47,545 matches
-
fost creată. O atenție deosebită a arătat P. relației dintre public și literatură. Cauza pentru care scriitorii români nu aveau cititori el o considera a fi intransigența junimistă față de scrierile cu caracter patriotic, singurele care - după el - puteau câștiga o largă adeziune. De aceea, în activitatea sa critică a adoptat o atitudine de toleranță față de orice lucrare provenind de la un scriitor român, mai ales dacă aceasta era inspirată din istoria națională. P. s-a remarcat cu deosebire prin campania dusă pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
are pretenția de a da lecții istoricului de artă. Se aventurează însă curajos în teritoriul vast al comparatismului la scară europeană, acolo unde istoricul de artă ar face poate exces de prudență, lipsindu-se astfel de posibilitatea unor conexiuni mai largi, dătătoare de sens. Dacă am aplica la domeniul istoriei artei categorii ale analizei plastice precum Nahsicht și Fernsicht, privirea de aproape și privirea de departe, am zice că, privind mai de departe, Angelo Mitchievici cuprinde mai mult și, în acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că formarea pictorilor români traversează aceste trei repere esențiale, Franța cu sau fără Art Nouveau, Germania cu sau fără Jugendstil, Italia, iar pictorii români vor resimți influența diferitelor stiluri, curente în epocă de la impresionism la simbolism / decadentism într-un sens larg. În pictura și grafica lui Luchian se resimte influența atât a lui Manet, cât și a unui Georges de Feure, precizată în special în Panourile decorative, ca și influența Jugenstilului în ductul sinuos, senzual al ilustrărilor pentru revista Ileana; Pallady
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în spleen, în langoare, în lassitude. Nu termenii însă descriu starea, ci noua état d'âme este cea care edifică termenii prin nuanțări și recontextualizări. În primul rând, melancolia este medicalizată, este transformată la rândul ei în simptom, parte mai largă a unui complex nevrotic pentru a fi în cele din urmă înregistrată ca fenomen patologic. Din această relație cu patologicul în forme mai mult sau mai puțin poetizate-estetizate decurge într-o primă instanță decadentismul. Melancolia devine mai puțin acea caracteristică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Baudelaire, spre exemplu. Decadentismul se va fixa mai bine în proză decât în poezie, supraviețuind astfel asimilării sale de către simbolism. În poezie, în Franța, perioada decadentă este dominată de Rimbaud, Baudelaire a cărui substanță poetică poate materializa în cadrul unui spectru larg de sensibilitate atât estetica decadentă, cât și pe cea simbolistă, Verlaine, înlocuiți nu cu mult mai târziu de al doilea val simbolist pentru care emblematic rămâne Mallarmé, în cazul în care el nu este afiliat complet modernismului. Pot fi adăugați
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
global negative a climatului afectiv simbolist"24. În opinia lui Edward Lucie-Smith, simbolismul se articulează de aceeași manieră reacționistă, negativistă, mefientă față de progres, a "refuzului" moralismului, raționalismului, materialismului grosier, stabilindu-și aceste repere culturale, istorice și prin intermediul decadenței ca fenomen larg de civilizație, afectând evoluția marilor culturi europene, în particular cele de origine și tradiție latină, cum este cultura franceză. O mizanscenă flamboiant-estetică a decadenței latine, finis latinorum, se datora în parte militantismului cultural al rozacruceanului de rit estetic, Joséphin Péladan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de formule simboliste, ceea ce asigură diseminarea sa în arta europeană finiseculară. De la precizarea unui model la John Reed, este drept, pentru ceea ce el numește "stilul decadent" -, la imprecizia diversității de simbolisme pe care o propune Paul Constantin, avem un spațiu larg de manifestare a curentului. Criticul îl identifică la confluența cu impresionismul și divizionismul, fie prin hibridizarea sa cu Art Nouveau-ul sau stilul Secession, fie în relație cu literatura simbolistă, în special cu poezia simbolistă, fie printr-o mutație în cadrul picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ricketts, Gustave Klimt, Félicien Rops, Jan Toroop