47,858 matches
-
considerare o celulă a „plasei”, se poate observa că celula respectivă este un romb: un paralelogram cu cele patru laturi egale cu formula 37; (există un triunghi dreptunghic a cărui ipotenuză este formula 38 iar latura opusă unghiului formula 36 este formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a rombului. Având în vedere că diagonalele sunt bisectoarele laturilor alăturate, se poate observa că linia deschisă creează un unghi egal cu formula 41 cu perpendiculara liniilor fiecărui model. În plus, spațierea dintre două linii deschise este formula 42
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
egale cu formula 37; (există un triunghi dreptunghic a cărui ipotenuză este formula 38 iar latura opusă unghiului formula 36 este formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a rombului. Având în vedere că diagonalele sunt bisectoarele laturilor alăturate, se poate observa că linia deschisă creează un unghi egal cu formula 41 cu perpendiculara liniilor fiecărui model. În plus, spațierea dintre două linii deschise este formula 42, o jumătate a diagonalei mari. The Diagonala mare formula 43 este ipotenuza unui triunghi dreptunghic iar laturile acestuia sunt formula 44 și
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a rombului. Având în vedere că diagonalele sunt bisectoarele laturilor alăturate, se poate observa că linia deschisă creează un unghi egal cu formula 41 cu perpendiculara liniilor fiecărui model. În plus, spațierea dintre două linii deschise este formula 42, o jumătate a diagonalei mari. The Diagonala mare formula 43 este ipotenuza unui triunghi dreptunghic iar laturile acestuia sunt formula 44 și formula 1. Prin teorema lui Pitagora se obține: și anume prin urmare Atunci când formula 36 este foarte mic (formula 51), pot
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
formula 1. Prin teorema lui Pitagora se obține: și anume prin urmare Atunci când formula 36 este foarte mic (formula 51), pot fi efectuate următoarele aproximații: prin urmare Se poate observa că cu cât este mai mic formula 36, cu atât sunt mai depărtate liniile deschise; când ambele modele sunt paralele (formula 56), spațierea dintre liniile descise este „infinită” (nu există linii deschise). Există prin urmare două modalități de a determina formula 36: prin orientarea liniilor deschise și prin spațierea lor Dacă se optează pentru măsurarea unghiului, eroarea
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
formula 51), pot fi efectuate următoarele aproximații: prin urmare Se poate observa că cu cât este mai mic formula 36, cu atât sunt mai depărtate liniile deschise; când ambele modele sunt paralele (formula 56), spațierea dintre liniile descise este „infinită” (nu există linii deschise). Există prin urmare două modalități de a determina formula 36: prin orientarea liniilor deschise și prin spațierea lor Dacă se optează pentru măsurarea unghiului, eroarea finală este proporțională cu eroarea măsurătorii. Dacă se optează pentru măsurarea spațierii, eroarea finală este proporțională
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
cât este mai mic formula 36, cu atât sunt mai depărtate liniile deschise; când ambele modele sunt paralele (formula 56), spațierea dintre liniile descise este „infinită” (nu există linii deschise). Există prin urmare două modalități de a determina formula 36: prin orientarea liniilor deschise și prin spațierea lor Dacă se optează pentru măsurarea unghiului, eroarea finală este proporțională cu eroarea măsurătorii. Dacă se optează pentru măsurarea spațierii, eroarea finală este proporțională cu inversul spațierii. Așadar, pentru unghiurile mici, cea mai bună opțiune este măsurarea
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
referință peste modelul deformat de pe obiectul deformat. Un efect similar poate fi obținut prin suprapunerea unei imagini holografice a obiectului peste însuși obiectul respectiv: holograma este distanțarea de referință, iar diferența cu obiectul o reprezintă deformările, care apar ca linii deschise și întunecate alternante. "A se vedea și: teoria elasticității, tensor de deformare și interferometrie holografică." Unele programe ale driverelor scanerelor furnizează un filtru opțional, numit filtru de „dezecranare”, pentru îndepărtarea artefactelor efectului de moar care ar fi produse altfel la
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
