6,121 matches
-
Deși ne forțează la o săritură În timp, poate că e momentul să povestesc acum câte ceva despre versiunea americană a Arden-ului, atât de controversată la timpul ei În mediul teatral românesc, deși nimeni nu avea acces la altceva decât la zvonuri fanteziste. Când am plecat la New York, am luat cu mine În avion Teatrul și dublul său, cartea pe care o citeam ca pe o Biblie, ca orice tânăr ce refuza să accepte teatrul așa cum este, dar e nerăbdător să afle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
explicații despre ce s-a Întâmplat cu adevărat. S-a comentat că venirea noastră ar fi corespuns unei tensiuni politice În creștere, care a provocat În timp un puternic sentiment antiamerican, despre care noi nu aveam habar. Mai circula și zvonul că „Ruci“ ar fi dorit ca rolul Hecubei să fie mai consistent decât era În montajul nostru și, fiind dezamăgită, și-a pierdut interesul să mai finanțeze proiectul. Nu avea nici un rost să mai rămânem În Săo Paolo, așa că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
arogantul ăla de Șerban ține repetițiile Închise?!“ „Păi, am dat o raită la ateliere. Se cruceau și tâmplarii: o Volga pe scenă, costume de mineri, pușcării și sârmă ghimpată... iar toate astea pe banii ministerului?! Trebuie avertizat Cotroceniul!“ Auzind aceste zvonuri, Eugenia Moldoveanu, cunoscuta soprană și directoare (pe vremea aceea) a Operei Române, m-a chemat În birou alertată. „Doriți o dulceață?“, m-a Întrebat grijuliu secretara, sorbindu-mă din ochi plină de compasiune. „Nu, doar un pahar cu apă“, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de date și Împrejurări și s-a descoperit că În multe cazuri m-am Înșelat sau că n-am cercetat Îndeajuns de profund o amintire vagă, dar verificabilă. Anumite chestiuni au fost repudiate de sfătuitorii mei, considerându-le legende sau zvonuri, sau, dacă erau autentice, s-au dovedit a fi legate de alte evenimente sau perioade decât cele stabilite de o memorie fragilă. Vărul meu Serghei Sergheevici Nabokov mi-a dat informații prețioase despre istoria familiei noastre. Ambele mele surori m-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ateriza una dintre cărămizile Messinei - cred că era cea mai stupidă imagine pe care a inspirat-o vreodată un cutremur. În luna aprilie a aceluiași an, Peary ajunsese la Polul Nord. În mai, Șaliapin cântase la Paris. În iunie, enervat de zvonurile despre niște Zeppeline noi și mai bune, Departamentul de Război al Statelor Unite dezvăluise reporterilor planurile pentru o Forță Navală aeriană. În iulie, Blériot a zburat de la Calais la Dover (făcând și o buclă suplimentară când și-a pierdut direcția). Era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și elegant“ - cum ar fi spus un comentator de șah despre o mutare corespunzătoare pe tablă). Locuiam Într-o vilă discretă pe care o prietenă generoasă, contesa Sofia Panin, ne-o pusese la dispoziție. În anumite nopți, când se Întețeau zvonurile despre apropierea unor asasini, bărbații familiei făceau cu rândul de pază. Umbrele zvelte ale frunzelor de leandru se mișcau cu prudență În adierea brizei marine de-a lungul unui zid palid, de parcă ar fi arătat spre ceva, făcând paradă că
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Țamblac hohotind. Ștefan îi șoptește ceva, coboară din tron, se așază alături, pe treaptă, și, ciocnind, râzând, beau și șopăcăie împreună. În căminul placat cu însemnele zodiacului, o jumătate de stejar trosnește pe jăratec. Din Târgul Sucevei, din vale, urcă zvon îndepărtat de alăute, chiote, larmă, veselie, ca la nuntă. Clopotele Sucevei, toate, umplu văzduhul cu dangătul lor vesel de data aceasta. Din timp în timp, pușcile de pe metereze slobozesc câte o salvă în cinstea izbânzii și a Măritului Domn și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
