4,929 matches
-
fragmentul dat. Anexa 2 Proba nr. 2 - Comunicarea orală Năvalnic a fost numele unui flăcău frumos căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul și-și făceau seama. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcau pentru fetele cele frumoase și toată partea femeiască nu-și mai ținea firea. Umblau femeile buimace, bete, nu altceva! Băietanul cel frumos ajunse într-o pădure. Maica Domnului trece și ea prin locurile acelea pline de copaci și de buruieni
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de leac, fiind și ea rătăcită de holteiul fermecător. - Pe cine cauți, bătrână a lui Dumnezeu, în zorii dimineții ? întreabă PreaSfânta. - Hei ! Pe Năvalnic-voinicul, cel ce ursește fetele, răspunse baba, și am să-i fac de urât, să nu mai încurce cărările oamenilor ! Năvalnic, care pândea într-un tufiș, a și ieșit la lumină, gata să ia viața bătrânei. Dar Maica-Prea-Curată, , cunoscându-l, îndată l-a blagoslovit: - Năvalnic ești, năvalnic să fii. între buruieni de dragoste ești și buruiană de dragoste
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Halal de nepoți ce are. Vorba ceea: La plăcinte, Înainte Și la război Înapoi.” sau „ Despre aceasta, bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru, că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine; și decât să încurci așa lumea, mai bine să șezi deoparte aici cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaște sunt destule.” (Povestea lui Harap Alb, p. 227 - 228). Limbajul, înțelegând prin el atât vorbirea personajelor, cât și pe aceea a naratorului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pierzând din vedere perspectiva optimista a viitorului elevului. Autoritatea profesorului, bazată pe principiul „magister dixit”, trebuie înlocuită cu una întemeiată pe relații în care profesorul are rol de îndrumător și coordonator al activității elevului. Orice încercare de a umili sau încurca un elev mai ales în prezența colegilor săi va sfârși printr-un rezultat nedorit; elevul ori se retrage în sine, refuzând să mai comunice, ori reacționează violent față de încercarea de a fi încurcat sau umilit. Indiferența față de personalitatea elevului amenință
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
elevului. Orice încercare de a umili sau încurca un elev mai ales în prezența colegilor săi va sfârși printr-un rezultat nedorit; elevul ori se retrage în sine, refuzând să mai comunice, ori reacționează violent față de încercarea de a fi încurcat sau umilit. Indiferența față de personalitatea elevului amenință nevoile și trebuințele spirituale de bază ale acestuia, respectul față de sine, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, nevoia de securitate pe termen lung, de succes, precum și nevoia de a aparține unui
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
un urcuș ușor; dacă ar fi să ne gîndim numai la V.I. Popa și Liviu Ciulei. Dar focul sacru te împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care încurcau / încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, în... doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează în contemporaneitate ("mulți tineri își închipuie că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
urcuș ușor; dacă ar fi să ne gîndim numai la V.I. Popa și Liviu Ciulei. Dar focul sacru te împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care încurcau / încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, în... doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează în contemporaneitate ("mulți tineri își închipuie că regia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mai stranii închipuiri. Acasă mama vitregă, ce se numea tot Catarinella ca mama mea bună, mă muștruluia dacă mâncam o bucată de pâine mai mult, iar eu mă uitam fix în ochii ei, fără să scot un cuvânt. Acum mai încurc oleacă lucrurile din anii aceia, dar îmi amintesc că pe-atunci noaptea mă trezeam adesea plângând, revenindu-mi însă imediat, fericit că nu mă aflam pe fundul prăpastiei. Prietenii țineau tare mult la mine; inventam jocuri, povesteam tot felul de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu Dumnezeu, motivul secret de a fi ceapă sau Domnul Creației. Desigur, și ceapa e Dumnezeu, cu mirosul său și forma sa împrăștie în jurul ei dorința de a fi posedată, tot așa cum te duce gândul la rai. Gândurile i se încurcaseră și-l zăpăciseră, să se vâre în raționamente atât de complicate îi dădea o stare de iritare