5,858 matches
-
concretizează aceasta), adică sunt misofili (Stekel, 1995), instalarea corectă a controlului sfincterian este pentru părinți un trofeu prețios pe drumul contorsionat al civilizării copilului. Practicile masturbatorii (onaniste) sunt destul de răspândite, în intervalul dintre 3-5/6 ani, denumit stadiu falic în vocabularul lui Freud (1991, 1994a), chiar dacă are unele premise firave în etapa anterioară, ceea ce a determinat o pe F. Dolto (1993) să opereze distincția dintre masturbația primară și cea secundară. în respectivul areal problematic, ne interesează aceasta din urmă, respectiv comportamentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
referent al genialității au trecut șase decenii. Aproape o viață de om. În tot acest timp au existat numeroase extensii ale domeniului genialității, s-au fabricat sintagme superlative, au fost consacrați autori minori. Nu s-a făcut nicio economie de vocabular: geniul istoriei, geniul limbii, geniul poporului, geniul României, geniul lui Alecsandri, geniul țăranului, geniul lui Țichindeal... Trei generații de scriitori au vorbit necontenit de asta, înainte să poată vorbi despre "geniul eminescian". Știau că în realitate nu era vorba despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie și înainte de jurnal. Evident, ar vrea să noteze cuvântul după ureche, așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană că scriitorul a crescut și s-a format
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
generic sfera capacităților creatoare, printr-o unică expresie confuz-totalizatoare - printr-un clișeu. Prezența termenului pare oarecum întâmplătoare la Mumuleanu, mai degrabă un accident de parcurs, decât un mit personal constant. De altfel, înainte de 1825 cuvântul nici nu face parte din vocabularul lui. Există un "Mumuleanu" de dinainte de descoperirea genialității. Acest autor care se născuse în 1796 și care începuse să facă versuri pe la 16 ani, a apucat să scrie și chiar să publice ignorând ideea de geniu. Cu numai cinci ani
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideea de geniu. Cu numai cinci ani înainte de Caracteruri ieșise pe piață cu un alt volum, Rost de poezii. Rost, adică enunțare, mod al spunerii, manieră de articulare. Probabil că dacă ar fi formulat titlul cu o sensibilitate modernă a vocabularului ar fi spus Vorbire poetică. Scriitorul încerca să prezinte cititorilor români ideea de specializare a capacităților lingvistice, să îi obișnuiască cu faptul că există un mod poetic de a folosi limbajul și resursele sale - că alături de experiența vorbirii pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei lumi a literaturii, s-a concentrat pe descrierea multiplelor distanțe în raport cu experiența comună. Nu avea însă nevoie de ideea de geniu ca să le măsoare. În felul lui stângaci și greoi, Mumuleanu are destule cuvinte. Ca să vorbească despre fantezie folosește vocabularul stărilor halucinatorii ("Acel năluc al minții, pătimind de un ce, țese idei și păreri"); ca să prezinte entuziasmul poetic dispune de fizica populară a lichidelor ("duhul fierbe ca o smoală"); ca să evoce consacrarea supremă a lui Homer are atributele verticalității ("Toți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la littérature française 1890-194051. Ipoteza centrală e că la sfârșitul secolului al XIX-lea discursul literar a asimilat instrumentele gramaticii pentru a putea descrie funcționarea operelor literare; în opoziție cu o știință a literaturii care miza pe resursele figuralului, ale vocabularului sau ale prozodiei, s-a constituit o critică care se baza în evaluarea textelor poetice pe modalitățile de dispunere a pozițiilor în frază și pentru care mitologia franceză a ordinii sintactice "firești" subiect/ verb/ complement a devenit parte a unui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
O facem ca să putem vorbi despre unele fenomene ale memoriei literare, despre anumite practici de producție a literaturii sau despre niște forme specifice ale operei literare. În anumite domenii ale activității literare, scriitorii par să fie obligați să folosească un vocabular al sărăciei pentru a descrie ceea ce fac sau obiectele pe care le au în vedere. E faptul cel mai simplu de la care putem pleca. În cele ce urmează nu voi face decât să enumăr câteva asemenea "cazuri", sperând ca prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce urmează nu voi face decât să enumăr câteva asemenea "cazuri", sperând ca prin simpla lor reunire, oricât de depărtate ar fi contextele de origine, se va crea măcar senzația unui răspuns. Primul caz. E vorba de o utilizare a vocabularului sărăciei în domeniul folcloristicii. Încă de la primele mărturii ale etnografilor romantici, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apare tema resturilor sau a gunoiului 54. Când se confruntă cu realitatea materiei folclorice, scriitorii simt nevoia să exprime natura ei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
