51,074 matches
-
XVI-lea, cu afirmarea Reformei protestante, provocată de starea gravă de decădere religioasă și morală a Scaunului Romei și favorizată de instanțele de reînnoire prezente în umanismul creștin (spre exemplu, Erasmus din Rotterdam, Thomas Morus), pe lângă multe alte încercări de reformă catolică și de reîntoarcere la puritatea credinței prin fondarea unor noi Ordine religioase sau prin reînnoirea celor existente deja (exemplu: Francisc de Paolo). Reforma protestantă a găsit în opera lui Martin Luther și în situația germană deosebită originile sale imediate
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
prezente în umanismul creștin (spre exemplu, Erasmus din Rotterdam, Thomas Morus), pe lângă multe alte încercări de reformă catolică și de reîntoarcere la puritatea credinței prin fondarea unor noi Ordine religioase sau prin reînnoirea celor existente deja (exemplu: Francisc de Paolo). Reforma protestantă a găsit în opera lui Martin Luther și în situația germană deosebită originile sale imediate, dar această reformă foarte repede a implicat tot centrul și nordul Europei, chiar dacă această implicare a fost cu caracteristicii specifice legate de diferitele condiții
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
de reîntoarcere la puritatea credinței prin fondarea unor noi Ordine religioase sau prin reînnoirea celor existente deja (exemplu: Francisc de Paolo). Reforma protestantă a găsit în opera lui Martin Luther și în situația germană deosebită originile sale imediate, dar această reformă foarte repede a implicat tot centrul și nordul Europei, chiar dacă această implicare a fost cu caracteristicii specifice legate de diferitele condiții naționale (exemple: formarea Bisericii Anglicane, predicarea lui Jean Calvin, cea a lui Henrich Zwingli ș.a.). Procesul de divizare a
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
forme de devoțiune religioasă (exemplu: Cultul Preasfintei Inimi a lui Isus). În sânul protestantismului, în secolele XVII - XIX s-au înregistrat diverse mișcări de reînnoire sau de „trezire” creștinească. Astfel, imediat după 1600, s-a afirmat "baptismul" (ramură radicală a reformei protestante, care a refuzat să mai boteze pruncii, în favoarea unei credințe care trebuie să fie rod al alegerii personale, conștiente), apoi, în spațiul german, la sfârșitul secolului XVII, "pietismu"l (creștinul ca „om nou” și creștinismul ca „viața cea nouă
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
după era comunistă, Partidul Socialist Bulgar, sau BSP. BSP-ul a rămas în guvern până în februarie 1997, când populația a cerut alegeri noi, fiind că nu erau mulțumiți de guvernarea BSP, acuzață de corupție și de prea înceată rată de reforme. Alegeri în aprilie 1997 a adus la putere un guvern a Uniunii Forțelor Democratice. În 2001, fostul rege a Bulgariei, Simeon Saxe-Coburg-Gotha, a devenit primul ministru. Consiliul Miniștrilor este principalul organ politic a aripii executive. Consiliul este decis și format
Politica Bulgariei () [Corola-website/Science/298420_a_299749]
-
Pushkin, urmată în 1889 de traducerea cărții lui Goethe ""Die Geschwister"", acestea fiind doar începutul. În timpul anilor 1890, Grabowski a devenit nesatisfăcut de împrăștierea înceată a limbii esperanto. Crezând că motivele pentru aceasta sunt imperfecții în limbă, a pledat pentru reformă. Însă în votul care a avut loc în 1894, a votat împotriva reformelor și de atunci s-a stabilit pe bazele limbii, așa numitele "Fundamento de Esperanto". În anul 1904 Grabowski a devenit președintele fondator al Societății de Esperanto din
Antoni Grabowski () [Corola-website/Science/298453_a_299782]
-
doar începutul. În timpul anilor 1890, Grabowski a devenit nesatisfăcut de împrăștierea înceată a limbii esperanto. Crezând că motivele pentru aceasta sunt imperfecții în limbă, a pledat pentru reformă. Însă în votul care a avut loc în 1894, a votat împotriva reformelor și de atunci s-a stabilit pe bazele limbii, așa numitele "Fundamento de Esperanto". În anul 1904 Grabowski a devenit președintele fondator al Societății de Esperanto din Varșovia care a fost transformată în Societatea Poloneză de Esperanto în 1908 pezidată
Antoni Grabowski () [Corola-website/Science/298453_a_299782]
-
de casta aflată în plină ascensiune a tehnocraților - ca un țăran necivilizat care-și întrerupea partenerii de discuție pentru a-i insulta. De-a lungul anilor când s-a aflat la putere, Hrușciov a încercat să ducă la bun sfârșit reforme în diverse domenii. Problemele agriculturii sovietice, o preocupare majoră a lui Hrușciov, se bucurase de atenția conducerii colective care introdusese inovații importante în această ramură a economiei sovietice. Statul a încurajat țăranii să cultive mai mult pe loturile în folosință
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
a porumbului și de creștere a producției de carne și de produse lactate au dat greș în mod lamentabil, iar încercarea de a reorganiza colhozurile în unități agricole mai mari, a produs confuzie în zona rurală. Tentativele lui Hrușciov de reformă în industrie și în organizarea administrativă au creat probleme și mai mari. Într-o mișcare motivată politic de slăbire a puterii birocratice centrale, Hrușciov a renunțat în 1957 la ministerele industriale din Moscova și le-a înlocuit cu soviete (consilii