care se risipea doar atunci când gonea cu sufletul la gură până la râu sau până la stejarul cel mare de pe prima colină. Lăsă deoparte bazaconiile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi unele întrebări. Uneori, moderatorii fac o prezentare extinsă a întrebărilor, oferă informații referitoare la context sau fac o trecere gradată și care durează mult timp de la un subiect la altul. În loc să clarifice întrebarea, aceste lucruri pot mai mult să încurce. Cei ce ascultă ar putea să acorde atenție unor expresii sau cuvinte fără importanță, care au menirea de a pregăti terenul pentru întrebări, dar aceleași expresii sau cuvinte pot încurca participantul la focus grup sau pot devia discuția. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
altul. În loc să clarifice întrebarea, aceste lucruri pot mai mult să încurce. Cei ce ascultă ar putea să acorde atenție unor expresii sau cuvinte fără importanță, care au menirea de a pregăti terenul pentru întrebări, dar aceleași expresii sau cuvinte pot încurca participantul la focus grup sau pot devia discuția. Pe de altă parte, o întrebare poate părea clară atunci când o citim, dar neclară atunci când o auzim. Întrebările sunt neclare atunci când fie nu au nici un sens pentru participant, fie pot fi interpretate
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
În ce sens a fost programul folositor și practic pentru dumneavoastră?”. Pentru unele persoane, „folositor” și „practic” pot reprezenta noțiuni diferite. Alteori, moderatorul poate adăuga o a doua propoziție sau frază menită să explice întrebarea, dar care reușește să îi încurce pe interlocutori, deoarece introduce o nouă dimensiune. De exemplu: „Care dintre următoarele probleme este mai importantă pentru dumneavoastră? Sau care ar trebui rezolvată prima dată?”. Din nou, moderatorul a presupus că ceea ce este important trebuie rezolvat mai întâi, dar participanții
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sufletul credinței îmbrățișate. Această trăire nu putea triumfa vreodată fără o consacrare completă, fără valorificarea suferinței, ignorând disprețul lumii și depunând o muncă neîntreruptă de apostolat: Suportă încercările ca un bun soldat al lui Cristos Isus. Nici un soldat nu se încurcă cu treburile vieții, ca să fie pe plac celor care strâng oaste. Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după legile jocului (2Tim 2, 3-5). Proslăvirea soldatului desăvârșit și dezinteresat în limbajul paulin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cumpăni toleranța. Faptul că în toate aceste cazuri se vorbește despre soldați, pentru evanghelist era secundar; aceste episoade au fost exploatate ulterior în favoarea meseriei de soldat.Dacă am încerca o comparație între misionarul creștin și soldatul roman, care nu se încurcă cu afacerile civile (cf. 2Tim 2), nu putem desprinde nimic din scrierile apostolice, în legătură cu recunoașterea meseriei soldatului. Către anul 96, în prima sa Scrisoare către corinteni, papa Clement Romanul (88-97 p.Chr.) aduce unele elogii pentru disciplina soldaților noștri. Oratorul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o soldatule, trebuie să-ți ghidezi proprii pași. Uită orice odihnă pământească. Nici un soldat nu-și construiește casă sau nu cumpără terenuri, ori nu se dedă diferitelor negustorii, pentru care sunt necesari banii. Nimeni dintre cei care militărește, nu se încurcă cu negustoriile vieții, iar aceasta o fac cu scopul de a-i plăcea celui care i-a înrolat (cf. 2Tim 2, 4). Soldatul are mâncarea pe care i-o dă împăratul; nu are nevoie să-și pregătească alimentele și nici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adresează soldaților, noi putem să o aplicăm și clericilor; de aceea, chiar dacă nu milităm pentru lume, luptăm pentru Domnul Dumnezeu și așa cum a spus Apostolul: „Nici unul dintre cei care s-au înscris în oștirea lui Dumnezeu să nu se mai încurce cu cele lumești (2Tim 2)“. Într-adevăr, noi nu putem militări cu tunicile uzate și fluturânde, însă avem cingolul miliției noastre, cu ajutorul căreia frânăm lucrurile cele mai intime ale castității noastre, despre care cingol a vorbit și Domnul apostolilor săi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mereu în mișcare, umerii săltători asemenea platourilor unei balanțe, ochii cu privirea unui nebun, mersul nesigur, nasul neobișnuit, râsul strâmb și convulsionat, mișcările capului fără nici o logică, cuvântul ezitant, întrebările puse fără nici o rânduială și gândire, și răspunsurile care se încurcau între ele ca ale unui lipsit de cultură. În 355 a fost numit cezar în Gallia, iar în 361 a ajuns împărat. Se pare că atitudinea sa confuză și complexă a devenit tot mai vizibilă în aceste împrejurări în care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