săpa cuvintele: "Ați ales libertatea, fetelor!" Bârsan, cu capul în piept, se retrage încet și pleacă. Ștefan se apropie de fereastră. Respiră adânc... Privește luminițele lumânărilor ca la Paști. La biserica Mirăuților, bat clopotele, rar, în dungă. De departe, răzbate zvonul cântărilor bisericești. Ștefan respiră adânc: Au scos moaștele Sfântului Ioan-Ocrotitorul. Se lasă greu Sfântul... Nu vrea să plece.... Doar el să mai ocrotească Suceava, spune cu o undă de ironie, cât despre noi... Să te grijești, îi poruncește lui Tăutu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mă doare! Daniil clatină din cap: S-a surpat, oare, credința moldovenilor în Domnul lor, Ștefan? Risipește umbra îndoielii... "Moldovenii lui Ștefan", îngână el sarcastic... Eram înțeleși au jurat chiar ca oastea risipită să se adune pe culmile Carpaților în zvon de bucium. Dar buciumele n-au buciumat... Și cât i-am așteptat, Doamne!... Am luptat singuri... Am murit singuri... Poate... poate n-au putut... îngăimă Daniil. Poate... poate, îngână Ștefan cu tristețe și îngăduință. Poate li s-o fi urât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un răstimp, cu ochii pierduți în gol... Ce noapte... Ce noapte, șoptește el, dar brusc, se smulge. La muncă sihastre! Altarul n-așteaptă! La muncă! Ia dalta și ciocanul și începe să cioplească în stâncă... Din depărtare, se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai văzut-o niciodată și nici de gândit nu prea m-am mai gândit la ea. Și totuși, ce salt de balerină execută ea, dintr-o dată, țâșnind din uitare, ieșind la rampă! * Toată copilăria mi-a fost însoțită de un zvon sinistru, care când scădea în intensitate, când se amplifica iarăși: cum că Stalin însuși poruncise ca toți cetățenii originari din Basarabia să fie strânși și trimiși acolo... Amenințarea, îmi dădeam seama, plutea și deasupra capului meu, dar parcă undeva departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Cluj, Iași, unii suspect de curajoși. Cartea lui J. Urwics „Fără pașaport prin URSS” În care se descriau ororile sistemului concentrațional circulau ca un preludiu la „Vin americanii”. Cercul basarabenilor din țară se reunea mai frecvent fiecare participant profețind după zvonuri și imaginație. Unii pastelau viața edenică americană glorificând societatea de consum, alții jinduiau ordinea și nivelul de trai occidental visând ca Bucureștiul să revină la situația de micul Paris. Cei formați În democrația interbelică, deja vârstnici ne asigurau că numai
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Consort sub Antonescu, figurant sub comuniști iar În cei 50 ani de exil nu a condus un guvern, nu a alcătuit o grupare de rezistență sau o Fundație de oarecare semnificație În interesul țării. În păienjenișul de opinii, stimulați de zvonuri și simțind că trebuie Întreprins ceva, printr-un turist italian aflăm de existența unui „Centru Cultural de Unitate Latină”. Multe considerente erau ademenitoare pentru a se stabili o legătură cu o formațiune care să ne apropie de latinitate. Domnul Amato
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mai funcționa "piața gerovitalului", grație Anei Aslan, și mulți chilieni și chilience cu stare au trecut oceanul pentru a se trata în România. Se spune că și "generalul" ar fi utilizat "în secret" produsele miraculoase Gerovital H3. Dacă se confirmă zvonul, înseamnă că și noi am contribuit la cei 91 de ani ai săi! Am reușit în această situație să "promovăm" produse românești noi pe piață: geamuri și ARO! Am pornit la drum cu teamă, cunoscând varii antecedente. Am lucrat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
direcție și la alți "oameni de bine"). L-am întrebat ca atare pe ambasadorul Bogdan ce-i cu "s-a întors Săvescu" și acesta a răspuns: "Dragul meu, suntem în Ministerul de Externe, unde din păcate circulă tot felul de zvonuri, care de care mai fanteziste". Cunoscându-ne bine unul cu altul, am insistat cerând o explicație și am primit-o: "Ai cerut aprobare pentru Madrid și Geneva, cu toții cunoșteam problemele tale și tovarășa Mia a aprobat, știindu-te și dumneaei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În postura de „campioană a marii politici”. 2. Afacerea Strousberg și demersurile făcute În vederea rezolvării ei Într-adevăr „afacerea Strousberg” era una din problemele cu care se confrunta România În relațiile cu Germania. La 6 decembrie 1870 se răspândise zvonul că Strousberg nu mai putea plăti cupoanele căilor ferate, care scădeau la 1 ianuarie, pretinzând chiar că obligațiunea de plată revenea statului român. La 20 martie 1871, Carp a fost trimis la Viena ca agent diplomatic pe lângă Austro-Ungaria și Germania
