48,227 matches
-
folosind metodologia obișnuită în termodinamică. Notații: Din bilanțurile energetice (conservarea energiei) pe un volum dat, se pot scrie relațiile: Randamentul termic al ciclului este: Puterea consumată de pompă este mult mai mică față de puterea furnizată de turbină, de exemplu pentru ciclul de mai sus, care funcționează între presiunile de 50 bar și 0,06 bar valorile entalpiilor sunt: "i" = 151,49 kJ/kg, "i" = 160,56 kJ/kg ("η" = 0,60), "i" = 2794,23 kJ/kg, "i" = 1860,42 kJ/kg
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
kg, "i" = 160,56 kJ/kg ("η" = 0,60), "i" = 2794,23 kJ/kg, "i" = 1860,42 kJ/kg ("η" = 0,85), deci pompa consumă doar cca. 1 % din puterea produsă de turbină. Neglijând consumul pompei, expresia randamentului termic al ciclului devine: În practică, randamentul interior al turbinei este afectat de formarea picăturilor de apă. Pe măsură ce aburul se destinde, el se răcește și se condensează, formând picături care lovesc paletele turbinei, determinând atât reducerea forței asupra lor, prin "pierderi (termodinamice) prin
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
destinderii aburul care iese din turbină va fi mult mai uscat (va avea un titlu mai mare). Se consideră că titlul aburului la ieșirea dintr-o turbină cu condensație trebuie să fie mai mare ca 0,88 0,9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
fi mult mai uscat (va avea un titlu mai mare). Se consideră că titlul aburului la ieșirea dintr-o turbină cu condensație trebuie să fie mai mare ca 0,88 0,9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în termocentrale temperatura maximă este limitată de proprietățile
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
un titlu mai mare). Se consideră că titlul aburului la ieșirea dintr-o turbină cu condensație trebuie să fie mai mare ca 0,88 0,9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în termocentrale temperatura maximă este limitată de proprietățile materialelor folosite la construcția turbinelor cu
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
cu condensație trebuie să fie mai mare ca 0,88 0,9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în termocentrale temperatura maximă este limitată de proprietățile materialelor folosite la construcția turbinelor cu abur. Materialul folosit la realizarea paletajului acestor turbine este actual oțelul înalt aliat, care
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în termocentrale temperatura maximă este limitată de proprietățile materialelor folosite la construcția turbinelor cu abur. Materialul folosit la realizarea paletajului acestor turbine este actual oțelul înalt aliat, care poate fi folosit până la o temperatură de 565. Peste această temperatură
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
mondial este situat la o temperatură maximă a aburului (temperatura aburului viu) de 535. Pentru realizarea acestei temperaturi nu este nevoie de presiuni supracritice ale aburului (adică peste 221,2 bar), presiunile folosite în perioada actuală nedepășind 180 bar. Randamentul ciclului Carnot lucrând între temperaturile de 535 și 30 este de cca. 62 %. Există și alte posibilități de a crește randamentul termic al ciclului, prezentate în cele ce urmează. În acest caz aburul se destinde succesiv în două turbine. Aburul la
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
supracritice ale aburului (adică peste 221,2 bar), presiunile folosite în perioada actuală nedepășind 180 bar. Randamentul ciclului Carnot lucrând între temperaturile de 535 și 30 este de cca. 62 %. Există și alte posibilități de a crește randamentul termic al ciclului, prezentate în cele ce urmează. În acest caz aburul se destinde succesiv în două turbine. Aburul la presiunea și temperatura nominală (aburul viu), livrat de generatorul de abur, se destinde prima dată în "turbina (sau corpul) de înaltă presiune" (IP
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
ieșirea din turbină devin independenți de cei de la intrare. Este mult mai ușor de obținut un titlu suficient de ridicat la aburul evacuat din corpul de joasă presiune, cu efecte directe asupra durabilității turbinei. Alt avantaj important este că în ciclu se pot folosi presiuni și temperaturi mari, ceea ce mărește randamentul său. Practic, din cauza necesității obținerii la ieșirea din corpul de joasă presiune a unui abur cu un titlu suficient, supraîncălzirea intermediară devine o necesitate dacă la temperatura aburului viu de
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
corpul de joasă presiune a unui abur cu un titlu suficient, supraîncălzirea intermediară devine o necesitate dacă la temperatura aburului viu de 535 presiunea depășește 125 bar. Dezavantajul soluției este instalația foarte complicată și greu de reglat (coordonat). Dacă la ciclurile simple era posibilă funcționarea mai multor cazane sau turbine în paralel, toate fiind legate la o magistrală de abur comună, iar fiecare instalație putea fi reglată separat, la ciclul cu resupraîncălzire intermediară sistemul de reglaj nu face față decât dacă
