6,950 matches
-
vas adânc cu un ou, sare și piper, apoi se adaugă laptele rece și se omogenizează bine totul. Într-o cratiță se pune apă la fiert și se sărează din abundență. Când apa începe să fiarbă, se lasă să cadă înăuntru găluștele, modelate cu ajutorul dispozitivului pentru prepararea pastelor făinoase. După ce se ridică la suprafața apei, găluștele se mai fierb un minut, apoi se scot, se transferă în strecurătoarea pentru paste și se țin sub jetul de apă rece de la robinet. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de smântână, se sărează, se piperează și se înăbușă până când se evaporă toată zeama. Se prepară lasagna: se tapetează cu celofan o formă rotundă cu diametrul de 12 cm, având grijă să rămână margini suficient de late și se dispun înăuntru pastele, alternând fiecare strat cu legume și parmezan. Se repetă operațiunea până când se obțin 8 lasagne rotunde. Cu ajutorul foliei de celofan, se transferă lasagnele într-o tavă încăpătoare, unsă cu unt. Se toarnă deasupra sosul alb, se presară parmezan ras
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de măsline, se aromatizează cu 2 căței de usturoi striviți ușor și un ardei iute mărunțit, apoi se adaugă bobul și se călește. Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot, se fierbe înăuntru cicoarea și, după aproximativ 15 minute, se adaugă și pastele. După fierbere, se scot împreună cu cicoarea, se scurg, se transferă în tigaia cu bobul călit și se mai lasă câteva minute pe foc. La sfârșit, se asezonează cu roșii tăiate
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Ardeii copți se curăță de pieliță și de semințe, apoi se taie în fâșii. Se ung cu unt 6 forme tronconice cu diametrul de 7 cm și înalte de 6 cm, se tapetează cu hârtie pentru copt umezită, se aranjează înăuntru câte 2 fâșii de ardei gras (una galbenă și una roșie), apoi se umplu cu pasta de vinete și se coc 25 de minute în cuptorul încins la 175°C. Budinca se servește călduță, asezonată cu sosul de roșii. Cartofi
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
unt împreună cu o hașmă tocată și un praf de sare; când devine ușor crocantă, se scoate și se împarte în 12 persoane. Se așază pe un platou o formă rotundă pentru tăiat aluatul cu diametrul de 10 cm, se dispune înăuntru o porție de cicoare, astfel încât să formeze un cuib, apoi se umple cu puțin piure de broccoli. Se elimină forma și se repetă operațiunea până când se obțin 12 cuiburi umplute. Merele se spală și se taie în felii de grosime
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
rondele groase de 2 mm, care se fierb aproximativ 4 minute în apă clocotită și sărată. Se așază într-o tavă tapetată cu hârtie de cuptor o formă rotundă pentru tăiat aluatul cu diametrul de 12 cm și se dispune înăuntru un strat din felii de țelină urmat de un strat de spanac, un strat de parmezan și un alt strat de țelină acoperit cu spanac și parmezan; se încheie cu un strat de țelină. Se îndepărtează forma și se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
noastre au dispărut. Prin urmare, bine ar fi, deoarece ne aflăm În preajma lăcașului pythic, să ne punem și noi Întrebarea care ar fi cauza schimbărilor intervenite. 6. Înaintând Încet de la templu, am ajuns la porticul Sălii șLescheț 1 cnidienilor. Intrând Înăuntru, iată că i-am zărit pe prietenii pe care Îi căutam și pentru care venisem aici. În Sală domnea liniștea datorită orei târzii la care sosisem. Unii membri ai comunității se antrenau. Alții priveau exercițiile atleților 2. Demetrios ne Întâmpină
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din tată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copii nu le trăiau, mergeau la Ruxanda Tătărășanu, mamă a opt copii, să-i „cumpere” în sănătatea copilului lor. Copilul era „vândut” pe geam, mama naturală a copilului stătea afară, iar persoana ce urma să-l cumpere stătea la geam înăuntru. Noua „mamă” era plătită simbolic cu bani sau produse, uneori o sită de făină sau doi știuleți de porumb. La vânzare se rosteau vorbele: "Copilul e-al meu, în sănătatea copiilor mei. Banii îs ai dumneata și copilul i-al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o planetă personală. O valorizare a semnului Capricornului are un efect similar. Lucrurile merg mai ușor dacă aspectul e armonios sau dacă e vorba de conjuncție; În acest caz, poți spune, ca Obelix cu cazanul de poțiune magică, „Am căzut Înăuntru când eram mic!”. Disonanțele au același efect, dar Înțelegerea mesajului necesită mai mult timp. Adesea, e vorba de un ciclu al lui Saturn (29 de ani). Dacă ai În temă dominante precum Luna sau Venus sau dacă semnul tău dominant
