47,622 matches
-
șansa să revină la magazin sau la vânzător, sau la un anumit produs sau marcă. In limba engleză corespondentul acestui termen este customer, iar rădăcina cuvântului custom Înseamnă obicei. Clientul ar fi așadar, acea persoană care are obiceiul de a cumpăra de la un anumit comerciant, magazin, produs, marcă. Consumatorul este mai mult decât un client, este o persoană ale cărei preferințe, motivații, valori și obiceiuri sunt cunoscute nu numai comerciantului, cât și producătorului mărfii. În funcție de caracteristicile acestui potențial și ulterior loial
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
W. Wosinska (2005, 106). Ambele elemente crează Împreună o atmosferă care se reflectă În intenția sau disponibilitatea de a reacționa la un obiect Într-un anumit fel În situația adecvată. Referindu-ne la comportamentul consumatorului, dacă un produs va fi cumpărat sau nu, depinde În bună măsură de atitudinea consumatorului față de acesta și astfel, mare parte din efortul marketingului se va concentra asupra atitudinii consumatorilor În raport cu oferta de produse și asupra posibilităților de modificare a acestora. Putem extrage câteva caracteristici ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
copilul când mergea la cumpărături, Ana Își lua băiețelul cu ea peste tot. De mic, Emil s-a obișnuit să pipăie produsele din diferite magazine pe unde treceau, să diferențieze culori, forme și chiar funcțiile acestora. Ana Îi explica de ce cumpăra un produs, de ce nu-i place altul de la o vârstă extrem de mică, chiar dacă nu primea de la interlocutor decât o privire mai mult sau mai puțin atentă. În timp copilul a Învățat preferințele mamei, valorile după care se conducea ea, gusturile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum relatează Wilhelmina Wosinska (2005, 347), copiii Își Însoțesc părinții la cumpărături chiar din fașă, sau din cărucior. Faptul că părinții Îi “premiază” pe copii pentru cumințenia de care dau dovadă În magazine, cumpărându-le ceva, Îi determină pe aceștia să cunoască de timpuriu plăcerile statutului de consummator. S-a dovedit chiar, că de foarte mici, copiii au deja propriile preferințe de consum pe care le semnalează părinților atunci când ies Împreună la cumpărături și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
diferite segmente de populație. G. P. Moschis și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumatori. Vizitarea târgurilor devine În timp o trebuință dobândită susținută de nevoia de activare a existenței, curiozitate, cât și de trebuința de satisfacere a unor nevoi materiale și spirituale. Pelerinajele și târgurile diferite organizate de comunități dezvoltă trebuința de a cumpăra și fenomenul social denumit „shopping”. 2.2. Cultura și influența sa asupra comportamentelor consumatorului Denumirea de homo vestitus se dovedește În societatea contemporană la fel de reprezentativă ca și cea de homo sapiens. Alina Duduciuc (2004, 67-76) elaborează o analiză a istoriei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracterizează prin discreție vestimentară, comoditate și confort este desemnată prin fenomenul „cocon”. Un alt stil care a generat contagiune În anumite clase sociale este cel denumit „Vintage”. Sursa este o celebră „consignație” americană care se numește „Vintage” În care poți cumpăra la mâna a doua un produs vestimentar care a aparținut unei celebrități. Prin extrapolare astăzi se Înțelege prin acest termen - amestecul de stiluri, asocierea unor produse Într-o dezordine studiată; este apreciată tenta de individualitate, nota total diferită față de cea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
față de cea a altor produse. Această tendință se dezvoltă În paralel cu renașterea interesului pentru Îmbrăcămintea personalizată (la comandă). În opinia specialiștilor acest curent va mai dura, datorită În primul rând mentalității unei anumite categorii de consumatori care preferă să cumpere o piesă originală de colecție (din perioadele mai mult sau mai puțin Îndepărtate față de prezent) decât o imitație. Este important de semnalat, de asemenea, faptul că noul tablou al tendințelor se adresează și unui segment de consumatori cu un profil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ale consumatorilor Întocmit În scopul determinării influenței pe care acestea le au În cadrul procesului de cumpărare. Spre exemplu, este de așteptat ca o persoană cu convingeri ecologice să aibă un mod de viață apropiat de natură, ceea ce Înseamnă că va cumpăra probabil pantofi din piele ecologică. Determinând, deci, stilurile de viață vom putea face previziuni corecte asupra comportamentului cumpărătorului și asupra preferințelor subiectului În ceea ce privește produsele sau reclamele. Abordarea psihografică a studiului personalității Îmbină rigoarea cercetării motivației cu rezultatele teoriilor trăsăturilor și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de la alte persoane chiar și atunci când nu le solicitați? Se Întâmplă Însă ca adolescenții să primească sfaturi vestimentare nesolicitate (90%), fapt pe care aceștia Îl remarcă și care Îi intrigă. Q18. Sunteți fidel unei anumite mărci / firme? Q19. Preferați să cumpărați un produs mai scump, dar de la o firmă cunoscută (celebră), decât un produs similar dar de la o altă firmă? În privința mărcii produsului, adolescenții sunt flexibili, ei preferând produsele care le satisfac gusturile și nevoile fără a ține neapărat