4,793 matches
-
un an. Titlul pleca de la mica poveste a unei ființe foarte asemănătoare cu cea descrisă deja. Era chiar replica ei, șuie mi se păruse în seara în care, despărțindu-se de mine, se instala, goală, spre stupefacția străzii, în prima vitrină. Determinînd, evident, chemarea Salvării și internarea ei acolo, sus, la... După atîta vreme scursă, știind-o încă sub tratament, bănuiam o afecțiune mult mai gravă decît cea "jucată" predilect de ea în lume. Zilele trecute însă găsesc în ușa atelierului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suprematiștii, cu osebire suprarealiștii începutului de secol au excelat în înscenări care frizau grotescul. De Chirico își amintește, în Memorii, cum provocării sale șocante cu ocazia propriului vernisaj, ceilalți confrați suprarealiști i-au replicat printr-o scabroasă scenografie în chiar vitrina sălii de expunere. Stilul era generalizat. Și obligatoriu în perioadele ofensive ale modernismelor europene. Treptat însă, după război, se stinsese. Lumea se schimbase, dispăruseră clasele suprapuse, dar și emblematicul "mic burghez", țintă predilectă a nebuniilor avangardiste. Calul lor de bătaie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simpozion al Societății Scriitorilor, Regele Mihai aruncînd de Bobotează crucea în Dîmbovița, o demonstrație stradală a PNL, cortegii regale, multe alte festivități consumate în vitala arteră. Dar imaginile pe care, cu obstinație, le tot derulează visătorul anticar Mitică Grumăzescu în vitrina sa din Lăpușneanu? Dar cu voia dumneavoastră și propriile-mi Uși ieșene celebre? Ce sînt toate astea, decît dătătoare de puteri și speranțe, "iluzii formatoare", în expresia sagacei Andreea Deciu, bucureșteanca locuind, un timp (universitar), la Pittsburgh, în vreme ce la librăria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la atelier, eram convins că iarna frumoasă de-afară avea să atenueze cît de cît eventuala lui apăsare. Ne-am dat întîlnire în dreptul Băncii și, cu gîndul că-l voi trage după mine în premiera de la Teatru, am trecut prin fața vitrinei cu stîrlici crăciunesc a PSD-ului, admirîndu-i partidului descinzînd direct din ateul PCR, în al cărui local își și are de fapt sediul, admirîndu-i convingătoarea evlavie, am luat-o mai departe, pe lîngă fostul hotel al aceluiași fost PCR, azi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
precauție. Ar fi fost de-ajuns nu o lovitură, ci o simplă atingere a acelei membrane, ca viața spiridușului, care tocmai se ridicase, să se curme subit. Am intrat imediat în rezervă. La Muzeul Literaturii Române se află, într-o vitrină siderală, masca mortuară a lui Eminescu. Hăul pătrunsese prin găoacele ochilor și golise totul. Cine nu se cutremură la imaginea balcanic-tragică a uitării creierului său, după autopsie și după cîntărire, pe un pervaz de fereastră, în soare! Cea mai mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar să fac Avenue Grammont cu mocasinii de Lăpușneanu e, parcă... Așa că nu pot rezista tentației de a intra în briantele Galerii Lafayette și a-mi cumpăra mocasini pe măsură (o să-i vedeți pe... Lăpușneanu). Cu o zi înainte, admirînd vitrinele Galeriilor (cu cele mai frumoase manechine întîlnite vreodată), mă fixasem deja pe una din elegantele perechi, ideale, mi-am zis, deambulărilor. Simplu: intru, probez, achit (pipărat!) și, încălțat cu noutatea, îmi încep... meseria. Evident, mă așteaptă și altceva: castelele de pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interior. Franța inexpugnabilă și strălucitoare! (De revenit imediat și sistematic. Ajutat de corpolentul set de pliante, atît de rememorative, ce se va converti, la reîntoarcerea în atelier, în inefabilă pardoseală.) Trec zilnic prin fața anticariatului de pe Avenue Grammont, în a cărui vitrină îmi place să forțez păcătoasa juxtapunere: Istoria prostituției în Tours și Frumoasele catedrale din Tours. După o săptămînă, cartea vîndută e, ați ghicit, prima. 22 iunie Masă în dulcele vechi stil francez. Sîntem invitații doamnei Marjolaine, membră octogenară a SLAO
