49,948 matches
-
Mării Negre. Prin aceste imagini vă puteți da seama că Marea Neagră este un „paradis acvatic natural”. Cei mai dintâi menționați locuitori ai țărmurilor mării Negre, anume Cimerienii și Sciții (popoare indo-europene), o denumeau „Axaina”, adică "albastru închis". În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică "marea primitoare", poate prin preluare fonetică a denumirii „Axaina”. Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar denumirile de „Μεγάλη
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
da seama că Marea Neagră este un „paradis acvatic natural”. Cei mai dintâi menționați locuitori ai țărmurilor mării Negre, anume Cimerienii și Sciții (popoare indo-europene), o denumeau „Axaina”, adică "albastru închis". În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică "marea primitoare", poate prin preluare fonetică a denumirii „Axaina”. Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar denumirile de „Μεγάλη Θάλασσα” ("Megali thalassa" preluată în românește
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
poate prin preluare fonetică a denumirii „Axaina”. Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar denumirile de „Μεγάλη Θάλασσα” ("Megali thalassa" preluată în românește ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore”) și de „Kαικίας Θάλασσα” ("Chechias thalassa", anume "marea crivățului", preluată în bulgărește ca „море Сесил” : "marea oarbă" sau "închisă"), denumiri prezente în hărțile venețiene precum și
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar denumirile de „Μεγάλη Θάλασσα” ("Megali thalassa" preluată în românește ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore”) și de „Kαικίας Θάλασσα” ("Chechias thalassa", anume "marea crivățului", preluată în bulgărește ca „море Сесил” : "marea oarbă" sau "închisă"), denumiri prezente în hărțile venețiene precum și în cronicile lui Wavrin și lui Villehardouin. Calificativul Neagră, apare în secolul XV e.n. odată cu extinderea Imperiului turcesc, și există trei ipoteze explicative
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
de „Μεγάλη Θάλασσα” ("Megali thalassa" preluată în românește ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore”) și de „Kαικίας Θάλασσα” ("Chechias thalassa", anume "marea crivățului", preluată în bulgărește ca „море Сесил” : "marea oarbă" sau "închisă"), denumiri prezente în hărțile venețiene precum și în cronicile lui Wavrin și lui Villehardouin. Calificativul Neagră, apare în secolul XV e.n. odată cu extinderea Imperiului turcesc, și există trei ipoteze explicative, toate trei discutate : Ca urmare a poziției sale
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
sau "închisă"), denumiri prezente în hărțile venețiene precum și în cronicile lui Wavrin și lui Villehardouin. Calificativul Neagră, apare în secolul XV e.n. odată cu extinderea Imperiului turcesc, și există trei ipoteze explicative, toate trei discutate : Ca urmare a poziției sale, țărmurile mării Negre au fost parcurse, colonizate șu sunt astăzi populate de numeroase popoare sosite din timpuri mai vechi sau mai noi. Cele mai vechi popoare pontice sunt Grecii pontici, Armenii, Românii, Lazii, Gruzinii și Abhazii. Alte popoare pontice sunt Bulgarii, Turcii
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
parte fiind europeană. Marea Neagră este săracă în insule, având un țărm puțin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Șerpilor și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, "împărțită" cu Marea Azov. Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel în limane
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
din legenda lui Ghilgameș. Ei presupun că bazinul pontic adăpostea de zeci de mii de ani un lac de apă dulce, pe care îl numesc "Lacul Pontic", al cărui nivel era cu 180 m mai jos decât nivelul actual al mării, astfel că platforma continentală era la aer liber și adăpostea primii agricultori europeni (arheologia ne spune că Sud-Estul Europei a fost prima zonă în care s-a răspândit agricultura). Când nivelul apelor oceanice și ale Mediteranei au depășit altitudinea cea
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