procedee literare (metafora sau în general structurile oblice ale limbajului) și reflectarea "nudă" a realității, prin suprimarea mecanismelor de stilizare. De fiecare dată când o epocă vrea să se debaraseze de pasivul unei vârste anterioare asistăm astfel la proliferarea unui vocabular al lipsei: romantismul care se desparte de modelele clasice, avangarda care denunță convențiile literare reclamă într-un fel sau altul evocarea sărăciei. Iar în spatele acestor figuri ale penuriei stă ideea unei literaturi "amnezice", situată într-un interval de suspendare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oare m-a făcut să le dau astfel de nume, sau sarsailia mea?"26, spune într-un articol din 1847. Sau altundeva: "aci nu e ignoranță, nu e sarsailie, căci amândouă opiniunile sunt de erudiți"27. Expresia se menține în vocabularul lui Heliade Rădulescu și după întoarcerea din exil. În 1859 candidează împotriva lui Bolliac pentru un scaun de deputat la Târgoviște 28, și înfrângerea îl va face să dea din nou importanță sarsailismului. Într-un text scris un an mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
falsă a notorietății ("bietul vulg sau vila multitudine îi crede oameni mari")37. Nu e, în mod evident, o noțiune pozitivă. Heliade Rădulescu tratează cu neîncredere asocierea primitivă a indivizilor, subliniind, în mod previzibil, ignoranța lor. Termenul rezistă totuși în vocabularul criticului. Într-un context în care e vorba de consultarea corpului social (Heliade Rădulescu vizează multele consultări publice din Țările române după 1859: Unirea, forma de guvernământ, reformele lui Cuza etc.) "multitudinea" apare insistent pentru a denumi incompetența maselor. Criticul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în fiecare individualitate. Prin însăși condiția sa singularizată, prin libertatea sa de acțiune, prin singularitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest bărbat ingenios și atât de activ". Și despre Bolintineanu: "[...] acuma e în etatea cea mai frumoasă, literatura română are să aștepte de la talentul său multe fructe mărețe și prețioase"80. Să mai observăm un lucru, de data asta pornind de la vocabularul acestei mașini de consacrare. Vulcan ține o rubrică lunară și e firesc că folosește o retorică - fatalmente repetitivă - pentru a construi medalioanele. E un mecanism de producere a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-un proces de proletarizare a societății creatorilor și de modificare a regulilor de acces în câmpul artei. Chiar dacă în sens istoric acest fenomen corespunde unei realități instituționale specifice marilor culturi, vocabularul și dispozitivele imaginare au putut migra și "înarma" culturile emergente. În măsura în care acolo nu era vorba de o disoluție a breselelor, ci de inexistența lor, deschiderea accesului la lumea artei și posibilitatea apariției unui număr mare de artiști își păstrau semnificația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transformate în forțe productive, în surse de frumos și de sensibilitate. Ceea ce fiecare avea, un prezent și o prezență amenințate de dispariție, se putea transfigura ca să devină o capacitate de creație. Prin această intuiție subterană a timpului care face operă, vocabularul arheologiei și orizontul ei imaginar au infiltrat percepțiile estetice, inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens, temele arheologiei au funcționat ca o resursă de reflecție și de reprezentare, oferindu-se pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cadrul de comunicare pentru care erau destinate și ca atare, au contribuit la alcătuirea discursului scris sau oral în culturile occidentale până în modernitate. Termenul a ajuns la noi pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
