47,545 matches
-
decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși, o îmbunătățire a percepției publicului larg asupra performanțelor feminine. Mi-ar plăcea să cred că femeia a fost văzută dintotdeauna ca Elpis, din cutia Pandorei. Deși cercul mentalităților e mai îngust decât pare și există destui bărbați cu o rezistență pasivă la ascensiunea femeii în societate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cuprind, printre altele: -lame cu una sau două nervuri dorsale longitudinale, cu retușe marginale, păstrate în stare fragmentară; -străpungătoare și vârfuri litice fin retușate; -răzuitoare pe lamă ori pe așchie cu partea activă convexă, dreaptă sau oblică, finisate prin retușe largi unele, înguste altele; s-a găsit și un nucleu de silex cenușiu din care s-au desprins lame nu prea lungi. Cu aceeași tehnică a clivării și retușurilor au fost obținute lame din rocă dură de culoare cenușie și neagră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost cu grijă preparat și folosit, arse în condiții optime și lustruite atât la exterior, cât și în interior. Pe lângă fragmente ce provin de la vase mari de păstrat provizii, întâlnim vase de dimensiuni reduse (miniaturale) și mijlocii. Gama culorilor este largă, de la negru la cenușiu, maroniu și galben, roșu-cărămiziu, toate cu multiple nuanțe cromatice. Repertoriul tipologic este și el divers, întâlnindu-se vasele tronconice, cu gura cilindrică sau ușor evazată, bitronconice cu profil puternic carenat și cu proeminențe conice, vase având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în zonă, cele considerate mai reprezentative. 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane „Grija pioasă și stăruitoare a națiunii noastre pentru urmele antice, lăsate în pământul țării de strămoșii dacoromani, ar da vieții sufletești a întregului popor un orizont mai larg, reînviind o tradiție nobilă”. V. Pârvan Dintre numeroasele puncte arheologice locale, în care au fost identificate urme materiale ce se pot încadra în cultura și civilizația strămoșilor noștri daci și romani, le vom prezenta pe cele mai semnificative. În rândurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două nervuri în relief, toate dispuse orizontal pe partea superioară a vaselor. Alături de ceramica considerată de producție locală, există și o apreciabilă cantitate de fragmente de la vase de producție romană târzie, de culoare roșie-cărămizie și galbenă, cu canelură accentuată și largă pe corpul vaselor. S-au găsit și câteva râșnițe întregi, altele fiind în stare fragmentară, obținute din rocă conglomerat, perfect plane. La Tămășeni, pe dealul vechii biserici și pe terenul aparținând locuitorului Vasile Dascălu, sunt presărate mici fragmente ceramice, provenite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolul I î. Hr.-I d. Hr., așadar aparținând culturii geto-dace și daco-romane. Pe hotarul Torcești-Ivești, teritoriu ce se afla în vechime în stăpânirea satului Torcești, sat component al comunei Umbrărești, pe un promontoriu al terasei estice, de unde se deschide o largă perspectivă spre direcțiile din jur, am găsit ceramică de foarte bună calitate, exclusiv romană, toată de culoare roșie-cărămizie. Presupunem că a funcționat aici un post de observație al armatei romane, fie în timpul când zona se afla sub stăpânirea directă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la fel ca și celelalte sate din jur, a făcut parte la începuturile ființării sale ca obște comunitară din formațiunea prestatală de la sud de Tecuci, alături de Bucești, Liești, Șerbănești și altele, Umbrăreștii fiind una din obștile sătești cu hotare foarte largi, ce își extindea limitele teritoriale spre est până în valea Herătăului, iar în vest până în pârâul Dimaciului, peste apa Siretului (vezi Planul obștii arhaice a Umbrăreștilor de la sfârșitul acestei lucrări, reconstituit pe baza surselor documentare). În baza hotarului estic comun celor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
km nord-vest de municipiul Galați, reședința județului din care acum face parte. Regiunea întrunește condiții naturale favorabile vieții oamenilor, oferite de formele de relief, de rețeaua hidrografică, flora și fauna spontană abundente și diverse cândva, căile lesnicioase către zările mai largi, astfel încât teritoriul s-a constituit încă din străvechime într-un loc de obligatorie convergență umană, pe de o parte, de atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri deschise, expuse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
principalul element de existență și de supraviețuire din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă. E aici o mică parte din ținutul poetic „plin de urmele trecutului”. Geograful George Vâlsan definea locul în care te poate cuprinde „beția spațiului larg, dorul de rătăcire, simțirea că infinitul ți-e deschis înainte”, câmpia neopunând nici un fel de zăgaz spre visare și speranță de împlinire. Se va înțelege de ce istoria comunităților umane de pe asemenea locuri prezintă interes sub multiple aspecte. Important ni se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii Dancu din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din această cauză, mai puțin stabil de-a lungul vremii, comparativ cu hotarul de nord. La extremitatea de răsărit, hotarul pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bogății și preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe cultivarea plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o lucrare pe specificul satelor din Moldova, surprinde o gamă destul de largă de situații. Autorul prezintă instituția răzeșiei prin intermediul unui text documentar datorat - scrie el - unui „locuitor al satului Soloneț-Ciripcău, din ținutul Soroca, de pe valea Răutului”, considerat, pe bună dreptate, „păstrător și la 1773 al tradiției de felul cum s-a produs