birou, omniprezența și atotputernicia ceasului, ultima clipă a programului, comparată cu o « trambulină spre fericire » - toate aceste caracteristici sunt amintite ironic într-una din scrisori. În povestirea "Poseidon" (1920), Kafka demolează din nou, în stilul caracteristic, un mit clasic: zeul mării este deposedat de atributele divine și guvernează contabilicește: « Poseidon stătea la masa sa de birou și calcula. Gospodărirea tuturor apelor îi dădea neîncetat de lucru. ». Birocrația, cu care Kafka a intrat în contact în special în perioada serviciului, este una
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
unul din scriitorii preferați ai lui J. D. Salinger, iar atitudinea antibirocratică a personajelor lui Jack Kerouac este alimentată de operele kafkiene. În 2002, scriitorul nipon Haruki Murakami publică unul din cele mai importante romane ale sale, "Kafka pe malul mării", al cărui personaj eponim, Kafka Tamura, este un tânăr de cinsprezece ani - vârsta la care Murakami l-a descoperit pe Franz Kafka. Astăzi, Kafka este cel mai citit scriitor de limbă germană. Influența lui s-a extins decisiv asupra unor
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
temerea că va rămâne izolată și nu va fi parte a jocului de putere european au determinat Marea Britanie să fie foarte decisă în anii '60 să devină membră în Consiliul Europei. Țările mai mici din Consiliu ar fi dorit intrarea Mării Britanii pentru că ar fi contrabalansat puterea celor mari, în principal a Franței și a Germaniei. Marea Britanie era interesată să îi fie protejate interesele și legăturile cu Commonwealth-ul. Marea Britanie era membră fondatoare a AELS (EFTA) alături de Austria, Danemarca, Elveția, Norvegia, Portugalia
Extinderea Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296895_a_298224]
-
în Moldova și în Țară Românească), mare voievod și domn singur stăpânitor și al părților peste munți, încă și spre părțile tătărești, herțeg al Amlașului și Făgărașului, domn al Banatului Severinului și pe amândouă părțile peste toată Dobrogea, încă până la Marea cea Mare și singur stăpânitor al cetății Darstor""-un document din 23 noiembrie 1406. Pe plan intern, domnia să a adus un progres economic, visteria se umplea de pe urmă strângerii taxelor și impozitelor și datorită numărului crescut de negustori care
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
țărmul Mării Negre, inclusiv Cetatea Albă. A construit cetatea de scaun al Sucevei, ridicarea mănăstirii Neamțului de ucenici ai meșterului Nicodim, din Țară Românească, cititorul mănăstirii de la Vodița. Urmașul său, Roman I, într-un hrisov din 30 martie 1392, se intitula marele singur stăpânitor domnitor voievod al Țării Moldovei de la munți până la țărmul marii, ceea ce demonstrează procesul de unificare a Moldovei. Din căsătoria sa cu doamna Anastasia l-a avut ca fiu pe Alexandru cel Bun. A fost urmat de Ștefan I
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
(sau simplu Mediterana) este o mare de tip mediteranean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km² și aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care
Marea Mediterană () [Corola-website/Science/296904_a_298233]
-
(sau simplu Mediterana) este o mare de tip mediteranean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km² și aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care scaldă cele trei peninsule ale Europei (Iberică, Italică și Balcanică), comunică cu Atlanticul prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și cu Marea Roșie prin canalul Suez. are următoarele subdiviziuni
Marea Mediterană () [Corola-website/Science/296904_a_298233]
-
polisuri - sclavagiste (dintre care amintim Atena și Sparta), extrem de diferite în termeni de cultură și organizare politico-economică. Prin salbele de colonii înființate de metropolele grecești (spre exemplu: Milet, Megara, Corint etc.) modelul cultural elen s-a extins, teritorial, în întreaga Mare Mediterană și în Asia Mică. În secolul IV î.Hr., disputa dintre orașele state, referitoare la teritoriile lor, facilitează ocuparea peninsulei elene de către regele macedonean Filip al II-lea. Campania fiului său, Alexandru cel Mare, răspândește cultura elenă în cea mai
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
o populație de circa 53 de milioane de oameni. Numele regiunii provine de la Munții Balcani, care încep din răsăritul Serbiei și travesează centrul Bulgariei. Balcanii sunt uneori numiți și pentru că sunt înconjurați de la sud-vest, prin sud către sud-est de Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Egee, Marea Marmara și Marea Neagră. Delimitarea ei este supusă interpretărilor geografice mai mult sau mai puțin subiective. Caracteristica specială a Balcanilor ține de istoria zbuciumată și adeseori violentă a zonei precum și de relieful muntos. Regiunea a fost de-a