economic încă slab diversificat și cu o agendă publică definită de aspirații naționaliste. Reprezentările vocației - chiar și în spațiul literar - depind de economia țării, de aparatul funcționăresc, de marile teme care monopolizează piața locală a dorințelor, de rezonanțele (ortodoxe) ale vocabularului religios. Chemarea literară are mai multe legături cu nomenclatorul autohton al profesiilor decât cu noțiunea universală a aplecării spre literatură. Totuși, dacă am ținut să reamintesc aici unele detalii ale acestor demonstrații a fost pentru că, fără să rezolve nimic din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chestiunilor literare: "O adunare de mai mulți cunoscători dă totdeauna drumul cel mai drept ideilor; o adunare de mai mulți râvnitori găsește frumosul literaturei și o adunare de mai mulți lucrători îl face comun"16. Termenul românesc, consacrat devreme în vocabularul ortodox (există deja în tipăriturile de la începutul secolului al XVI-lea), provine din slavonă. Aproape o coloană în dicționarul lui Franc Miklošič17 e ocupată de familia destul de numeroasă a cuvântului: rĭvĭnivŭ (adj.), rĭvĭnikŭ (m.), rĭvĭnitelĭ (m.), rĭvĭnije (n.), rĭvĭnovanije (n.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profundă ambiguitate morală. Pe această filieră, emulația și pandantul ei ortodox, râvna, au ajuns până în secolul al XIX-lea, la mult timp după falimentul strategiilor mimetice din ecosistemul clasic. Este important să subliniem rolul discursului religios în această transformare. Un vocabular la care avea acces și cultura română în stadiul ei incipient a făcut din emulație un sentiment interesant pentru fenomenele caracteristice modernității. Calitatea sa de a denumi un angajament afectiv, fără a presupune în același timp și obligația înțelegerii, îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și despre "patima" lor. Iar Barițiu echivalează cunoașterea literaturii cu poftirea ei, citând un proverb: "Ce nu cunoști nu poftești"36. "Să nu le defăimăm acestor pofte", avea să spună în aceiași ani un harnic antreprenor literar 37. Un întreg vocabular infiltrează discursul critic, ca să descrie sau să incite descărcarea de afecțiune în preajma literaturii. Dar el nu lămurește mobilul intim al acestei pasiuni pentru că, în esență, nu e nimic de clarificat. Într-un text din 1844 în care Bolliac reproșează absența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poiesis = creație), ca să descrie condiția de creator al unei lumi autonome. Greu să ratezi aici anticiparea sintagmei prin care Maiorescu îl lansa pe Eminescu în 1872: "dar în fine poet în puterea cuvântului". Figura "poetului adevărat" se impune progresiv în vocabularul criticii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un moment în care era nevoie de instrumente prin care să se identifice specificitatea universului liric ca univers autonom, evocând în același timp forța creatoare și posibilitatea imersiunii în cadrul ireal proiectat prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983. Spinoza, Etica, traducere Al. Posescu, Editura Științifică, București, 1957. Șăineanu, Lazăr, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900. Urechia, V.A., Istoria școalelor de la 1800 la 1864, III, Imprimeria Statului, București, 1892. Vulcan, Iosif, Panteonul român (1869), în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989. Piste de lectură Achim, Venera, "Statistica țiganilor în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I, Poezii, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1981, pp. 639-643). 121 Dicționarul limbii române, Tomul II, partea 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934, p. 748. 122 Lazăr Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900, p. 13. 123 Radu Năsturel [Aron Densușianu], "Înșirate margarite", Familia, VI (1870), nr. 1, p. 8. 124 Rancière, Aisthesis, p. 37. 125 Ibidem, p. 39. 126 Despre circulația imaginarului arheologic în mediile parnasiene v. Martine Lavaud, ""La
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înrolat în Legiunea Franceză, au primit cetățenie franceză, au luptat prin coloniile franceze și ultima oară, odată cu războiul din Vietnam, au căzut prizonieri la vietnamezi. Gherner Alexandru și Vintilă Ion. Gherner era mai robust, Vintilă mai subțirel, dar cu un vocabular extraordinar de frumos și un fel de a povesti culoarea locală a tuturor coloniilor franceze prin care a trecut că îți făcea plăcere să-l auzi vorbind. Căzând prizonieri la vietnamezi, s-au gândit că dacă spuneau că sunt români
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]