etc. relevă însă absența unui model deplin funcțional în datele precizate de autor, poate cu excepția lui Aubrey Beardsley. O serie de texte, romanul decadent fiind un exponent al acestora, se prezintă adeseori ca largi tapiserii, pe care le desfășoară o écriture artiste. Arta portretului devine în aceste romane expresia unui narcisism care-și găsește în artă cel mai subtil debușeu, cea mai rafinată expresie. În oglinda artei se privesc personajele dandy, elocvente expresii ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care a cunsocut-o Arnold Böcklin la sfârșitul secolului -, "febra Böcklin"a avut și contraponderea sa într-o critică extrem de severă al cărui ton l-a dat opul lui Julius Meier-Graefe, Le Cas Böcklin -, care înscrie "cazul Böcklin" în sfera mai largă a culturii germane și a complexelor sale identitare. Este însă de netăgăduit influența pe care pictorul a avut-o nu numai asupra picturii germane, ci și asupra artei plastice europene, incluzându-i pe pictorii români. Rodolphe Rapetti consideră că Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nota "pesimistă", întunecată, a acestei picturi și-i opune nota romantic-idealistă cu reflexe tonfiante a tablourilor cu figuri mitologice ale lui Arnold Böcklin, însă opoziția rămâne doar în registrul estetic, fără reflexul clinic al patologiilor estetice. Într-un cadru mai larg, care depășește frăția prerafaelită, pictorul român observa influența exercitată de primitivii italieni, dar și notele japonizante, mai ales în pictura și grafica engleză ale lui Burne-Jones, George Watts, Walter Crane. "De multe ori tabloul modern are un ton de gobelin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o vioară alături. Cele trei elemente configurează un spațiu al sugestiei în care artele (muzica, literatura) deschid către o expresie a emoției artistice, a reflecției melancolice, generând un rapel către propria interioritate. Muzicalitatea invocată simbolic reprezintă liantul simbolist al unui larg spectru al unor états d'âme difuze care se reflectă la Petrașcu în pierderea conturilor și încețoșarea imaginilor. În schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie, de sentiment poetic care se transmite observatorului vine mai degrabă din caracterul enigmatic care se degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale cărui fantezii rămân destinate intuiției"181. Așa cum variațiunile florale de spectru larg, care servesc și ornamental, sugerează horticultura rafinată a serei, infirmând insertul realist într-un cadru natural, pictorița se dispensează de reperele istoriste sau moderne și în privința veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia simbolistă a unei feminități arhetipale, rezultat al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu maximă acribie de către Debora L. Silverman în Art Nouveau in Fin-de-Siècle France: Politics, Psychology and Style 187 (1992). Atât mișcarea Arts and Crafts, cât și Mișcarea estetică engleză, ne situează în spațiul culturii britanice, pentru a nu vorbi de larga acoperire pe care o oferă revivalului gotic. Simbolismul este singura modalitate de a realiza o rețea de corespondențe în spațiul european. Stephen Escritt ignoră însă spațiul central și est-european, unde Art Nouveau-ul este marcat și de alte forme de revival
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliste, operele unor ilustratori precum V. Antonescu, Mina Byk-Wepper, Dem. Demetrescu, Aurel Dragoș, Dem. Iordache, Constantin Jiquidi, Florian Mureșianu, Ary Murnu, Victor Ion Popa, Octavian Smigelschi, Stoica D., Francisc Șirato, creează o imagine ideală a poetului, imagine difuzată unui public larg. Pamphil Polonic ornamentează un exemplar al ediței a IV-a Poesiilor lui Eminescu (1889), cu aproape șaptezeci de "tablouri" de factură postromantic-simbolistă, din care, din păcate, nu a rămas decât pelicula cu negativele alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îmbrăcat într-un costum elegant cu jiletcă, ținându-și mâna în buzunar într-o atitudine de relaxare, căutând parcă poza aristocratică. Acestui gest de salon îi este contrapusă privirea pictorului, intensă, cu ceva anxios. Această privire trădează, într-o gamă largă de accente și nuanțe, răceala pozei grandilocvente. Într-o poză făcută în atelierul său din