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cetățenii neglijați se vor bucura ei înșiși de pace). Între 1854 și 1878, psihologul francez Claude Bernard (1813-1878), în mai multe dintre operele sale, afirmă existența unui „mediu intern” al ființelor vii, stabilind o diferență clară între ceea ce se întâmplă înăuntru și ceea ce se întâmplă în afara organismului. Cam în același timp, este descoperit și primul dispozitiv de reglare biologic: acțiunea nervilor care se află pe cord și care determină accelerarea și moderarea bătăilor inimii. Deja, atunci, apăruse în Anglia, aflată în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ceaiurile din rădăcini de coada șoricelului, pliscul cocoșului și fumăriță, care se ține În gură cât mai mult timp sau prin mestecarea de frunze și flori din plantele respective. CARIA DENTARĂ Este o boală caracterizată prin distrugerea dinților, din afară Înăuntru. Ca remediu pentru Încetinirea evoluției cariei dentare și ameliorarea durerii, se folosesc: Aplicări pe dinții și măselele cariate frunze de fragi și căpșuni pisate, de sare, șovârf, dumbeț, cuișoare. Se introduc În găuri, dopuri de bumbac sau de vată Îmbibate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
afectivă care oscilează Între normalitate și patologie, așa cum a observat doctorul Castilla del Pino. Resentimentul e alt stil afectiv care domină Întreaga viață. E Încăpățânarea de a nu uita o suferință. „Agresiunea rămâne prizonieră, uitată uneori În străfundul conștiinței; acolo, Înăuntru, fermentează și se acrește, iar În final ajunge să dirijeze comportamentul și cele mai neînsemnate reacții ale noastre. Acest sentiment, care nu s-a șters, ci, dimpotrivă, s-a infiltrat În sufletul nostru, e resentimentul”, spunea Marañón În opera sa
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
mulți, invitați de la Iași. Un dialog al surzilor pe de o parte între cei prezenți (fiecare cu monologul său) pe de altă parte cei de acolo fără dialog cu mulțimea, cu elevi, public... în total anonimat ! Oricâtă materie cenușie era înăuntru, a rămas necunoscută afară ! Viața care trece, pe lângă bieții cărturari, înțepeniți în ochelari ! Diversificarea limbajului duce la diluarea unor principii morale tradiționale; atracția Vestului distruge personalitatea neamului și limbii, tradiția și... teritoriul. Să luptăm numai pentru viața noastră trupească sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
s-a văzut, exterioritatea, dar, În același timp, este incapabilă să pătrundă prea adânc În inima lucrurilor. Afecte, trăiri Or, intimitatea este tocmai această aproximare: inima lucrurilor... Adică un concept metaforic situat spațial. El este și proximitate, și distanță, și Înăuntru, și În afară. Limită a două lumi, graniță dintre mental și material, intimul este o pură subiectivitate. Ceea ce pentru un autor poate fi un lucru de nemărturisit, pentru altul e un motiv de mândrie. Cazul clasic al lui Gide, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
făcut scriitorului Încă de la Întemeierea lumii, ci un spațiu, o stare, o tensiune pe care acesta trebuie să le cucerească. Intrând pe această filieră, În care intimul se descoperă ca o realitate ireductibilă și ca un punct de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e de la sine Înțeles că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se confrunte, să se stingă În pagina unică, de jurnal. Scriitorul are de Înfruntat și absența celuilalt, handicap pe care-l compensează doar dorința difuză, inexplicabilă, haotică a mărturisirii. Mișcarea constantă a celui care „ține” jurnal se desfășoară Între un Înăuntru și un În afară. Afară sunt ceilalți, universul inform, societatea, evenimentul banal și cel istoric, Înăuntru e acea bienheureuse intériorité41, descoperită prin exercițiul scrierii zilnice. Sau, dacă nu descoperită, măcar creată. Autodistrucția Între obsesiile pedagogice (jurnalul e reminiscența caietului, reproducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