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp a fost acuzat că trăda interesele țării, pentru că nu dezmințea zvonurile legate de situația evreilor, dar el declara că „nu e trădător acela care spune adevărul; trădător e acela care-l ascunde!”; a fost acuzat de trădare pentru că a rămas la Paris, deși ceruse să vină În țară, Carp afirmând că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ofițer de marină, de felul lui din Brăila. Acesta, om frumos, brăzdat de soarele și vânturile mărilor și oceanelor lumii, îi adusese în dar ciudatul arbust, cu vaporul, bineînțeles, tocmai din Brazilia. într-o vară (iarăși, asta se știe din zvonuri), marinarul nu a mai venit să-și vadă nici logodnica, nici eucaliptul. Se zice că s-a scufundat împreună cu vasul pe care îl conducea, salutând, cu mâna la chipiu, lumea de care se despărțea eroic. Zic alții (mai răi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am impus o pasivitate deplină, lăsându-i pe toți în pace, să-și vadă de propriile interese. Însă această rezervă a mea nu i-a împiedicat pe unii dintre ei să spună vrute și nevrute. Astfel, fostul prieten C. C. Giurescu răspândea pretutindeni zvonul că mi-aș fi exprimat dorința „să-l văd mort”, determinându-mă să-i trimit o scrisoare, arătându-i că n-am pronunțat niciodată asemenea cuvinte și că, dacă pe viitor va mai face asemenea afirmații, mă voi vedea silit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
preistorică, nu în epigrafie grecească. De altfel Lambrino nici n a figurat pe lista celor revizuibili, deoarece nu se amestecase în niciun fel în chestiunile politice, iar la Universitate își făcea întreaga datorie, ceea ce nu l-a împiedicat să răspândească zvonul că aș fi spus că-l voi trimite să spargă sare, la ocnă... Numai în trei cazuri discutate de Comisia de revizuire mi-am dat părerea: într-unul, la cererea Comisiei; în al doilea, din proprie inițiativă și în al
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu titlu de informație nu prea sigură, că după anumite verificări s-a elaborat ceva concret între statele balcanice. Departamentul Afacerilor Externe al României interpelase Berlinul și Viena și primise ca răspuns asigurarea că nimic nu părea să confirme acest zvon. Colegul italian declara: " Felul acesta de a bate cu pumnul în masă este un obicei care nu trebuie să ne împiedice să plecăm în concediu!" De la București mi se comunicau rapoartele germane și austriece cu același ton: regele Carol, căruia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu pumnul în masă este un obicei care nu trebuie să ne împiedice să plecăm în concediu!" De la București mi se comunicau rapoartele germane și austriece cu același ton: regele Carol, căruia îi împărtășeam, într-o audiență la Sinaia, aceste zvonuri despre un posibil conflict armat între balcanici și turci, îmi spunea: "Contele Berchtold, într-o vizită recentă pe care mi-a făcut-o aici, mi-a repetat ce declarase delegațiilor întrunite la Budapesta: vara a trecut, iarna se apropie, și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al Bosniei-Herțegovina!... Sub un cer presărat de stele, la Villa Borghese, în decursul unei reprezentații în aer liber a operei Aida, sub bagheta lui Mascagni în momentul în care trompetele de argint sunau marșul întoarcerii triumfale a lui Rhadames un zvon trecu prin mulțime. Era vestea atentatului de la Sarajevo. Spectatorii, care nu se lăsau înșelați de cîntecul de leagăn al pacifiștilor, plătiți sau sinceri, au simțit trecînd un suflu vestitor al furtunii, în seninul acestei nopți înmiresmate de vară și au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și în calitate de cumnat al Kaiserului, și ca feldmareșal german, convins de forța militară și de victoria Germaniei. Suveranul, în pofida germanofiliei sale, era un patriot pătruns, ca toți grecii, de "Marea Idee" realizarea visului național al unei Grecii stăpîne pe Constantinopol. Zvonurile despre un atac asupra Dardanelelor îl obligau să discute cu mine, președintele consiliului de miniștri întrucît mă detesta fără să ascundă acest fapt admițînd că prima fază a unei forțări a strîmtorilor ar fi un succes ușor pentru flota aliată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Am răsuflat ușurat când am aflat că, din motive tehnice, plecarea s-a amânat până după Crăciun. De fapt, mi-a fost mai puțin frică după moartea lui Ceaușescu. Acum poate să pară ridicol, dar atunci circulau tot felul de zvonuri în legătură cu „teroriștii” care umblă prin țară și împușcă în dreapta și-n stânga. Nu uita că eram cu toții convinși că la Timișoara muriseră 30.000 sau chiar 40.000 de oameni. Dacă te gândești mai bine, e aberant. Dar atunci ni
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]