6,446 matches
-
Tale ferice, nebântuite; îl rugâm să ia din zilele noastre și a[le] copiilor noștri și să adaoge pe ale Măriei Voastre... Rugămu-te, dă-ne voie ca de acum înainte să te numim Părintele cel bine voitor și slobozitorul neamului țărănesc” (subl. ns.). La 28 septembrie 1866, Mihail Kogălniceanu, președintele Consiliului județului Fălciu declara: „Prin Legea rurală s-au emancipat brațele țăranilor, dar s-au emancipat și proprietatea și socialismul ca și comunismul este isgonit din legislația noastră”. Un interes deosebit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
De multe ori, țăranii aveau de găzduit săptămâni în șir un număr mare de soldați și de ofițeri. Când se făcea cantonarea unui batalion într-un sat, erau adesea repartizați - spun documentele - și câte 30-40 de soldați la o gospodărie țărănească. La 30 mai 1877, prefectul județului Fălciu raporta Ministerului de Interne ajutorul dat armatei rusești în trecere: „I - În ceea ce privește șederea cadrelor mai multe zile pentru trebuința oștirilor rusești am dat ordinile cuvenite. II - Serviciul de transport se face numai de către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care cu boi și pentru transportul proviziilor armatei ruse, conform Convenției dintre guvernul rus și cel român (4 aprilie 1877). Rețelele de căi ferate fiind restrânse sau lipsind în unele zone, s-a recurs la rechiziționrea vitelor și a căruțelor țărănești pentru transporturi militare. La 16 aprilie 1877, N. A. Holban, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne că numărul cailor rechiziționați sau oferiți gratis este de 80; „cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Interne că numărul cailor rechiziționați sau oferiți gratis este de 80; „cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea s-a făcut pe anumite termene. În total, s-au rechiziționat 264.394 care țărănești. Ministerul de Război prescrise ca fiecare județ să dea pe cale de rechiziție 150 trăsuri înhămate cu trei cai, ceea ce pe toată țara însemna 4.800 trăsuri și 14.400 de cai. Pentru țărani, contribuția nu era deloc ușoară. Vitele slăbite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conducerea lui Dimitrie A. Sturdza (1907-1909), aflat la al patrulea mandat de prim-ministru, vor reveni la putere, anunțând două mari reforme - agrară și electorală -, care vor fi înfăptuite după Primul Război Mondial și după desăvârșirea unității naționale. 3. Răscoala țărănească din 1907 Ca orice eveniment istoric, răscoala țărănească din 1907 a avut loc ca urmare a unor cauze interne, despre care vom relata în cele ce urmează. Care este, însă, contextul internațional în care s-a desfășurat răscoala? Istoricul Radu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al patrulea mandat de prim-ministru, vor reveni la putere, anunțând două mari reforme - agrară și electorală -, care vor fi înfăptuite după Primul Război Mondial și după desăvârșirea unității naționale. 3. Răscoala țărănească din 1907 Ca orice eveniment istoric, răscoala țărănească din 1907 a avut loc ca urmare a unor cauze interne, despre care vom relata în cele ce urmează. Care este, însă, contextul internațional în care s-a desfășurat răscoala? Istoricul Radu Rosetti menționa că în timpul primei revoluții ruse (1905-1907
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în condiții grele, cu un inventar agricol rudimentar și cu vite puține, în condițiile în care obligațiile față de arendași erau în continuă creștere. Conform Anuarului statistic din 1906, suprafața totală a proprietății rurale din județul Fălciu era repartizată, astfel: -proprietatea țărănească: 121.820 ha, din care 31.467 ha pământ de clacă și 90.353 pământ răzășesc; -proprietatea boierească: 98.920 ha. Totalul era de 220.800 ha. Sistemul arendării moșiilor era generalizat în România. Mai mult de trei sferturi din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Târzii (sau Terdii, în alte documente), de pe teritoriul comunei Roșiești a fost devastată de locuitorii comunei Albești. A doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și