47,058 matches
-
de credibilitate. Monica Macovei, care și-a centrat întreaga campanie pe lupta împotriva corupție, supranumita și "mama DNA", a promovat intens această temă, având-o că principala tema de campanie. Era personajul cel mai credibil, în abordarea acestui tip de discurs. Victor Ponta nu a pierdut puncte pentru că ar fi fost perceput ca fiind corupt, el s-a vulnerabilizat din cauza intrării în vizorul DNA a unor persoane din cercul de apropiați și a unora cu mare influență politică. Prin urmare, mesajul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a candidaților 12 și de începuturile americanizării comunicării electorale 13. Singură excepție a fost reprezentată de anul electoral 2000 când președintele țării, Ion Iliescu, a refuzat să participe la o dezbatere față în față cu contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor. Discursurile lor au fost transmise de televiziunea publică la ore de maximă audiență, dar în două zile diferite și au avut formă monologului politic. Organizarea reușită a unei dezbateri prezidențiale face apel la un dispozitiv de mediatizare foarte complex care implică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
contribuție teoretică importantă aparține lui Ț. Gitlin care definește cadrele drept "patternuri de cogniție, interpretare și prezentare, de selecție, accentuare și excludere a unor teme"25. Cadrul reprezintă în acest caz un mod de a structura elementele componente ale unui discurs mediatic, o anumita schemă de asamblare a informației, a succesiunii faptelor, tipologiei personajelor implicate care va determina telespectatorul să proceseze informația mediatică într-un fel anume. Prin intermediul cadrelor, jurnalistul fixează atributele situației și modul de interpretare a ceea ce ne prezintă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
determina telespectatorul să proceseze informația mediatică într-un fel anume. Prin intermediul cadrelor, jurnalistul fixează atributele situației și modul de interpretare a ceea ce ne prezintă. Numeroasele analize de tip frames analysis au consacrat mai multe tipuri de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
anul 2014 ? I2 - Care sunt cele mai proeminențe teme abordate de cei doi actori politici rivali în timpul dezabaterii ? Candidatul Victor Ponta a venit bine pregătit la prima întâlnire televizată, a dominat verbal aproape întreaga întâlnire și a întrerupt foarte des discursul contra-candidatului sau. Răspunsul oferit primei întrebări a cercetării noastre arată că abordarea difereritelor subiecte prin intermediul cadrajului conflictului (vezi figură nr. 1) nu e o surpriză în contextul electoral. Și în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la protejarea deputaților corupți
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la protejarea deputaților corupți din propriul partid (PNL), la necunoașterea situației pensionarilor români
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lovitura de stat din 2012, viitoarea micșorare a pensiilor, sfidarea profesorilor, jignirea Dacianei Sarbu, soția lui Victor Ponta, demagog, vinovat de ruperea Uniunii Social-Liberale). Cadrajul interesului uman, folosit pentru a aduce un plus de emoție și dramatism, e prezent în discursul lui Victor Ponta (16 frame-uri în cele două runde) pentru a accentua atât propria mândrie de a fi cetățean român, de a fi realizat atât de multe pentru țară și cetățenii ei, cât și suferința pensionarilor și altor bugetari afectați
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
slab reprezentat și nu e folosit de Victor Ponta pentru a explica telespectatorilor consecințele economice ale deciziilor politice, ci e mai mult o înșiruire de cifre și indicatori din diferite surse oficiale despre contextul economic al României. Și în cazul discursului candidatului Klaus Iohannis, cadrajul conflictului are cea mai mare pondere (60 cadre în cele două runde așa cum arată figură nr. 2). În acest caz cadrele conflictuale au evidențiat acuzele aduse lui Victor Ponta pentru organizarea alegerilor din străinătate, încălcarea dreptului
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
m-ați făcut traficant de organe, că ați spus că nu sunt un bun român că sunt neamț, că sunt protestant, o să îmi cer și eu scuze. Ați făcut cea mai mizerabilă campanie din România!". Fig. 2. Cadrajele dominante în discursul candidatului Klaus Iohannis Cadrajele moral-legale (56 în cele două runde ale dezbaterii), la fel ca și în cazul discursului lui Victor Ponta, fac trimitere la acele legi ce ar trebui discutate, modificate sau abrogate și la lentoarea cu care se