vila de pe șoseaua Kiseleff în 1897-1898, apare ținându-și la fel mâna în buzunar, având în spate un șevalet și purtând peste costum un pardesiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ion Popa privitoare la intenția sculptorului de a valorifica această figură mitologică drept sinteză a operei sale și ca titlu pentru un muzeu imaginar, care să cuprindă toate himerele sale. Trecerea în revistă a himerelor paciuriene relevă un portativ destul de larg al reprezentării, dominat însă de o serie de constante care dau corerență viziunii artistice și se pot configura într-o estetică. Himera nopții (1928) are un aspect de bufniță, animal de pradă nocturn. Se poate observa relativitatea denominației pentru Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe cadavre, pe alta un convoi de oameni încovoiați, pe latura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Brughel desemnate cu numele de "danse de Saint-Guy", așa cum la artiștii spanioli subliniază înclinația spre surprinderea atitudinilor extatice. De cele mai multe ori, cazurile de demonism sunt descifrate de medicul francez drept cazuri de isterie, însă acesta precizează o arie mai largă de cuprindere a nevrozelor: alienarea mentală (demopatia), epilepsia, ipohondria etc. Isteria pare să fie cea mai ofertantă pentru artă, datorită caracterului spectacular al crizelor, mai ales cele din perioada de "clownisme", implicând stranii arcuiri ale corpului. Charcot indică patru faze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realismul, clasicismului și secesionismul, decadentismului. Arta portretului se deschide către o nouă abordare, potrivită edificării unei noi sensibilități, care se orientează către interiorizare, către o pozare mai accentuată a afectelor, către un lirism al compoziției, ceea ce, cu o cuprindere mai largă decât cea a portretisticii, Grubcy numește "pittura di emozioni" (pictura emoțiilor)385. În opinia Ruxandrei Dreptu, care semnează o monografie Octav Băncilă, "o constantă a lecției de pictură pe care românii au învățat-o la München a fost maniera de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o tristețe ineluctabilă. Tabloul degajă acest efect de încremenire în acest alb care gipsează personajul și îi conferă ceva statuar, culorile sunt vâscoase, dense. Chipul pare prins în rama acestei marame ca într-o mască. Și Loghi urmărește un spectru larg al stărilor sufletești circumscrise reveriei, de la exuberanța erotică calchiată parcă după Watteau, Boucher sau Fragonard din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paris) sau a decapitării lui Orfeu, tot Gustave Moreau cu Orpheus (1865), al cărui frumos cap de efeb este expus pe lira care servește drept suport. În cazul decapitării lui Orfeu, se poate vorbi de o contaminare cu tema mai largă a lui damnatio capitis caracteristică esteticii decadente și o putem întâlni inclusiv la pictori precum Odilon Redon, capul lui Orfeu (1905?), Alexandre Séon, Lira lui Orfeu (1898) sau Jean Delville, Orpheus (1893). Există și excepții când vechea temă revine, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva figuri de mai multe ori într-o secvență mitică sau a repetat anumite gesturi expresive, cum ar fi un braț întins sau un pumn încleștat"456. Cecilia Cuțescu-Storck își făcea cunoscut interesul deosebit pentru expresivitate într-un cadru mai larg decât cel presupus de trăsăturile unui chip. Expresivitatea antrenează un ansamblu de gesturi și atitudini, un întreg complex postural. Forța gestului, potențialul său de expresivitate simbolistă creează relația, proiectând-o într-o transcendență semnificativă, transcrisă ca ritualitate, ce conferă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întregul tablou, încercând s-o răpească în virtutea apetitului său lubric"463. Acest grup de trei îi conferă un anumit echilibru compoziției Ceciliei Cuțescu-Storck. Un alt raport armonic se creează relativ la aspectul vestimentar. Doar trei femei poartă în tablou un vesmânt larg, care le dezvelește, în parte, pieptul: mireasa, una dintre cele trei care alcătuiau grupul Tainei, și o altă femeie din anturajul miresei, care face legătura cu cineva din afara acestui grup. O altă femeie se află în stânga, îngenuncheată pentru a culege
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]