48,132 matches
-
daco-geți. Stindardul dacic este un element de consonanță cu vechea stemă a județului Cahul. Totodată, cârlibanele, ca simbol creștin, semnifică existența unei tradiții creștine străvechi în localitate. Cei trei pești simbolizează o altă ocupație străveche de bază a locuitorilor satului - pescuitul, dar și bogăția bălților și iazurilor din localitate, precum și apartenența majorității absolute a populației din localitate la creștinism, peștele fiind unul dintre simbolurile de bază ale creștinismului. Coroana murală cu un singur turn crenelat, de tip românesc, semnifică faptul că
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Vadul lui Isac (cu administrația la Crihana) în perioada interbelică și a celui de al Doilea Război Mondial. A fost proprietarul unui conac boieresc la Crihana Veche. Mihail Sadoveanu, scriitor care a vizitat în multiple rânduri Crihana pentru scop de pescuit și vânătoare, dar și pentru cercetarea graiului românesc local. Garabet Ibrăileanu, critic literar care a vizitat Crihana, împreună cu prietenul său Mihail Sadoveanu. Teodor Șerban Nicolae Mătcaș Vlad Cubreacov Emil Gaju Radu Baltasiu Căpitan Ioan Vasilescu Oancea, județul Galați Scânteiești, județul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
în istorie mai ales prin bătălia cu turcii de la 7 iulie 1770, în care au învins armatele rusești, conduse de P. Rumeanțev. După retragerea tătarilor localnicii și-au continuat ocupațiile în conformitate cu modul lor de trai, cu tradițiile strămoșești: prelucrarea pământului, pescuitul, oieritul, vânătoarea, creșterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
localnicii și-au continuat ocupațiile în conformitate cu modul lor de trai, cu tradițiile strămoșești: prelucrarea pământului, pescuitul, oieritul, vânătoarea, creșterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că a apărut mahalaua Răducenilor. Până mai nu demult s-au păstrat casele mici și numele vechilor locuitori: Vasile Răduc, Vasile
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor satului un loc de cinste îl avea creșterea vitelor, agricultura, apicultura, pescuitul și împletitul loziei. În 1940 au năvălit „eliberatorii”, aducând cu ei pe vârful baionetelor socialismul stalinist sângeros. A început o viață „nouă”: locuitorilor gospodari din Jăvreni le-au confiscat averea și pe o bună parte din „culaci” i-au deportat
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
hrănitor, ele mai ajută și la polenizarea florilor, contribuind astfel la sporirea producției agricole. O altă activitate îndrăgită de locuitorii Colibașului, activitate ce este practicată doar de bărbați și care este cunoscută de localnici din cele mai vechi timpuri este pescuitul. Dacă în trecut buneii și străbuneii noștri veneau de la pescuit cu căruțele pline cu pește, astăzi, însă, nu mai este ca pe vremea lor. În prezent se pescuiesc cantități mici de pește, cauza principală fiind micșorarea numărului de specii. Pescuitul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
la sporirea producției agricole. O altă activitate îndrăgită de locuitorii Colibașului, activitate ce este practicată doar de bărbați și care este cunoscută de localnici din cele mai vechi timpuri este pescuitul. Dacă în trecut buneii și străbuneii noștri veneau de la pescuit cu căruțele pline cu pește, astăzi, însă, nu mai este ca pe vremea lor. În prezent se pescuiesc cantități mici de pește, cauza principală fiind micșorarea numărului de specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pescuitul. Dacă în trecut buneii și străbuneii noștri veneau de la pescuit cu căruțele pline cu pește, astăzi, însă, nu mai este ca pe vremea lor. În prezent se pescuiesc cantități mici de pește, cauza principală fiind micșorarea numărului de specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci cînd acesta își revarsă apele, în lunca inundată. Se pescuiește în cantități mai însemnate așa specii de pești: crap, caras, șalău și mai rar somn, știucă. Unii pescari, posedînd licență
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în Colibași, poate din cauza numărului foarte mic a animalelor și păsărilor. Totuși în cantități mici se vînează iepurele-de-cîmp, mistrețul. În cantități mai mari se vînează în bazinul rîului Prut, în special păsările acvatice: rațe, gîște sălbatice. Este pe larg răspîndit pescuitul, care în perioada de înmulțire a peștelui, autoritățile locale se confruntă cu adevărate probleme în ceia ce privește braconajul. Nerespectarea regulilor au ca rezultat aplicarea unor amenzi mari. Starea ecologică a satului Colibași este mult asemănătoare cu cea a celorlalte