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sunt protestant, o să îmi cer și eu scuze. Ați făcut cea mai mizerabilă campanie din România!". Fig. 2. Cadrajele dominante în discursul candidatului Klaus Iohannis Cadrajele moral-legale (56 în cele două runde ale dezbaterii), la fel ca și în cazul discursului lui Victor Ponta, fac trimitere la acele legi ce ar trebui discutate, modificate sau abrogate și la lentoarea cu care se desfășoară acest proces, la instituirea unor relații corecte între parlamentari și cetățeni, președinte și prim-ministru, la garantarea independeței
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
reducerea evaziunii fiscale, reducerea deficitului bugetar, investiții, crearea de noi locuri de muncă, atragerea investitorilor, sprijinirea capitalului autohton. Tot prin filtrul economic sunt explicate ineficientă sau incompetență actualului guvern în consolidarea unei economii funcționale. Cadrajul interesului uman e prezent în discursul lui Klaus Iohannis (16 frame-uri în cele două runde) pentru a accentua două tipuri de interese: pe de o parte, interesul românilor ce au așteptat toată ziua și nu au putut vota în primul tur al alegerilor prezidențiele și care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
38 de persoane în total. Vă las lista, daca doriti !". Pentru a oferi răspuns celei de-a doua întrebări a studiului nostru, după efectuarea analizei de continut am întocmit graficul de mai jos (figură 3): Fig. 3. Temele dominante în discursurile candidaților Candidatul Victor Ponta s-a remarcat prin atenția mărită acordată prezentării realizărilor sale ca prim- ministru al țării, printr-un constant atac la adresa contra-candidatului, prin prezentarea viitoarelor și dezirabilelor măsuri ce vor fi implementate (introducerea votului prin corespondență, consolidarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
se prezintă 33. Debaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/ legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială. Note 1 Sidney Kraus, Televised Presidential Debates and Public Policy, Lawrence Erlbaum
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
să fim conștienți de asta, de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci"15. La scurt timp însă, a urmat o altă declarație a dlui. Klaus Johannis, care, de astă dată a afirmat, în discursul oficial de lansare a candidaturii, că politicienii români au nevoie de un nou Pact de la Snagov, prin care să se asume în mod clar o nouă politică față de Republică Moldova și care să vizeze reunirea celor două state românești 16
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care au făcut rău României. Corupția, clanurile, jaful din banii publici trebuie stopate. Justiția trebuie ajutată să fie independentă de politică, ... Regimul Băsescu nu trebuie să revină la conducerea țării..., se menționează în textul broșurii, semnat de Ponta 19. În discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Albă Iulia pe 12 septembrie, Premierul Victor Ponta a declarat că angajamentul său și apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României: "Vreau să ne
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care strămoșii noștri aflați aici în urmă cu 96 de ani și-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României"20. Principalele puncte ale discursului sensibile pentru electoratul moldovean: * Pornim pe drumul schimbării, pe drumul spre marea unire a tuturor românilor. * Vreau să vă gândiți la ceva ce am uitat în acești 25 de ani: că putem fi uniți, să ne ajutăm. * Sunt Victor Viorel
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Michel Rocard înlocuit cu E. Cresson în 1991, 15 Art. 12, Constitution de la Ve République, www.senat.fr (accesat 20.07.2015). 16 Olivier Duhamel, Droit constitutionnel et politique, Le Seuil, Paris, 1994, pp. 851-853. 17 Valery Giscard d'Estaing, Discurs în data de 21 mai 1977, cf. O. Duhamel, op. cît. 18 Art. 8, Constitution de la Ve République, www.senat.fr (accesat 20.07.2015). 19 Charles, Debbasch, Jean-Marie, Pontier, Jacques, Bourdon, Jean-Claude, Ricci, Droit constitutionnel et înstitutions politiques, op.