europeni (mai ales britanici). Două dintre "marile dezbateri" definitorii ale disciplinei cea între realiști și idealiști și cea între pozitiviști și tradiționaliști au fost trasate pe această împărțire, împrumutând diviziunilor intelectuale o nuanță culturală. La prima vedere, constructivismul pare să încurce acest mod de a ordona disciplina. În ciuda faptului că a preluat multe din angajamentele intelectuale asociate în mod normal cu Școala engleză, constructivismul își are originea în Statele Unite. Principalii săi exponenți fie au fost educați, fie predau în prezent în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă” etc.) Nu-i rău fără bine. Viața presupune, Într-adevăr, coexistența contrariilor: „Nu-i suiș fără coborâș”; „Nu-i deal fără vale” etc.) „Un om de spirit ar fi, adeseori, foarte Încurcat fără tovărășia proștilor.” (La Rochefoucauld) Săracul cumpără scump. (Pentru că, În timp ce bogătașul cumpără din ceea ce Îi prisosește, săracul cumpără printr-o continuă sacrificare de dorințe.) Capul plecat sabia nu-l ia, dar nici soarele nu vede. (Îți poți salva viața prin
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ne va ține strâns legați de prezent sau de trecut: „Orice gospodar Își face vara sanie și iarna car”.) Nu poți duce doi pepeni Într-o mână. („Când de multe te apuci - spune un alt proverb -, mai pe toate le Încurci.”) Fă Împrumuturi și te gătește de supărări. (Nu numai pentru faptul că cel căruia i-ai dat se va simți Încurajat spre a-ți cere mereu, dar va trebui și să te obișnuiești cu Întârzierile și chiar cu minciunile: „Omul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ca și mine, domnule Dexter, că nimeni, dar nimeni nu a descris sentimentele mai poetic decât Virginia Woolf?...Vreau să zic, În proză. Crabbin Îi șopti: „Ați putea să le ziceți ceva despre fluxul de conștiință. Despre ce?” Martins e Încurcat chiar și la Întrebarea cu scriitorii care i-au influențat scrisul, pentru că, deși nu duce lipsă de maeștri pe care să-i admire, se află În cu totul altă afiliere decât omonimul său, afiliere punctată de autorii romanelor de consum
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
un motiv În plus de enervare. Nu e decât unul care distrează poporul, spuse Crabbin. Și de ce dracu să nu fie? Întrebă Martins pe un ton feroce. O, știți...voiam doar să zic... Că era Shakespeare?” Situația ajunge și mai Încurcată cu cât Crabbin care, Încercînd să vină În ajutorul unui scriitor care nu a citit cărțile despre care vorbește, și nici nu le-a scris, se situează pe aceeași poziție ca și el, pentru că e nevoit să vorbească În aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
mai precis cu nebunia noastră. Mai onest decât În cazul lui Lucien, ar trebui să acceptăm riscul de a ne confrunta cu ele, Încât să le putem aprecia bogăția la adevărata valoare și să ieșim totodată cu bine din situațiile Încurcate În care ne pune viața. Într-adevăr, să recunoști mobilitatea textului precum și pe cea proprie este un atu major care Îți acordă o mare libertate pentru a-i convinge pe ceilalți cu punctul tău de vedere asupra cărților. Personajele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
frunte, nu e nici în coadă. În orice caz, nu-i pe lîngă... Vera: Toți sîntem în coloană. Dar depinde cu ce pași mergi. Mina: Ești în pas cu ceilalți. Dacă-l schimbi, pășind mai repede sau mai încet, îi încurci pe ceilalți. Și iese hărmălaie. Și la urma-urmei... Vera: Și la urma-urmei e bărbatul tău. Mina: Ei, da. E bărbatul meu. N-am pe nimeni în afară de el. Pe nimeni, înțelegi? N-am copii, n-am prieteni, n-am pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că vreau să te salvez de un coșmar? Mina: Tu nu mă mai poți salva de nimic! Ilie: Ba da! Și o să-ți demonstrez chiar acum, pe loc! (apucă lucrurile, vrea să le repună la locul lor, încearcă, dar se încurcă și atunci le aruncă, la nimereală) N-are importanță! Totu-i să-i stric bîrlogul! Să fie colțul liber ca înainte! (continuă să trîntească și să arunce lucrurile) Așa, ca să știi că eu hotărăsc în casa asta. Mina: (impasibilă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]