celuilalt, handicap pe care-l compensează doar dorința difuză, inexplicabilă, haotică a mărturisirii. Mișcarea constantă a celui care „ține” jurnal se desfășoară Între un Înăuntru și un În afară. Afară sunt ceilalți, universul inform, societatea, evenimentul banal și cel istoric, Înăuntru e acea bienheureuse intériorité41, descoperită prin exercițiul scrierii zilnice. Sau, dacă nu descoperită, măcar creată. Autodistrucția Între obsesiile pedagogice (jurnalul e reminiscența caietului, reproducerea obiceiului „temei de casă” zilnice) și obsesiile penitentului care-și mărturisește greșelile 42, se Întinde un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lagăr. Ei se mulțumesc cu foarte puțin, iar atunci când primesc ceva mai mult decât acest puțin, devin recunoscători: Dar, pe când stătea aici la un rând de doi oameni, magazinul se umplu de zgomot și însuflețire, lumea de pe stradă dădu buzna înăuntru și toți se așezară la cozi: la raionul delicatese și la casierie. Liudmila Afanasievna nu rezistă tentației și, fără să mai aștepte să ia ce avea de luat de la băcănie, se duse cu pas rapid să ocupe loc și la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este o lume complet necunoscută pentru el. Neinițiat, intră în situații tragi-comice, cum se întâmplă în "Magazinul universal central", în fața căruia oamenii se adună înainte de ora deschiderii, pentru că "urma să se dea ceva important". Când magazinul se deschide, ei năvălesc înăuntru "cu râvna cu care ar fi trebuit să părăsească clădirea, în caz de incendiu" și se risipesc la diferite raioane. Luat de val, Kostoglotov nimerește la raionul de tricotaje, unde "află că se așteaptă fie bluzițe, fie pulovărașe de damă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
transformă în trădător de patrie. Pe tânărul diplomat îl aștepta avansarea, urma să plece din nou în străinătate, unde își petrecuse, de altfel, ultimii ani și viața lui ar fi fost perfectă "dacă nu i s-ar fi rupt ceva înăuntru". "Trădarea" lui Volodin nu s-a petrecut brusc, ci în decurs de un an sau doi și a culminat cu telefonul dat la ambasada americană. Procesul de trezire a conștiinței a început odată cu citirea jurnalului și scrisorilor mamei lui, păstrate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de trei ceasuri să se gândească La ieșirea din curtea tribunalului Teotecnus, episcopul locului, l-a luat la o parte și după ce au stat de vorbă un timp l-a luat de mână și l-a condus la biserică. Intrat înăuntru episcopul i-a cerut să se apropie de sfântul altar și descoperindu-i puțin mantaua i-a arătat sabia cu care era încins; în același timp i-a arătat și cartea sfintelor Evanghelii, pe care o scosese de pe sfântul altar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cei care luptați pentru el“. 7. Auzind aceste cuvinte, tribunul a poruncit să fie aruncat în închisoare, să fie întins pe pari de lemn și să fie străpuns de patru cuie; el însuși a sigilat închisoarea și l-a închis înăuntru ca să moară de foame și sete. Însă Theogenes a fost hrănit de Duhul Sfânt. În timpul nopții i-a apărut Domnul și i-a spus: „Theogenes, vindecă-te! Eu sunt cu tine! Să nu primești nici mâncare și nici băutură de la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
el a început să cânte un psalm care preamărea promisiunile Domnului; iar acolo erau prezenți îngerii care îi răspundeau într-un cor numeros. Atunci gărzile au alergat spre ușa închisorii, pe care au văzut-o închisă și sigiliul intact. Pândind înăuntru au văzut o mulțime de îngeri îmbrăcați în alb care psalmodiau și spuneau: „Mărire în cer Dumnezeului atotputernic!“. Cuprinși de frică au anunțat tribunul de ceea ce se petrecea. 8. El s-a ridicat și a alergat repede la ușa închisorii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui și sigiliul intact; a auzit și el marele cor al celor care recitau psalmul împreună cu Theogenes. A poruncit să vină imediat un grup de soldați înarmați cu securi, cantonați în preajma închisorii, și deschizând larg ușile acesteia au intrat vijelios înăuntru fiind convins că împreună cu Theogenes s-ar fi aflat și alți creștini. Însă, după ce a intrat nu l-a văzut decât pe Theogenes întins pe pari, recitând psalmul. Atunci tribunul și cei dimpreună cu dânsul cu fost cuprinși de o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]