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
discretă și prevăzătoare. Pe la mijlocul deceniului al saptelea, URSS era o societate industrializată complexă, cu o diviziune a muncii dezvoltată și cu o industrie răspândită și interconectată pe o uriașă întindere geografica, o forță militară care atinsese paritatea cu puterile occidentale. Reformele sociale și politice au fost în cea mai mare parte oprite, ceea ce a dus la apariția termenului de "stagnare" (застой, "zastoi"). În ceea ce privește economia, până când primul plan cincinal a fost stabilit de "Gosplan" prin procesul de planificare centralizată, ("vezi și:" Planificarea
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
americanii, forțând țara să folosească o cotă mult mai mare din resursele societății pentru susținerea sectorului militar. După ce atmosfera politică a devenit tot mai relaxată după destalinizare, în rândurile funcționarilor din vârful ierarhiei partidului comunist a apărut o mișcare de reformă care a supraviețuit debarcării din 1964 a inițiatorului ei, Hrușciov. Reformele anului 1965 orientate către piață, bazate pe ideile economistului sovietic Evsei Liberman, sprijinite de primul-ministru Alexei Kosîghin, au fost o încercare de restructurare a sistemului economic și de rezolvare
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
resursele societății pentru susținerea sectorului militar. După ce atmosfera politică a devenit tot mai relaxată după destalinizare, în rândurile funcționarilor din vârful ierarhiei partidului comunist a apărut o mișcare de reformă care a supraviețuit debarcării din 1964 a inițiatorului ei, Hrușciov. Reformele anului 1965 orientate către piață, bazate pe ideile economistului sovietic Evsei Liberman, sprijinite de primul-ministru Alexei Kosîghin, au fost o încercare de restructurare a sistemului economic și de rezolvare a problemelor care apăreau tot mai des la nivel de intreprindere
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
anului 1965 orientate către piață, bazate pe ideile economistului sovietic Evsei Liberman, sprijinite de primul-ministru Alexei Kosîghin, au fost o încercare de restructurare a sistemului economic și de rezolvare a problemelor care apăreau tot mai des la nivel de intreprindere. Reformele lui Kosîghin făceau ca intreprinderile să aibă un control sporit asupra propriei producții și o anumită flexibilitate în ceea ce privește nivelul salariilor. Aceste reforme ar fi trebuit să asigure obținerea de profit la nivelul fiecărei întreprinderi, căreia i se permitea să rețină
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
restructurare a sistemului economic și de rezolvare a problemelor care apăreau tot mai des la nivel de intreprindere. Reformele lui Kosîghin făceau ca intreprinderile să aibă un control sporit asupra propriei producții și o anumită flexibilitate în ceea ce privește nivelul salariilor. Aceste reforme ar fi trebuit să asigure obținerea de profit la nivelul fiecărei întreprinderi, căreia i se permitea să rețină o cotă parte a banilor obținuți pentru a fi folosiți conform interesului propriu. Până la sfârșitul celui de-al șaptelea deceniu al secolului
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
banilor obținuți pentru a fi folosiți conform interesului propriu. Până la sfârșitul celui de-al șaptelea deceniu al secolului trecut, Uniunea Sovietică avea încă rate de creștere mai mari decât ale țărilor occidentale. Unii specialiști ruși și sovietici au afirmat că reformele lui Kosîghin din 1965 - nu ale lui Gorbaciov douăzeci de ani mai târziu - au fost ultima șansă de salvare a conducerii birocratice sovietice, a sistemului economic de comandă și de protejare a populației de greutățile economice care au apărut înainte de
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
șansă de salvare a conducerii birocratice sovietice, a sistemului economic de comandă și de protejare a populației de greutățile economice care au apărut înainte de venirea la putere a lui Gorbaciov. Totuși, stilul noii conduceri punea anumite probleme pentru politicile de reformă. Conducerea colectivă căuta să reconcilieze numeroase interese a prea multe sectoare diferite ale statului, partidului și birocrației economice. În acest fel, ministerele planificatoare și armata - cele mai sensibile sectoare ale reformelor lui Kosîghin - au fost capabile să obstrucționeze în mod
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
stilul noii conduceri punea anumite probleme pentru politicile de reformă. Conducerea colectivă căuta să reconcilieze numeroase interese a prea multe sectoare diferite ale statului, partidului și birocrației economice. În acest fel, ministerele planificatoare și armata - cele mai sensibile sectoare ale reformelor lui Kosîghin - au fost capabile să obstrucționeze în mod considerabil eforturile pentru reforme. Temându-se de îndepărtatrea de politica de planificare detaliată centralizată de sus în jos, ministerele planificatoare - al căror număr creștea rapid - au reacționat pentru a-și apăra