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
listă aprobată de Administrația, pentru fiecare temperatura de încărcare aplicabilă și pentru temperatura de referință maximă. Comandantul va păstra în permanență, la bordul navei un exemplar al acestei liste. 15.15 Mărfuri cu temperaturi joase de aprindere și cu domenii largi de inflamabilitate (Anulat) 15.16 Contaminarea mărfii 15.16.1 Dacă în coloana "o" a tabelului de la capitolul 17 se fac trimiteri la această secțiune, se va evita că substanțele alcaline sau acide, precum soda caustica sau acidul sulfuric, să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
mult 20 de sonde; ... e) cuprinde date mai vechi de 20 de ani. ... Clasa B: a) se refer�� la suprafețe cuprinse între 50 km² și 200 km²; ... b) cuprinde date referitoare la zone cu geologie complicată, caracterizată prin prezența straturilor larg cutate, formațiuni afectate de falii normale sau de decroșare și/sau formațiuni care prezintă variații laterale de facies; ... c) cuprinde date și informații înregistrate cu 2-4 metodologii diferite de explorare; ... d) cuprinde date referitoare la 21-100 de sonde; ... e) cuprinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226220_a_227549]
-
aplicarea ștampilei pe altă semnătură decât cea a titularului, precum și în toate situațiile în care valabilitatea autorizației a încetat la termen ori prin suspendare/limitare/anulare. ... (4) Pierderea ori sustragerea ștampilei va fi de îndată publicată într-un cotidian de largă circulație și anunțată în scris la inspectoratul teritorial în construcții la nivelul căruia a fost susținut examenul de autorizare. ... (5) Scoaterea din uz a ștampilei se face în situația modificării textului ca urmare a schimbărilor survenite, în caz de uzură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
ani. ... B. Clasa B Criteriile de încadrare a unei documentații în clasa B sunt următoarele: a) se referă la suprafețe cuprinse între 50 kmp și 200 kmp; ... b) cuprinde date referitoare la zone cu geologie complicată, caracterizată prin prezența straturilor larg cutate, formațiuni afectate de falii normale sau de decroșare și/sau formațiuni care prezintă variații laterale de facies; ... c) cuprinde date și informații înregistrate cu 2-4 metodologii diferite de explorare; ... d) cuprinde date referitoare la 21-100 de sonde; ... e) cuprinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212477_a_213806]
-
Regiei Autonome "Administrația Portului Constantă" - mii lei - -------------------------------------------------------------------------------- Date tehnice Valoarea ---------------- ------------------------------------ Nr. Denumirea Lungi- Supra- de inventar amortizata rămasă crt. mea față - m - - mp - -------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 6 -------------------------------------------------------------------------------- PORTUL CONSTANTĂ Cheiuri 1. Chei la cap de dig de larg Constantă 95 385.159 1.753 383.406 2. Chei la pinteni dreapta 60 299.750 1.188 298.562 3. Dana de acostare nr. 2 - 104,75 m 104,7 130.828 390 130.438 4. Post de acostare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212608_a_213937]
-
gură C.D.M.N. 35 ha 2.591.758 6.382 2.585.376 91. Bazin Agigea PL 45 ha 9.657.248 26.169 9.631.079 TOTAL BAZINE: 178.207.212 463.806 177.743.406 Diguri 92. Dig de larg far alb km 1+700 1.700 58.663.727 194.882 58.468.845 93. Dig de larg Con- stanța 2.554 m 2.554 19.498.971 158.885 19.340.086 94. Digul de sud de la pintenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212608_a_213937]
-
147.348.587 301.167 147.047.420 PORTUL MANGALIA 1. Construcții acos- tare Mangalia 2.281.435 6.700 2.274.735 2. Bazin Mangalia 5,1 ha 4.884.819 11.504 4.873.315 3. Dig de larg Mangalia 524,07 29.572.667 86.452 29.486.215 4. Teritoriu Port Mangalia 62.000 2.732.448 0 2.732.448 TOTAL PORTUL MANGALIA: 39.471.369 104.656 39.366.713 -------------------------------------------------------------------------------- �� TOTAL GENERAL: 1.242.032
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212608_a_213937]
-
publică organizatoare a concursului are obligația asigurării publicității concursului, în condițiile legii. Articolul 39 (1) Anunțul privind concursul se publică de către autoritatea sau instituția publică organizatoare în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și într-un cotidian de largă circulație, cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă. ... (2) Cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă, condițiile de participare și condițiile de desfășurare a concursului, bibliografia, tematica și alte date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213696_a_215025]
-
de Șanse, la propunerea acestora. ... Articolul 136 Publicitatea concursului se asigura de către Agenție. Anunțul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Agenției și în cel puțin un cotidian de largă circulație, cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea concursului. Articolul 137 (1) Tematica și bibliografia pentru selecția candidaților recrutați în vederea promovării rapide a funcționarilor publici din clasele a II-a și a III-a se stabilesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213696_a_215025]