47,622 matches
-
solduri) sau metoda global valorică. În cazul „inventarului intermitent”, conturile de stocuri intervin numai la sfârșitul exercițiului financiar pentru a prelua în debit soldurile reprezentând, în expresia bănească, stocurile faptice constatate prin inventariere, prin creditul conturilor de cheltuieli pentru stocurile „cumpărate” și al conturilor de venituri pentru stocurile de produse și la începutul exercițiului financiar următor, când conturile de stocuri se creditează, prin preluarea în exploatare a stocurilor devenite inițiale. Rulajele reprezentând intrări și ieșiri ale stocurilor se înregistrează în conturile
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
achiziție cuprind cheltuielile efectuate pentru prelucrarea și stocarea bunului respectiv. Costurile de prelucrare însumează cheltuielile efectuate pentru obținerea produselor finite la unitățile productive. Costurile de distribuție (de comercializare) înglobează totalitatea cheltuielilor efectuate în scopul desfacerii produselor obținute, ori a mărfurilor cumpărate în scopul revânzării lor. 4) după stadiile de fabricație și comercializare, costruile pot fi: costuri de producție, costuri în afara producției și costuri complete. Costurile de producție cuprind costurile de producție ale produselor intermediare produse stocate sau semifabricate) și costurile de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de transport prezintă diferențe față de alte activități. Astfel, circuitul B-MP....... P....M-B`, specific activității industriale, îmbracă în activitatea de transport o formă mai simplă: B-Mp...P-B, unde: B = banii cu care se începe activitatea; Mp = mijloacele de producție cumpărate cu ajutorul banilor pentru începerea procesului de producție; P = procesul de producție; M = marfa nouă, rezultată din procesul de producție sub formă de bunuri materiale; B` = banii obținuți din vânzarea mărfii M. După cum se poate observa, în activitatea de transport, în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Bugetul activității de încasări și plăți în valută Este specific numai pentru unitățile patrimoniale care au încasări și plăți în valută. Informațiile pe care le furnizează acest formular vizează: disponibilitățile în valută la începutul anului, încasări în cursul anului, valuta cumpărată de la bănci, dobânzile încasate pentru depozitele în valută, plățile în valută și disponibilul în valută la sfârșitul anului. Bugetul activității de investiții Realizarea investițiilor presupune existența resurselor de finanțare. Informațiile furnizate de acest buget se referă la resursele proprii de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în Franța 179) să fie de tip local, precum "Apostolatul prin intermediul Presei" înființată în Barcelona în 1871, cu scopul de a garanta lecturi utile și plăcute credincioșilor. Asociații și-au luat angajamentul de a plăti o cotă din care se cumpărau publicații recomandate pentru a le dărui sau vinde la cost redus în locuri foarte populate, cum erau piețele. Tot ei s-au angajat să strângă cărți de calitate pentru bibliotecile populare, iar pe cele considerate contrare moralei creștine, să le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice", care a avut loc la Zaragoza în 1908 și la care a fost prezent și Cardinalul Merry del Val, Secretar de Stat al Papei Pius X. Presa catolică oficială era minoritară, deoarece calitatea ei lăsa de dorit, iar cititorii cumpărau ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la problemele delicate din viața catolicilor din România,dar și din străinătate. În numărul 6 anul 6 (iunie 1926) al gazetei a fost publicat un articol intitulat " Marele secret", în care editorul A. Gabor a explicat cititorilor cum s-a cumpărat tipografia "Presa Bună" și cu ce bani s-au construit clădirile editurii "Presa Bună", pentru a risipi zvonurile și acuzele apărute, cât și pentru a elucida misterul "de unde atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare altă faptă de evlavie și în ziua de azi, una din cele mai mari datorii a catolicilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și în Transilvania, deoarece era o revistă diecezană ce cuprindea tot felul de informații locale (din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul celor de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
câteva, precum Hoy în Badajoz, La Verdad în Murcia, Ideal în Granada, El Ideal Gallego și o parte din Diario Regional în Valladolid. În același an, a fost înființată BAC (Biblioteca Autorilor Creștini). Anterior, Editura Catolică inițiase săptămânalul Dígame și cumpărase revista Letras, transformând-o în revistă pentru familie. Totuși, în sânul conducerii editurii au coexistat două tendințe care s-au ciocnit frecvent: una propunea colaborarea cu regimul, cealaltă era reticentă față de acesta. Alte ziare importante au fost monarhistul liberal ABC
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale, ci răspândirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Flecăreala pe care o disprețuiește Stevens e o vorbă extrem de banală, însă ea ascunde o răsturnare dramatică. Viața lui Stevens își pierde sensul în clipa când trece de la un stăpân la altul (după moartea Lordului Darlington, noul cumpărător american îl cumpără pe majordom împreună cu domeniul). Între cele două puncte ale acțiunii, Stevens ratează iubirea alături de Miss Kenton (care a devenit între timp Doamna Ben), se dedică trup și suflet profesiei de majordom (alt cuvânt cu greutate în roman). Romanul e o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ingeniozitate prozaică. Andrew Flint, la rândul lui, e în curs de a scrie o biografie a lui George Meredith atunci când îl vizitează Charles. Vivien lucrează ca secretară la "Cumberland și Maitland, o mică galerie de artă", care la o licitație cumpără trei tablouri false de Seymour, pictate de fapt de ajutorul pictorului, Stewart Merk, înainte ca pictorul să moară. Merk l-a falsificat pe Seymour, Harriet pe Bentley, Chatterton (presupunere primejdioasă) a scris cea mai mare parte a poeziei secolului XIX