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
este instalația foarte complicată și greu de reglat (coordonat). Dacă la ciclurile simple era posibilă funcționarea mai multor cazane sau turbine în paralel, toate fiind legate la o magistrală de abur comună, iar fiecare instalație putea fi reglată separat, la ciclul cu resupraîncălzire intermediară sistemul de reglaj nu face față decât dacă fiecare turbină este alimentată de generatorul său de abur, formând un "bloc cazan-turbină". Căderea unei componente (cazanul sau turbina) înseamnă oprirea întregului bloc, cealaltă componentă neputând fi utilizată independent
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
formând un "bloc cazan-turbină". Căderea unei componente (cazanul sau turbina) înseamnă oprirea întregului bloc, cealaltă componentă neputând fi utilizată independent sau în combinație cu altă componentă. Există posibilitatea inclusiv a dublei resupraîncălziri intermediare, însă această soluție se pretează doar la cicluri care lucrează la presiuni supracritice, de 245 - 350 bar. Procedeul de resupraîncălzire intermediară se aplică chiar și dacă ciclul lucrează exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
independent sau în combinație cu altă componentă. Există posibilitatea inclusiv a dublei resupraîncălziri intermediare, însă această soluție se pretează doar la cicluri care lucrează la presiuni supracritice, de 245 - 350 bar. Procedeul de resupraîncălzire intermediară se aplică chiar și dacă ciclul lucrează exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
se pretează doar la cicluri care lucrează la presiuni supracritice, de 245 - 350 bar. Procedeul de resupraîncălzire intermediară se aplică chiar și dacă ciclul lucrează exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
se aplică chiar și dacă ciclul lucrează exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
starea 2 este amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al unui ciclu Clausius-Rankine lucrând în domeniul vaporilor umezi este egal cu al ciclului Carnot, procedeul numindu-se din această cauză și "carnotizarea ciclului". În practică se folosesc un număr de 5 - 9 trepte de preîncălzire regenerativă. Dezavantajul soluției este tocmai complicarea instalației
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al unui ciclu Clausius-Rankine lucrând în domeniul vaporilor umezi este egal cu al ciclului Carnot, procedeul numindu-se din această cauză și "carnotizarea ciclului". În practică se folosesc un număr de 5 - 9 trepte de preîncălzire regenerativă. Dezavantajul soluției este tocmai complicarea instalației: câte trepte de preîncălzire există, tot atâtea schimbătoare de căldură și
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al unui ciclu Clausius-Rankine lucrând în domeniul vaporilor umezi este egal cu al ciclului Carnot, procedeul numindu-se din această cauză și "carnotizarea ciclului". În practică se folosesc un număr de 5 - 9 trepte de preîncălzire regenerativă. Dezavantajul soluției este tocmai complicarea instalației: câte trepte de preîncălzire există, tot atâtea schimbătoare de căldură și, eventual, pompe de condensat (numărul pompelor de condensat ține de
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
Un ciclu termodinamic este totalitatea stărilor prin care trece un sistem termodinamic în cursul unor transformări, începând de la o anumită " stare" și până când revine la aceeași stare. În timpul transformărilor parametrii de stare (presiunea, temperatura și alții) pot varia, însă variația lor totală
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
schimb de căldură și lucru mecanic, ale căror valori depind de tipul transformărilor, iar suma căldurii schimbate, respectiv suma lucrului mecanic pot să fie diferite de zero. Primul principiu al termodinamicii specifică că suma căldurilor (cu semnul lor) intrate în ciclu este egal cu suma lucrului mecanic efectuat de ciclu ("lucrul mecanic ciclic"). Repetarea continuă a proceselor este un concept important al termodinamicii. Pentru modelarea funcționării mașinilor termice reale, transformările din ciclu sunt considerate "cvasistatice" (nu depind de timp). Ciclurile termodinamice
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
depind de tipul transformărilor, iar suma căldurii schimbate, respectiv suma lucrului mecanic pot să fie diferite de zero. Primul principiu al termodinamicii specifică că suma căldurilor (cu semnul lor) intrate în ciclu este egal cu suma lucrului mecanic efectuat de ciclu ("lucrul mecanic ciclic"). Repetarea continuă a proceselor este un concept important al termodinamicii. Pentru modelarea funcționării mașinilor termice reale, transformările din ciclu sunt considerate "cvasistatice" (nu depind de timp). Ciclurile termodinamice se pot reprezenta în diagrame care au pe axe
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]