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
să reconcilieze numeroase interese a prea multe sectoare diferite ale statului, partidului și birocrației economice. În acest fel, ministerele planificatoare și armata - cele mai sensibile sectoare ale reformelor lui Kosîghin - au fost capabile să obstrucționeze în mod considerabil eforturile pentru reforme. Temându-se de îndepărtatrea de politica de planificare detaliată centralizată de sus în jos, ministerele planificatoare - al căror număr creștea rapid - au reacționat pentru a-și apăra propria putere. Ministerele controlau aprovizionarea și răsplăteau creșterile performanței, aceasta fiind un element
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
apăra propria putere. Ministerele controlau aprovizionarea și răsplăteau creșterile performanței, aceasta fiind un element formidabil de puternic în controlarea societății sovietice. Pentru a-și menține controlul asupra industriei, planificatorii au început să conceapă instrucțiuni tot mai detaliate, care au întârziat reformele, împiedicând libertatea de acțiune a intreprinderilor. Kosîghin, în acest timp, era lipsit de puterea și de sprijinul necesar luptei cu birocrația ministerială. De vreme ce aceste reforme erau menite să crească productivitatea prin debarasarea de forța de muncă suplimentară, sprijinul în rândurile
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
controlul asupra industriei, planificatorii au început să conceapă instrucțiuni tot mai detaliate, care au întârziat reformele, împiedicând libertatea de acțiune a intreprinderilor. Kosîghin, în acest timp, era lipsit de puterea și de sprijinul necesar luptei cu birocrația ministerială. De vreme ce aceste reforme erau menite să crească productivitatea prin debarasarea de forța de muncă suplimentară, sprijinul în rândurile muncitorimii a lipsit aproape cu desăvârșire. Nici chiar conducerile intreprinderilor, care ar fi trebuit să se folosească cel mai mult de aceste reforme, nu au
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
De vreme ce aceste reforme erau menite să crească productivitatea prin debarasarea de forța de muncă suplimentară, sprijinul în rândurile muncitorimii a lipsit aproape cu desăvârșire. Nici chiar conducerile intreprinderilor, care ar fi trebuit să se folosească cel mai mult de aceste reforme, nu au acordat întreg sprijinul lor schimbărilor, temându-se de orice schimbare a unui sistem greoi, dar verificat. În cele din urmă, în 1968, a apărut evenimentul Primăverii de la Praga, când perioada de liberalizare politică din Cehoslovacia a luat sfârșit
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
5.000 de tancuri ai Pactului de la Varșovia, conform a ceea ce avea să se numească Doctrina Brejnev. Până la începutul deceniului al optulea, puterea partidului de influențare a birocrației economice și a armatei a scăzut în mod considerabil. Momentul favorabil pentru reforme a fost pierdut, Uniunea Sovietică intrând în perioada cunoscută ca stagnarea brejnevistă, orice reformă fiind amânată până la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Pe 25 decembrie 1979 Uniunea Sovietică invada Afganistanul. URSS a fost implicată într-un război care
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
1982, stagnarea economiei sovietice era evidentă. URSS ajunsese să importe cereale din SUA, fără ca acest fapt să determine o schimbare în sistemul economiei planificate centralizate. A existat o perioadă de tranziție între perioadele Brejnev și Gorbaciov, cu unele elemente de reformă începute însă încă din 1983. La două zile de la moartea lui Brejnev a fost anunțată alegerea lui Iuri Andropov în funcția de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Odată ajuns la putere, Andropov a trecut rapid la promovarea
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
grav afectată de sănătatea precară a liderului sovietic, ca și de influența rivalului său, Constantin Ustinovici Cernenko, șeful de cadre al Comitetului Central. Politica internă a lui Andropov a urmărit restaurarea ordinei și disciplinei în societatea sovietică. El a evitat reformele politice și economice radicale, promovând în schimb o politică a onestității crescute în politică și experimente economice timide, similare cu cele asociate reformelor lui Kosîghin. În tandem cu aceste experimente economice, Andropov a lansat o campanie anticorupție care a atins
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
Politica internă a lui Andropov a urmărit restaurarea ordinei și disciplinei în societatea sovietică. El a evitat reformele politice și economice radicale, promovând în schimb o politică a onestității crescute în politică și experimente economice timide, similare cu cele asociate reformelor lui Kosîghin. În tandem cu aceste experimente economice, Andropov a lansat o campanie anticorupție care a atins vârfurile guvernului și partidului. Andropov a încercat de asemenea să întărească disciplina muncii. În domeniul afacerilor externe, Andropov a continuat lini politică brejnevistă
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]