ideale de stocare, precum inductoarele și condensatorii, în și din diferite configurații electrice. Elementele ideal de comutare (de exemplu, tranzistorii care operează în afara modului lor activ) nu au nicio rezistență atunci când sunt "închise" și nu transporta niciun curent, atunci când sunt "deschise" și astfel convertoarele pot funcționa, teoretic, cu o eficiență de 100% (de exemplu, tot curentul de intrare este livrat sarcinii; niciun curent nu este irosit sub formă de căldură disipată). Spre exemplu, dacă o sursă de curent continuu, un inductor
Sursa de alimentare în comutație () [Corola-website/Science/331254_a_332583]
-
un etaj. Pivnița este o construcție vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spațioase și alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foișorul deschis, situat pe fațada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga și cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
1913, într-o sală de clasă de la Școala de Băieți nr. 6 s-a organizat o expoziție cu bunuri culturale donate de către gălățeni. Bunurile culturale din cele două expoziții, diverse ca tematică, au alcătuit primele colecții ale instituției muzeale publice deschisă la Galați în anul 1939. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost închis, colecțiile au fost evacuate și o parte dintre ele s-au pierdut. Activitatea științifică în muzeu a fost reluată în anii 1951-1952 când, s-
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
un șir transversal la mijlocul corpului. Are 13-17 pori femurali. Scuturile temporale sunt relativ numeroase (în număr de 14-36, în medie 23) și destul de mari, iar scuturile ventrale sunt dispuse în opt șiruri. Puii și juvenilii au pe un fond brun-bronzat deschis (după eclozare), care se închide cu vârsta, cinci dungi dorso-laterale longitudinale paralele, verzi-gălbui sau albe-gălbui - 2 supraciliare, 2 suboculare și una vertebrală. Dungile au lățimea de 2-3 solzi. Dungile supraciliare încep de la primul scut supraocular, cele suboculare încep de la scutul
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
început sunt galben închise, apoi verzi, iar în stare adultă, la masculi, albastre. Masculii adulți au spatele verde-gălbui sau verde-smarald, cu numeroase puncte punctiforme negre (fiecare solz are o pată neagră). Pileus cu o marmorație neagră pe un fond verde deschis; uneori poate predomina elementul închis, dând aspectul unei marmorații verde deschis pe un fond închis. Laturile gâtului, între timpan și guler, sunt de un albastru-deschis (formând peruzea), gușa însă nu este niciodată albastră. Abdomenul este galben, fără pete, uneori verzui
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
sunt de un albastru-deschis (formând peruzea), gușa însă nu este niciodată albastră. Abdomenul este galben, fără pete, uneori verzui spre flancuri. Uneori zona axilară și o treime din flancuri au o culoare albastră sau albastră-cenușie. Masculii semiadulți păstrează dungile dorsale deschise, care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat de culoare verde sau brun, cu cinci dungi dorso-laterale deschise longitudinale, galbene-verzui - una mediană (dunga vertebrală) se
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Abdomenul este galben, fără pete, uneori verzui spre flancuri. Uneori zona axilară și o treime din flancuri au o culoare albastră sau albastră-cenușie. Masculii semiadulți păstrează dungile dorsale deschise, care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat de culoare verde sau brun, cu cinci dungi dorso-laterale deschise longitudinale, galbene-verzui - una mediană (dunga vertebrală) se întinde de-a lungul coloanei vertebrale și 4 linii laterale pe laturile
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat dobrogean trăiește în locuri mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
confundat cu vreunul dintre scriitorii români compromiși de propria lor imoralitate, precum și prin aspirația sa de a pătrunde într-un spațiu cultural de receptare universală. Romanul era precedat de o introducere sub formă epistolară intitulată „Provocarea”, care părea o scrisoare deschisă adresată de autor unui prieten, Nic, "„mai mult om de știință”". Provocarea era semnată A., cu inițiala numelui, negând astfel pseudonimul asumat. Prietenul, real sau fictiv, pare să fie cel care i-a sugerat și subiectul cărții: "„destinul Omenirii în
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
EYCL1", "EYCL2", "EYCL3" și, mai recent, . Aceste gene permit să se explice cele trei tipuri de culori fenotipice ale ochilor ființei umane: negri, verzi și albaștri. Există totuși variații în fiecare caz: astfel, pot exista ochi de culoarea alunei (maro deschis „bătând” spre verde), albastru-gri, de un maro mai mult sau mai puțin intens (de la castaniu, mai degrabă european, la brun aproape negru, culorile cele mai răspândite la nivel mondial) etc. La naștere ochii copilului sunt albaștri. Ei primesc culoarea definitivă
