierești: Racoviță, Sturza și Balș. Termenul „viteaz” a avut la noi, ca și termenul de „cavaler” în ță ri ca Germania, Spania, Polonia, două sensuri: unul de consacrat, altul de membru inferior al nobilimii . Mai rămâne să stabilim dacă acești viteji au fost ridicați din rândurile ră
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
boierești: Racoviță, Sturza și Balș. Termenul „viteaz” a avut la noi, ca și termenul de „cavaler” în ță ri ca Germania, Spania, Polonia, două sensuri: unul de consacrat, altul de membru inferior al nobilimii . Mai rămâne să stabilim dacă acești viteji au fost ridicați din rândurile ră zeșilor, termen care s-a impus în istoriografia românească ca desemnând categoria țăranilor liberi și care a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
perfecte a situației sociale la români, face o confuzie între război și răscoala țărănească determinată de deznădejde, când țărănimea pune mâna pe uneltele din gospodărie. Se știe că Ștefan cel Mare cumpăra arme de la armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede că la aceste inspecții îndrăznea cineva să vină în fața Marelui Domn cu coasa sau cu toporul. Că străinilor li s-a părut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spre Împărăția lui Verde Împărat, după ce Își alesese, la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel mai mic al Craiului, fratele lui Verde Împărat. Personajele. Personajul principal Harap-Alb, Făt-Frumos din basmele populare, este viteaz, răbdător, generos, curajos, luptă convins În lupta Împotriva răului. Este Înzestrat cu arta de a-și face prieteni. Este mereu condus, sfătuit și ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, reușind să treacă unele-probe, altele sunt depășite de prieteni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exemplul lui N. V. Gogol, cunoscutul dramaturg rus, cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera dramaturgică „Revizorul”. Agamemnon Dandanache (un nume comic de excepție) construiește o adevărată strategie a șantajului, urmărindu-și interesul cu orice preț și provocând numeroase Încurcături. Agamemnon este numele viteazului războinic, strateg și conducator grec de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spune M.Sorescu. Acțiunea piesei se petrece În anul 1462, când Mahomed al IIlea, Cuceritorul, (cuceritorul) Constantinopolului la 1453, aflat În fruntea unei oștiri de două sute cinzeci de mii spahii, vine În Țara Românească ca să-l pedepsească pe nesupusul și viteazul Vlad Țepes și pentru a-l instala pe tron, În locul lui, pe fratele acestuia, Radu cel Frumos. În actul I este evocată atmosfera dominantă de la curtea sultanului. In timp ce marea sa oștire mărșăluia spre Dunăre, Mahomed, singur În cortul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar Însă În piesă și scene reprezentând armata și poporul român, subliniindu-se ideea că acesta e un popor optimist si viteaz, singurul țel al acestui neam fiind Înfrângerea dușmanului. Actul al IV-lea se compune din trei tablouri, Înfățișând o Întâlnire a sultanului cu căpeteniile lui, un spectacol al actorilor, precum și moartea unuia dintre căpitanii voievodului. Toma, rănit, se intoarce acasă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mariana Vicky Vârtosu. Aici se menționează că varianta finlandeză a fost tradusă de către Pirjo Thorel 600. În numărul din august 2008 este publicată o scurtă biografie a lui Barbu Brezianu, "autorul versiunii românești a epopeii naționale finlandeze Kalevala, țară de viteji, 1942 (reeditată în 1974, 1999)"601. De asemenea este amintit și faptul că a primit o serie de distincții printre care se numără și "Comandor al ordinului finlandez Crinul Alb (Suomen Leijonan Rittarikunnan)"602. Oare Brâncuși n-ar mustăci? expune
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
traducere de Dan Demetrescu, București, Editura Univers, 1972. Linnankoski, Johannes, Cîntec despre învăpăiata floare roșie, traducere (din limba germană) de Petru Manoliu, prefață și tabel cronologic de George Sbârcea, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Lönnrot, Elias, Kalevala, țară de viteji, traducere de Barbu Brezianu, prefață de Ion Marin Sadoveanu, București, Editura Gorjan, 1942. Lönnrot, Elias, Kalevala, epopee populară finlandeză, traducere și note de Iulian Vesper, București, Editura pentru Literatură, 1968. Lönnrot, Elias, Kalevala, ediție revizuită, traducere de Barbu Brezianu, prefață
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ne dăm seama. Nu ne simțim într-o zi altfel decât în ziua precedentă. Majoritatea fumătorilor nici nu realizează că sunt dependenți până când nu încearcă să se lase - și, chiar atunci, mulți nu- și recunosc dependența. Un mic procent de viteji îți țin capul în nisip toată viața, încercând să-l convingă pe alții și pe ei înșiși că le place țigara. Am avut conversația următoare cu sute de adolescenți: EU: Cred că-ți dai seama că nicotină e un drog
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Noe-ar fi sădit El, cel dintîi vița de vie. Urmașii au considerat Că Noe-a fost un mare om, Iar de bețivi fu declarat Drept cel mai mare agronom. Istoria făcu chiar caz Cum se pileau temeinic dacii, Cum Burebista cel viteaz Cînd l-apucară-odată dracii, Pe slujitorii săi i-a pus De-au bărbierit vița total... Dar dacii au sărit în sus, S-au mîniat în așa hal, Că unii, tainic, au urzit Un mic complot antistatal Și printr-un puci, au
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
v-ați întrebat vreodată Ce s-o fi întîmplat cu via, După ce fost-a defrișată? Cum renăscu în România? Vreo cîțiva daci mai zăbăuci Și cu vederi mai radicale, Au transplantat niște butuci În loturile personale, Și-atunci cînd Decebal, viteazul, A poruncit cu strășnicie, Că în regatul său e cazul Să se planteze iarăși vie, Cei câțiva daci, oameni de bine Non stop au pregătit butași, Așa cum Herodot susține Lăsînd și scris pentru urmași. Aceia care-au butășit, Au fost
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cai învățați și câini mai bărbați...” (În zilele noastre s-a constatat că au și fete mult mai frumoase!). Pentru că sunt deosebiți, superiori, urmași ai unei civilizații multimilenare (tăblițele de la Tărtăria le preced pe cele de la Sumer!), sunt „cei mai viteji și mai înțelepți dintre traci” (mulțumesc, Herodot!), au cele mai frumoase doine, cei mai frumoși munți, cele mai bogate câmpii etc. Dacă se întâmplă să-și mai dea în petic cu apucături și năravuri proaste, nu se poate să nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]