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
împădurit lunca Prutului. Deja de trei ani localnicilor le este interzis pășunatul aici, astfel plopii care au fost plantați și plantele tipic de stepă sînt aproape ca odinioară. Problemele legate de braconaj sînt foarte mult simțite în ceia ce privește pescuitul și vînatul păsărilor acvatice din bazinul rîului Prut. Se vînează îndeosebi rața sălbatică, gîsca sălbatică. În acest sens deja de cîțiva ani buni în perioada de înmulțire a peștilor autoritățile interzic cu strictețe pescuitul, dînd amenzi foarte mari. În scopul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mult simțite în ceia ce privește pescuitul și vînatul păsărilor acvatice din bazinul rîului Prut. Se vînează îndeosebi rața sălbatică, gîsca sălbatică. În acest sens deja de cîțiva ani buni în perioada de înmulțire a peștilor autoritățile interzic cu strictețe pescuitul, dînd amenzi foarte mari. În scopul organizării pescuitului industrial în anul 2003, de către Comisia de Acordare a Autorizațiilor pentru genurile de activitate ce țin de protecția mediului înconjurător și utilizarea resurselor naturale, creată pe lîngă Ministerul Ecologiei, Construcției și Dezvoltării
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
vînatul păsărilor acvatice din bazinul rîului Prut. Se vînează îndeosebi rața sălbatică, gîsca sălbatică. În acest sens deja de cîțiva ani buni în perioada de înmulțire a peștilor autoritățile interzic cu strictețe pescuitul, dînd amenzi foarte mari. În scopul organizării pescuitului industrial în anul 2003, de către Comisia de Acordare a Autorizațiilor pentru genurile de activitate ce țin de protecția mediului înconjurător și utilizarea resurselor naturale, creată pe lîngă Ministerul Ecologiei, Construcției și Dezvoltării Teritoriului, au fost eliberate mai multe autorizații pentru
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
industrial în anul 2003, de către Comisia de Acordare a Autorizațiilor pentru genurile de activitate ce țin de protecția mediului înconjurător și utilizarea resurselor naturale, creată pe lîngă Ministerul Ecologiei, Construcției și Dezvoltării Teritoriului, au fost eliberate mai multe autorizații pentru pescuitul industrial în întreaga republică, dintre care cîteva și în satul Colibași. («Republica Moldova. Mediul înconjurător: Starea și dinamica», Ch., 1997). Acestea ar fi cele mai importante probleme ecologice de pe teritoriul satului Colibași, unele fiind luate în vizorul autorităților locale în modul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
anul 1761. Legenda satului spune că o dată foarte demult pe cînd rîul Nistru era cît un pîrău, doi pescari pescuiau unul pe o parte a Nistrului și altul pe cealaltă parte. Atunci, cînd cel din dreapta Nistrului a întrebat cum merge pescuitul, cel din stînga rîului a răspuns în rusește “molovata”.De atunci și a fost numită localitatea "Molovata", iar locuitorii numiți molovițeni. Satul Molovata a fost unul printre primele localități din partea stîngă a Nistrului în care au fost construite primile biserici
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
schitul Dobrușa, cetatea Soroca, orașul Bălți și iarmarocul de la Telenești. Datorită acestei poziții geografice, el servea drept popas de etapă pentru ostași, curieri poștali, negustori, ocnași. Aici se aflau câteva prăvălii, hanuri, cârciume și dughene. Populația se îndeletnicea cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor, comerțul. În documentele recensământului întâlnim nume mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
Mihu, Simion Mihu, Nicu Brănici, Andrei Munteanu, Marin Țacu, Gheorghe Cazacu erau cunoscuți nu numai la Pogănești, dar și la Huși, și în satele vecine ca grădinari (legumicultori) iscusiți, iar Ion Mitan, Matei Turculeț nu-și puteau inchipui viața fără pescuit, vindeau pește în toate satele vecine de pe valea Lăpușniței. Cu părere de rău urmașii lor în virtutea unor împrejurări, îngrădirea Prutului cu sârmă ghimpată, asanarea bălților, au uitat de aceste meserii. În 1949 primul colhoz totuși a fost organizat în sat
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dau un aer aparte zonei. Este o zonă recomandată iubitorilor de natură pură, de călătorii și relaxare în aer liber sau pe timp cald a ieșirilor în grup la iarba verde lângă un izvor de apă rece sau amatorilor de pescuit pe râuri de munte. Pentru cei care nu doresc înnoptările în corturi, locurile de cazare se găsesc la Taberele școlare, pensiunile turistice și gospodăriile private. Distanța de reședința județului Zalău este de cca. 30 de km, care sunt străbătuți de