Culoarea ochilor () [Corola-website/Science/334140_a_335469]
-
istoria Franței. Donjonul castelului are 52 m înălțime: este una dintre cele mai înalte fortărețe de câmpie din Europa, împreună cu donjonul castelului de la Crest din departamentul Drôme. Adăpostește începând din anul 1948 serviciul istoric al apărării și este în prezent deschis publicului. Mai întâi o proprietate publică, Bois de Vincennes a intrat progresiv în posesiunea a regilor Franței în cursul secolului al XVI-lea. Prima cabană de vânătoare a fost creată de Ludovic cel al VII-lea (1120-1180). Locul prezintă mai
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
întâlnite de americani în zona de sud a frontului. Germanii au organizat o apărare pe mai multe linii în adâncime, folosind poziții defensive din sate și păduri pentru asigurarea controlului asupra terenului deschis prin care urmau să atace aliații. Terenul deschis a fost minat în prealabil pentru încetinirea înaintării francezilor și canalizarea atacului pe căile cele mai favorabile defensivei. Două batalioane ale Diviziei 708 Volksgrenadier au contraatacat capetele de pod aliate de peste râul Ill în după-amiza zilei de 23 ianuarie , dar
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
participat la un stagiu ca bursier al Centrului de Antropologie Culturală de pe lângă Institutul de Sociologie „Ernest Solvay” al Universitatii Libere Bruxelles. În 1998 a obtinut, prin concurs de proiecte, o bursă de cercetare din partea Fundației Sörös „Pentru O Societate Deschisă”, coordonată, la acea vreme, de Eduard Hedvig, viitor director al Serviciului Român de Informații. A participat cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare "și Sălaj" la proiectul de mare impact în lumea științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii clericali ai darwinismului, manifestându-se, în deosebi, în cadrul unei polemici deschise (1860) pe tema evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a Asociației Britanice pentru Progresul Științei; dezbaterile purtate au atras atenția opiniei publice. În anul următor (1861), Huxley a efectuat studii valoroase
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
levatas"”, plasat la începutul povestirii, poate fi tradus astfel: „Îmi spuneau tovarășii de chefuri că de m-aș duce la mormântul iubitei, chinurile mele ar fi ușurate întrucâtva”. Acest citat este observat de Egaeus către finalul povestirii într-o carte deschisă. „Berenice” a fost publicată pentru prima dată în martie 1835 în periodicul relativ binevoitor "Southern Literary Messenger". Mulți cititori au fost șocați de violența din „Berenice” și s-au plâns editorului Thomas W. White, ducând la publicarea în cele din
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
are o a treia temă triumfătoare și virtuoză la final care aparține exclusiv instrumentului solo. Beethoven a procedat astfel în multe dintre concertele sale. Coda de finalul părții este destul de lungă și din nou, tipic pentru Beethoven, utilizează prima temă deschisă și îi conferă o concluzie satisfăcătoare. \relative c' { </score> A doua parte în Si major, în contrast standard cu prima parte, este calmă și reflexivă. Tranziția spre partea a treia se realizează fără întrerupere când fagotul solo coboară cu un
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
în ciuda unor amănunte fanteziste, povestirea degajă încrederea în progresul tehnico-științific: „Marea problemă a fost, în sfârșit, dezlegată! Aerul, ca și pământul, și oceanul, a fost și el cucerit de știință și va ajunge pentru omenire o cale obișnuită și larg deschisă tuturora”. Povestirea ar fi putut fi mai târziu o sursă de inspirație pentru romanul " Ocolul Pământului în 80 de zile" al lui Jules Verne. După cum a subliniat specialistul vernian William Butcher, Verne a fost un admirator timpuriu al lui Poe
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
linia de raționament a scriitorului despre această idee filosofică a fost dificil de urmat. „El o urmărește din pustia frenologiei în cea a transcendentalismului, apoi în cea a metafizicii în general; apoi pe parcursul a mai multor pagini obositoare în câmpul deschis al filozofiei inductive, unde o încolțește în cele din urmă, și apoi o împinge fără milă la moarte cu un băț lung”.
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]