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
circa 53 de milioane de oameni. Numele regiunii provine de la Munții Balcani, care încep din răsăritul Serbiei și travesează centrul Bulgariei. Balcanii sunt uneori numiți și pentru că sunt înconjurați de la sud-vest, prin sud către sud-est de Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Egee, Marea Marmara și Marea Neagră. Delimitarea ei este supusă interpretărilor geografice mai mult sau mai puțin subiective. Caracteristica specială a Balcanilor ține de istoria zbuciumată și adeseori violentă a zonei precum și de relieful muntos. Regiunea a fost de-a lungul timpurilor la
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
întind din sudul Albaniei până în centrul Greciei. În Bulgaria, lanțurile muntoase se întind de la est la vest: Munții Balcani și Munții Rodopi. Cel mai înalt este vârful Musala (2925 m) din Munții Rila în sud-vestul Bulgariei. În zona litorală a Mării Adriatice și Mării Egee, climatul este mediteranean. În zona litorală a Mării Negre, climatul este temperat-maritim și umed subtropicale. În interior climatul este temperat-continental. În nordul peninsulei și în zona muntoasă, iernile sunt reci și cu multă zăpadă, în vreme ce verile sunt calde
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
se spune că versetele coranice conțin nu numai un sens "zahir" "exoteric", dar și unul "batin" "ezoteric" care la rândul său are o multitudine de alte sensuri posibile - minimum șapte și maximum șaptezeci - aflate într-o perpetuă mișcare precum valurile mării. Sensul exoteric, de suprafață, este singurul care poate fi exprimat într-o altă limbă, celelalte sensuri, ascunse, rămând legate de textul original. În limba română există două traduceri ale Coranului. Prima traducere a fost realizată de Silvestru Octavian Isopescul, la
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită "Constantiana" după sora împăratului Constantin cel Mare. În cursul secolului XIII "Marea cea mare" (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orașului. Ulterior, Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Însă arheologii consideră mai plauzibil ca "tăietura" (din linia țărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib getic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot). Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis" de-abia în secolul IV-III î.Hr.. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți) a permis
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
regăsește în alte porturi, ruse, ucrainene sau bulgărești : navigația de turism și de pescuit individual (dezvoltată înainte de război, și astăzi foarte răspândită în restul Europei), este aproape inexistentă. Această situație este o moștenire ale "epocii de aur" în decursul căreia marea era o zona-frontieră strict rezervată navigației militare sau comerciale, astfel că atât în mentalitatea populației constănțene, cât și în cea a factorilor de conducere, prezența pe mare a unei mulțimi de ambarcații turistice, și crearea porturilor de turism și a
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
inexistentă. Această situație este o moștenire ale "epocii de aur" în decursul căreia marea era o zona-frontieră strict rezervată navigației militare sau comerciale, astfel că atât în mentalitatea populației constănțene, cât și în cea a factorilor de conducere, prezența pe mare a unei mulțimi de ambarcații turistice, și crearea porturilor de turism și a organismelor de supraveghere necesare, apar ca o utopie, deși în Turcia, și în toate țările europene cu litoral, este un sector economic înfloritor, cerința internațională de locuri
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
498 km, împărțită cu Estonia, Suedia și Lituania. Întinderea țării de la nord la sud este de 210 km și de la vest la est de 450 km. Majoritatea teritoriului Letoniei se află la mai puțin de 100 m altitudine peste nivelul mării. Cel mai mare lac din țară, Lubăns, are 80,7 km, cel mai adânc, Drīdzis, având 65,1 m. Râul cu cel mai lung curs pe teritoriul țării este Gauja, 452 km. Cel mai lung râu care curge și prin
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]