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romanului britanic mai nou este aceea a americanilor care se întorc la obârșii. Tema e reluată de Kazuo Ishiguro în The Remains of the Day (Rămășițele zilei). Lodge născocește un Bernie, de la o mică facultate din Colorado, care visează să cumpere British Museum și să-l transporte piatră cu piatră în Colorado, să-l curețe și să-l reconstruiască. Fiecare întâmplare își are hazul ei. David Lodge are o vână comică remarcabilă. British Museum s-ar putea să nu se prăbușească
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se adaptează. Ambii au neveste plictisite și copii despre care nu aflăm nimic. Hilary (nevasta lui Philip) are trei copii, Désirée (de care Morris e ca și despărțit) are doi gemeni. Cu ironie evidentă, autorul îl pune pe Morris să cumpere un bilet ieftin de avion de la o studentă și acesta se trezește înconjurat de june americance care zboară spre Anglia ca să facă avorturi, profitând de "noua lege îngăduitoare" britanică. Intâlnim mereu asemenea situații comice. Lodge e foarte hotărât să ne
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gafele ei năvalnice, remarcile usturătoare, totala nepricepere în domeniul industriei. Robyn, la rândul ei, are revelația că Vic e mai mult decât o "brută", îl vede în acțiune, chiar îl ajută când merg împreună la Frankfurt, unde Vic intenționează să cumpere o mașinărie costisitoare. Chiar înainte de scurta lor excursie (care se termină în pat, urmată de o ruptură bruscă, fiindcă Robyn nu e nici pe departe așa de sentimentală ca Vic), Vic îi mărturisește: Câteodată, în pat, târziu, în loc să număr oi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au zis, "nu-ti fie rușine să dai frâu liber emoției. Nu auzi chiar în fiecare zi că ai să capeți un milion de lire. Relaxează-te, plângi un pic; te așteptăm o clipă...". " Ia stai!" am strigat. "N-am cumpărat niciun bilet de loterie de ani de zile. Cum ziceați că se cheamă compania?" Au râs iar. Nu biletul e problema. Suntem universali. Operăm un modul de șanse retrospective. Aproape toți au cumpărat un bilet la o loterie cândva, măcar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
clipă...". " Ia stai!" am strigat. "N-am cumpărat niciun bilet de loterie de ani de zile. Cum ziceați că se cheamă compania?" Au râs iar. Nu biletul e problema. Suntem universali. Operăm un modul de șanse retrospective. Aproape toți au cumpărat un bilet la o loterie cândva, măcar o dată. Cumpărăm fișele, băgăm numele în computer, și găsim norocosul". "E chiar incredibil", am zis. "Ce minunat. Încă nu pot... O să cred când vine cecul". "Păi", au zis, "nu vine". "Dar banii?" Nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bilet de loterie de ani de zile. Cum ziceați că se cheamă compania?" Au râs iar. Nu biletul e problema. Suntem universali. Operăm un modul de șanse retrospective. Aproape toți au cumpărat un bilet la o loterie cândva, măcar o dată. Cumpărăm fișele, băgăm numele în computer, și găsim norocosul". "E chiar incredibil", am zis. "Ce minunat. Încă nu pot... O să cred când vine cecul". "Păi", au zis, "nu vine". "Dar banii?" Nu operăm cu bani. Operăm cu experiențe. Ai trăit sau
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
computerul". Ce anume? "Windows se închide". Dar Windows nu se închide. Pe cine să sun să mă descurce, la miezul nopții? Până la urmă conviețuim cumva, deși am pierdut pagina 4 și marginile au luat-o razna. Să știi că am cumpărat un scanner prost! Imprimanta e prea înceată. Și eu sunt prea înceată. Iar e miezul nopții, Windows tot nu se închide nici nu vreau, deocamdată. Suntem băgați în asta împreună. Fie. Șed aici, la capătul unei epoci, și aștept rostogolul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Rings (Inelele mele): De atunci la mâna dreaptă port mereu inelul pe care l-am ales cu tata ca dar când am împlinit douăzeci și unu de ani. La stânga, de mai multe luni încoace, de la moartea ei, inelul mamei: inelul de logodnă cumpărat de el acum jumătate de veac, și pe care mi l-a dat mie după înmormântare. Dacă examinăm limbajul acestui poem (al oricărui alt poem de Fainlight), îl descoperim copleșitor de clar, aristocratic, cu povești și amintiri, cu imagini puternice
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
neputincioasă: De atunci încoace port mereu pe dreapta inelul pe care l-am ales cu tata când am făcut douăzeci și unu de ani. Pe stânga am, de când s-a stins mama, inelul ei: inelul de logodnă pe care i l-a cumpărat el acum jumătate de veac, și pe care tot el mi l-a dat mie după înmormântare. ... Pun mâinile pe birou. Vine și tendoane umflate, ca mâinile ei; podul palmei, bătătorit și roșu, ca al tatei, se asprește și crapă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
case mari, dintre care multe au fost împărțite în apartamente ori pensiuni, ca și numărul 7. Tocmai de aceea au și putut bunicii mei, dat fiindcă au avut norocul să aibă de lucru în vremea recesiunii, să-și permită să cumpere casă într-o zonă care e acum iar scumpă și foarte căutată. Chiar și aici, puține clădiri sunt tocmai din 1829, anul când s-a înălțat casa noastră. Mulți New Yorkezi locuiesc în clădiri cu mai multe apartamente, care sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mijloc, privilegiată într-un fel artistic și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate economiile lor s-au pus laolaltă ca să meargă la studii fratele cel mai mic; mai târziu, bunicul meu a muncit și și-a plătit singur studiile. Și-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]