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diable. Pe terasă, în centru, la o cafea. Aud, într-o românească dă Ploiești, dinspre masa alăturată: Fă, i-am furat mașina; ce pretenție mai ai? Sînt doi ("niște doi") cu una, bruneți, cu celularele pe masă.. Adică, la treabă. Vitrină de librărie, pe Grammont. La Arte, albume de o eleganță inhibantă. Ambitus total: Mantegna, Rubens, Dürer, Autoportretul în secolul XX, Louvre, Courbet, Picasso (se putea!), Miró, La grande parade (portrete ale artiștilor în clowni), dar și... și... Instalations (II). Dezolare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prinzînd, surprinzător, o dimineață degajată. Acum, toate neamurile pămîntului sînt aici și mișună, mișună. Îmi amintesc, subit, pasajul din Semințele generozității de Denis Waitcey (lectură absolut întîmplătoare), în care mama, încercînd să înțeleagă de ce-i plînge copilul plimbat totuși prin fața vitrinelor sclipitoare, nu reușește să o facă decît în momentul cînd se apleacă să-i lege șiretul desfăcut și, astfel, să vadă de la înălțimea copilului: puzderia de picioare și de funduri. Îl ia în brațe. Mă urc pe cataligele iluziei și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bine,veți zice, și ce-i cu asta, ce e rău în ce a povestit Alain? Dacă n-ar fi vorba de spiritualul Alain, atunci relatarea acestui început ne-ar putea produce o impresie penibilă, asemănătoare, să zicem, "contemplării" unei vitrine cu suveniruri. E posibil, oare, de plecat într-o direcție atît de spinoasă de la un astfel de debut? ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne alegem, mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se) [mpK/W] h(i)/R(și) h(e)/R(se) h(i)/R(și) OBSERVAȚII: 1) La casa scării și la alte spații de circulație, indiferent de grupa clădirii, se admite R'(nec) = 0,26 mpK/W 2) La vitrine se admite R'(nec) = 0,22 mpK/W I.11.2. Rezistență termică corectata minimă, admisibila, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii de economie de energie în exploatarea clădirilor. Trebuie să fie îndeplinită condiția: R'(m) ≥ R'(min) [mpK/W
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
brânzeturi și a fost invadat de iureșul miresmelor somptuoase emanând dintr-o sută de brânzeturi diferite, fiecare cu istoria ei unică și fiecare dintre ele mai bună decât oricare altă brânză pe care o găsim În supermarketul de acasă. Apoi vitrinele magazinelor, de pe Oxford St., cartierul șic de cumpărături din Londra, de pe străzile laterale care Înconjoară Domul din Milano și de-a-lungul bulevardului Champs Elysées În Paris. Fiecare vitrină este o operă de artă, sugerând americanilor care trec prin față lor că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât oricare altă brânză pe care o găsim În supermarketul de acasă. Apoi vitrinele magazinelor, de pe Oxford St., cartierul șic de cumpărături din Londra, de pe străzile laterale care Înconjoară Domul din Milano și de-a-lungul bulevardului Champs Elysées În Paris. Fiecare vitrină este o operă de artă, sugerând americanilor care trec prin față lor că ceea ce este În magazin sunt cadouri de care să ne bucurăm, mai degrabă decât marfă. Pentru majoritatea americanilor, Europa este un loc de relaxare, unde putem să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Soarelui tranz.: Ion învârtește copilul în jurul copacului part. învârtit, -ă nom. învârtirea, învârtitul A SE MIȘCA Piatra se mișcă la vale tranz.: Ion mișcă piatra la vale part. mișcat, -ă nom. mișcarea, mișcatul A SE OPRI Ioana se oprește în fața vitrinelor tranz.: Ion o oprește pe Ioana din treabă part. oprit, -ă nom. oprirea, opritul A SE PLIMBA Ion se plimbă pe bulevard tranz.: Ion plimbă cățelul pe bulevard part. plimbat, -ă nom. plimbarea, plimbatul A SE PRĂBUȘI Ion se prăbușește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mele..., București, 1965 (în colaborare cu Mihai Berechet); Eugen Ionescu, Cântăreața cheală, în Eugen Ionescu, Teatru, I, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970 (în colaborare cu Radu Popescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 450-451; Piru, Panorama, 363-365; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 120; Popa, Dicț. lit. (1977), 102-103; Dinu Bondi, DRI, I, 231-235. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut și traduceri și a semnat prefețe sau postfețe la ediții sau traduceri din operele scriitorilor ruși (cărți de Valentin Kataev, Vera Panova, poemul Poltava de Pușkin, Arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Iubire am scris, București, 1972; Arbore neîmpăcat, București, 1973; La un pichet de salcâmi, București, 1974; Numele tău, București, 1974; Dintr-un post de observație, București, 1975; Cred în lumina voastră, București, 1976; Acolo pașii mei vor arde, București, 1977; Vitrina cu gablonzuri, București, 1978; Târziu, București, 1980; Șoim, șoimuleț, București, 1980; Vorbe... fără multă vorbă, București, 1980; Infinitul din preajmă, București, 1983; Vin șoimii, București, 1985; Călător în prag, București, 1988. Traduceri: Dusza Czara-Stec, Zori de zi, București, 1940; Karl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
interesante, implică recalibrarea raportărilor teoretico-politice și sociologice în sensul depășirii obișnuinței de a plasa prezența sa empirică, ca și identitatea sa conceptuală, în zona "negativității". Ca și alte concepte ce exprimă realități politice, populismul a fost expus, îndeobște, într-o "vitrină" a aspectelor patologice ale politicii democratice. Deloc întâmplător, raportarea sa la democrație este una permanentă, fapt identificabil și în cazul volumului coordonat de Cas Mudde. Și în acest caz, ce se înscrie în arealul discursiv al investigațiilor normative și empirice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri (1973). Alte cronici, articole, reportaje, note polemice îi apar în „Credința”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde semnează, în 1937, rubrica „Puncte”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „Dreptatea nouă”, „Unirea” (1945), „Ultima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
1965, 27; Alexandra Stamate, „Urmărirea”, VR, 1967, 5; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 137-143; Crohmălniceanu, Literatura, I, 436; Nicolae Balotă, „Itinerarii critice”, LCF, 1972, 51; Lascăr Sebastian, La moartea lui Ieronim Șerbu, RL, 1972, 51; Corbea-Florescu, Biografii, I, 225-232; Nicolae Manolescu, „Vitrina cu amintiri”, RL, 1974, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 545; George, Sfârșitul, III, 229-232; Micu, Scurtă ist., III, 11, 70, 325; Popa, Ist. lit. I, 967; Dicț. scriit. rom., IV, 448-449. D. Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Intr-o situație socială, Isabelle își verifică amploarea înroșirii cu ajutorul oglinzilor (mergând la toalete sau utilizând mica sa oglindă de buzunar pe care o are întotdeauna asupra sa, sau chiar privindu-și imaginea pe dosul lingurilor, în geamuri sau în vitrine). Anticipare, atenție și gânduri obsedante Terapeutul îi explică Isabellei aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Revista își propune să afirme valorile literaturii române în spiritul tradiției instituite de înaintașii săi. În ciuda compromisului la care este nevoită să recurgă prin materialele propagandistice abundente din deceniul ’70-’80, publicația respectă criterii riguroase ale selecției valorice. Are rubricile „Vitrina cu cărți”, „Cronica literară” (Gh. Grigurcu, Radu Enescu, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Marcel Corniș-Pop, Valentin Tașcu, Ion Buduca, Marcel Petrișor), „Eseuri” (Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Ovidiu Drimba), „Morala și stilul” (Virgil Nemoianu), „Cronica ideilor”, „Cartea străină” (Traian Ștef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
magazin”, iar în 1940 e prim-redactor la „Curentul pentru copii și tineret”. Cu versuri, proză, eseuri, cronici și traduceri mai e prezent de-a lungul timpului la „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Dacia”, „Azi”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Vitrina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Tempo” (Milano), „Il dramma”, „Europa letteraria”, „Mezzogiorno”, „La fiera letteraria” ș.a. Este admis în Societatea Scriitorilor Români în 1936. Din 1939 începe să funcționeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]