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a fost mai inspirat vorbind de popor care astfel devine un subiect concret, palpabil în care fiecare individ este parte. Patria lui Vadim pare mai degrabă un concept abstract, mai putin tangibil, mai putin accesibil. Apelul la popor este constantă discursului populist. Populismul apare atunci când "poporul" devine o țintă a discursului politic, un instrument de obținere și menținere a puterii, ei exprimându-se în numele suferinței populare. În discursul populist, criza este consecința corupției elitelor aflate la putere iar mișcările populare se
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un subiect concret, palpabil în care fiecare individ este parte. Patria lui Vadim pare mai degrabă un concept abstract, mai putin tangibil, mai putin accesibil. Apelul la popor este constantă discursului populist. Populismul apare atunci când "poporul" devine o țintă a discursului politic, un instrument de obținere și menținere a puterii, ei exprimându-se în numele suferinței populare. În discursul populist, criza este consecința corupției elitelor aflate la putere iar mișcările populare se prezintă că o alternativă 27. Țintele discursului populist sunt segmentele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
concept abstract, mai putin tangibil, mai putin accesibil. Apelul la popor este constantă discursului populist. Populismul apare atunci când "poporul" devine o țintă a discursului politic, un instrument de obținere și menținere a puterii, ei exprimându-se în numele suferinței populare. În discursul populist, criza este consecința corupției elitelor aflate la putere iar mișcările populare se prezintă că o alternativă 27. Țintele discursului populist sunt segmentele cele mai afectate de criză, decepționații și nostalgicii tradiției 28. Conform promisiunilor, va împlini un vis al
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o țintă a discursului politic, un instrument de obținere și menținere a puterii, ei exprimându-se în numele suferinței populare. În discursul populist, criza este consecința corupției elitelor aflate la putere iar mișcările populare se prezintă că o alternativă 27. Țintele discursului populist sunt segmentele cele mai afectate de criză, decepționații și nostalgicii tradiției 28. Conform promisiunilor, va împlini un vis al românilor: dacă va ajunge la Cotroceni, va uni România cu Republică Moldova și va recupera datoria istorică pe care o
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și a unui om de afaceri și i-a interzis să mai practice meseria de jurnalist timp de zece ani. Înainte să urce în dubă care l-a dus la penitenciar, Dan Diaconescu nu a renunțat la regie și la discursul memorabil și, parafrazându-l pe Constantin Brâncuși, și-a exprimat o speranță: "Vă las foarte săraci și foarte naivi. Sper să nu vă găsesc și mai săraci și mai naivi"30. În concluzie, acest studiu ne întărește opinia potrivit căreia
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fost unu cât se poate de clar, si anume: facem totul pentru a nu împărți țară în două, așa cum a făcut Victor Ponta (acesta i-a împărțit pe români în "băsiști" și "antibăsiști"). Pur și simplu, cetățenii care dezaprobă acest discurs maniheist și-au dat seama că ajungerea, de exemplu, a lui Victor Ponta la Cotroceni ar însemna continuarea acestui spectacol politic lipsit de substanță, motiv pentru care au optat pentru cea de-a doua variantă, mult mai tăcută, rezervată, chiar dacă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
la dispoziție într-un sens sau altul. Mi-ar plăcea să cred totuși că, în bătălia politică, serviciile secrete rămân neutre. Interviu realizat de Luminița KOHALMI & Sabin DRĂGULIN VARIA Participarea femeilor din parlamentul României la procesul decizional (2004-2008) și impactul discursului lor asupra deciziei politice 1 [The Participation of Women from the Romanian Parliament to the Decision-Making Process (2004-2008) and the Impact of Their Discourse On the Political Decision] Monica PAVEL Abstract: Women's participation în political decision-making process was the
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]