să fie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fapt se poate explica sau prin nesatisfacerea nevoii de vestimentație, fie prin dorința de a fi mereu În tendințe și cu vestimentație nouă. Q26. Obișnuiți să probați produse doar pentru a vedea cum vă stă cu acestea, fără a le cumpăra? În privința comportamentului de consumator, acesta este unul civilizat, rațional - 74% dintre adolescenți probează produse doar dacă au intenția de a le achiziționa. Q27. Obișnuiți să mergeți la astfel de cumpărături atunci când vă aflați Într-o stare emoțională deosebită (de exemplu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Din punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Din punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al autocontrolului nu merg frecvent la cumpărături, țin seama de părerea celorlalți În privința vestimentației, dar aprecieză hainele de firmă și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Aceste date
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al autocontrolului nu merg frecvent la cumpărături, țin seama de părerea celorlalți În privința vestimentației, dar aprecieză hainele de firmă și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Aceste date de cercetare sunt completate și Îmbogățite prin verificarea ipotezei nr. 2. Verificarea ipotezei 2: Am avansat ipoteza ca exista diferente semnificative statistic intre adolescentii de gen feminin si adolescentii de gen masculin in privinta
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? b. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a-și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Am adâncit studiul nostru privind atitudinile și opiniile adolescenților În manifestarea comportamentului de consum prin verificarea ipotezei nr.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ă) prin intermediul produselor vestimentare În mediul social apropiat? Mai mult de jumătate dintre adolescenții investigați consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Q22. Obișnuiți să cumpărați produse vestimentare asemănătoare ca design, culoare, material etc cu cele ale prietenilor dvs? Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ei. Q22. Obișnuiți să cumpărați produse vestimentare asemănătoare ca design, culoare, material etc cu cele ale prietenilor dvs? Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Q24. Atunci când purtați un produs vestimentar nou achiziționat, vă așteptați ca acest lucru să fie remarcat de către prieteni/cunoștințe? Q29. Considerați că modul În care vă Îmbracați vă asigură succesul În mediile pe care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai susțin ideea că adolescenți consideră și doresc să se facă remarcați prin vestimentație, să se exprime prin vestimentație. Ele confimră aprecierile teoretice realizate de Mariana Caluschi În paginile anterioare privind individuarea prin vestimentație. Q30. Dacă da, obișnuiți să vă cumpărați un anumit tip de haine doar pentru imagine? Q31. Vi s-a Întâmplat să nu fiți acceptat Într un grup datorită look-ului (vestimentar) dvs.? Deși puțini dintre subiecți au avut experiența neplăcută de a nu fi acceptați Întrun grup
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru imagine? Q31. Vi s-a Întâmplat să nu fiți acceptat Într un grup datorită look-ului (vestimentar) dvs.? Deși puțini dintre subiecți au avut experiența neplăcută de a nu fi acceptați Întrun grup datorită vestimentației, mulți dintre ei Își cumpără un anumit tip de haine pentru a afișa o anumită imagine. Rezultatele cercetării analizate prin verificarea ipotezei nr. 5 ne permite să apreciem implicarea și rolul stimei de sine În comportamentul consumatorului adolescent. Considerații conclusive Imaginea propriului corp este un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Rezultatele studiului pot prezenta interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament de consum În aria vestimentară, dar și celor interesați să producă articole vestimentare În acord cu personalitatea și dorința de exprimare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde și cum va avea loc achiziția. Decizia de cumpărare este un act conștient ce urmărește satisfacerea În condiții de raționalitate a unei nevoi. Ea exprimă un anumit curs al acțiunii, bazat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de marketing nu-i poate influența, dar Îl ajută să-i identifice pe cumpărătorii interesați de produsul lui (S. Stanciu, 2000). Consumatorul va adopta multiple decizii, pentru fiecare produs În parte, deoarece condițiile sunt diferite. Decizia unui consumator de a cumpăra sau nu un anumit bun sau serviciu este rezultatul unui proces amplu, reprezentat de ansamblul actelor premergătoare și posterioare momentului achiziției lui, un proces de gândire cu numeroase ramificații și feed-back-uri, pe care specialiștii au Încercat să le analizeze prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care au presupus căutări și dobândirea unei experiențe de către cumpărător. Identificarea alternativelor este etapa următoare recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la Îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-1 cumpere imediat. Dacă motivația este slabă, consumatorul stochează nevoia În memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere a ei. Informațiile stocate În mod pasiv sunt reținute În timp din mediul ambiant, fără
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]