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
douăzeci de dolari pe lună, iar prospectorii americani au început să organizeze atacuri împotriva minerilor străini, ma ales împotriva celor latino-americani și chinezi. În plus, numărul mare de nou veniți îi gonea pe amerindieni din zonele lor tradiționale de vânat, pescuit și adunat hrana. Pentru a-și proteja casele și mijloacele de trai, amerindienii au răspuns atacându-i pe mineri. Aceasta a provocat contraatacuri ale minerilor îndreptate împotriva satelor băștinașilor. Amerindienii, depășiți ca armament, au fost adesea măcelăriți. Cei care au
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
fluxul mării”). Din cele mai mari 32 de orașe din lume, 22 sunt localizate într-un estuar. De exemplu, New York-ul este localizat pe estuarul râului Hudson. Ca și ecosisteme, estuarele sunt afectate de către activitățile umane (de exemplu, poluarea și pescuitul excesiv). ele sunt de asemenea afectate de evenimente întâmplate în amonte, cum ar fi substanțele deversate din industrie sau agricultură, deșeuri domestice și contaminanți ce nu se dezintegrează rapid în mediul marin precum masele plastice, pesticidele, metalele grele etc. Estuarele
Estuar () [Corola-website/Science/304797_a_306126]
-
folosind expresii cheie cum ar fi: cenzură, comunism, libertate de exprimare. Denumirea de troll se poate aplica și mesajului menit să agite spiritele. Câteva exemple de subiecte tipic troll: Termenul de "troll" provine din limba engleză, de la "trolling", tehnică de pescuit ce implică întinderea unei momeli și plimbarea acesteia dintr-o barcă în mișcare. Fața de trol, cunoscută în engleză ca „trollface”, sau „coolface”, este uneori folosită pentru a indica "troling-ul".
Troll () [Corola-website/Science/304857_a_306186]
-
când misionarii creștini le-au comunicat eschimoșilor că nu se poate lucra duminica, eschimoșii au mărturisit cu părere de rău că nu știuseră de acest tabu și că deci numai așa se explică o serie de insuccese la vânătoare și pescuit, iar în consecință au respectat ziua de repaus duminical mai riguros decât misionarii înșiși.
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
primit statutul de oraș începând cu anul 1986. Se află localizată la coordonatele . Orașul are 669 locuitori (iulie 2005), restul locuitorilor din municipalitate trăind în așezările Attu (286), Niaqornaarsuk (321), Ikerasaarsuk (109) și Iginniarfik (97). Principala ocupație a locuitorilor este pescuitul și vânătoarea de foci. În oraș există un supermarket, o grădiniță și o școală primară cu 150 elevi. Cazarea se poate face doar la un motel cu spațiu pentru 6 persoane.
Kangaatsiaq () [Corola-website/Science/305667_a_306996]
-
aparținut ducatului Normandiei și din secolul XIII au intrat sub suvernaitatea directă a monarhului britanic. Regatul Franței a revendicat proprietate în cazul acestor insule, dar cu timpul revendicările au devenit din ce în ce mai puțin vehemente. În Secolul XIX, odată cu apariția convențiilor de pescuit ce au modificat în repetate rânduri apele teritoriale, autoritățile britanice și ale insulelor au considerat că activitățile pescarilor francezi în jurul acestor insule sunt iegale. În 1938, un grup de pescari din insulele Chausey, împreună cu pictorul Marin-Marie au debarcat pe insula
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
numeroase conflicte dintre pescrii din Jersey și Chausey, Franța și Regatul Unit au decis în 1950 să regleze litigiul pe baze strict juridice și au depus o cerere de arbitraj la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Chestiunea drepturilor de pescuit a fost reglată în prealabil printr-un acord comercial între cele două țări, aflat încă în vigoare. Regatul Unit și-a bazat pretențiile pe cucerirea Angliei de către ducele Normandiei William Cuceritorul în 1066, ceea ce a creat o legătură istorică între
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
aparținut ducatului Normandiei și din secolul XIII au intrat sub suvernaitatea directă a monarhului britanic. Regatul Franței a revendicat proprietate în cazul acestor insule, dar cu timpul revendicările au devenit din ce în ce mai puțin vehemente. În Secolul XIX, odată cu apariția convențiilor de pescuit ce au modificat în repetate rânduri apele teritoriale, autoritățile britanice și ale insulelor au considerat că activitățile pescarilor francezi în jurul acestor insule sunt iegale. Franța și Regatul Unit au decis în 1950 să regleze litigiul pe baze strict juridice și
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]