Albești au devastat curțile tuturor arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și în comunele Răducăneni și Drânceni. Rog dispuneți trimiterea de urgență a unui Regiment. De la Iasy cerând nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost prezentat ca „amicul sincer al țăranilor”. Însemnările lui Bernardin Just evidențiază contribuția sa în potolirea spiritelor țăranilor și influența exercitată asupra catolicilor din Huși și Răducăneni. Situația încordată din diferite părți ale județului, teama de izbucnirea unor mișcări țărănești, semnalate în numeroase rapoarte oficiale, impuneau menținerea unor detașamente militare, solicitate cu insistență de autorități. În ziua de 15 martie, prefectul județului, dr. Nicolae Lupu, cerea Ministerului de Interne să dispună ca cele două batalioane să nu fie retrase, „fiind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Fălciu, Iancu Pivniceru, senator, D. Andreiescu, senator, Adam Mitache, deputat, Pavel Michiu, fost deputat, Grigore Vericeanu, primar, Iamandi, proprietar. Semnatarii solicitau revocarea ordinului plecării batalioanelor Argeș și Dolj: „Orașul Huși și jud. Fălciu fiind încă în fierbere din cauza revoltelor țărănești care amenință din moment în moment cu noi vandalisme și devastări rugăm stăruitor a se revoca ordinul plecării batalioanelor Argeș și Dolj care constituiesc singura forță armată asiguratoare liniștei publice. Neîndeplinirea acestei cereri a noastră ar însemna să rămânem în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a se mai duce la catedră fiind pus sub supraveghere”. În Raportul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, către rege, în legătură cu atitudinea învățătorilor și a preoților din județul Fălciu în timpul răscoalelor, se afirmă că „nici un învățător nu este implicat în răscoalele țărănești și nici simplu bănuit”, părere susținută și în Raportul prefectului Atanasiu, din 18 aprilie, către ministrul de Interne: „preoții, învățătorii și profesorii și studenții din acest județ, până în prezent, n-au fost dovediți ca instigatori ai turburărilor țărănești”. Se pare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în răscoalele țărănești și nici simplu bănuit”, părere susținută și în Raportul prefectului Atanasiu, din 18 aprilie, către ministrul de Interne: „preoții, învățătorii și profesorii și studenții din acest județ, până în prezent, n-au fost dovediți ca instigatori ai turburărilor țărănești”. Se pare, totuși, că atitudinea lui Paul Mităchescu a fost o revoltă personală, ce nu se poate generaliza la nivelul clasei sociale căreia îi aparținea. În condițiile unui conflict militar deschis, autoritățile nu ar fi avut nici un motiv să ascundă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o oră și jumătate, a luat-o să petreacă noaptea la Țăndărei și tocmai a doua zi, noaptea, a sosit la București. Ne-a povestit în ce mizerie i-a găsit, dormind pe saltele și perne de paie în locuințele țărănești cele mai primitive. Tratamentul de favoare al Brătienilor! Pe rând, îi aduseră în București ca să-i expedieze mai departe. Constantin Antoniade odată cu C. Băicoianu; și îi ținuseră 24 ore la Hotel Bratu. Când au sosit toți, i-au pornit la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atunci era o masă bună. Costache bucătarul a făcut patru feluri de prăjituri fără economie de zahăr, ca în timp de pace. Jucăriile sosiseră din București, maicele cele mai cunoscute îi aduseră dis-de-dimineață tufănele din grădinile lor, starița, o cămașă țărănească frumos cusută cu șabace. La orele 5 i-am frânt turta pe cap, el așezat pe o doniță în care pusesem o sticlă cu vin, i-am tăiat moțul (tricolor, nu roșu), copiii preoților au strigat „Ura“! Vintilică, neștiutor de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și a lui Plagino, nebănuită în frumosul ei parc. Ci mitirul german, așezat ca o sfidare între Cazinou și plimbarea spre Castelul Peleș. De aci încolo, tot mai rău, și la Predeal o adevărată aglomerare de ziduri dărâmate. Unele case țărănești însă începuseră a se cârpi și multe [erau] chiar reparate; apropierea pădurii și puțina muncă ce reclamau au înlesnit refacerea lor. Ne bucuram să trecem la granița fără barieră, strigând de trei ori Ura! Ce deziluzie! Aclamațiile noastre patriotice se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încarcerat cei doi ani ai războiului. conductul etnografic De acolo, la tribune; conductul etnografic începe. Mai mare, încă mai artistic și mai bine orânduit ca acel de la Alba Iulia. Aici, pe platforme-camioane, erau reprezentate case întregi cu toată gos podăria țărănească, cu locuitori exercitându-și meseria lor; pe altul, nunta țărănească, care a dăruit reginei zestrea întreagă, în dauna miresei festive. Satul Poenari, cu țăranii voinici pe cai frumoși, îmbrăcați în minunate cojoace albe și catifelate, împodobite de jur-împrejur cu ciucuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la tribune; conductul etnografic începe. Mai mare, încă mai artistic și mai bine orânduit ca acel de la Alba Iulia. Aici, pe platforme-camioane, erau reprezentate case întregi cu toată gos podăria țărănească, cu locuitori exercitându-și meseria lor; pe altul, nunta țărănească, care a dăruit reginei zestrea întreagă, în dauna miresei festive. Satul Poenari, cu țăranii voinici pe cai frumoși, îmbrăcați în minunate cojoace albe și catifelate, împodobite de jur-împrejur cu ciucuri lungi de blană neagră, pe cap - căciuli mari, cu fundul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nas de faimoasa d-na Goga. Nu e zi în care ziarele, din ordinul Direcțiunii presei, să nu le publice portretul în spitale, bazare etc. În fine, azi citim telegrama stupidă ce trimite lui Hitler, împreună cu un dar de cusături țărănești, mai ales dantele. 19 ianuarie 1941. Generalul Antonescu a plecat cu Fabricius, în avionul lui Hitler, la acesta din urmă. După informații pe care le cred bune, el a cerut o întrevedere, speriat de anarhia legionarilor, pe care nu-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a satului ca mediu social. Dacă este, totuși, să găsim cu adevărat un precursor al operei lui Creangă, acesta nu poate fi altul decât povestitorul popular, creatorul anonim al folclorului românesc. Din simplitatea savana a basmului popular, din suculenta vorbirii țărănești, din adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului sau, scriitorul a realizat această ‘‘sinteză de originalitate’’ care depășește, ca subtilitate și rafinament, realizările anonimului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii țărănești tradiționale în fabulos, prin perspectiva nostalgica și anecdotica asupra trecutului, prin umorul și oralitatea stilului, prin viziunea morală și caracterologica. ,,Jovial povestitor baroc în linie rabelaisiană, Ion Creangă are voluptatea epicului pur, operă să mărturisind o adâncă nevoie de a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Medicină, care concura, desigur, practica medicală privată, deja bine întemeiată la Iași. * Între 1900 și 1920, Facultatea de Medicină din Iași a trăit ani de grea încercare; în 1907, mulți dintre studenții ieșeni au fost implicați ca militanți în favoarea revendicărilor țărănești, iar în 1913 corpul didactic și studenții, întregul corp medical și farmaceutic și-au adus contribuția în războiul balcanic. Cea mai grea încercare a trăit-o școala medicală ieșeană în războiul din 1916-1918. Studenții și medicii facultății au fost angajați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu avea nimic din atitudinea rigidă sau pedanteria altora. Această calitate de directă comunicare este deosebit de prețioasă în relațiile universitare; el o avea din plin; cred că era un semn nobiliar rural, o pecete a unei autentice aristocrații din mediul țărănesc de unde provenea. A fost un om foarte învățat, dar atât de învățat încât nu se cunoștea că este învățat, Vreau să spun că la profesorul Zamfir știința era natură; prima natură, nu "a doua natură". De aici și delicatețea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
narative, vreau să spun, și mai puțin lumea de grandoare și fast în care trăise până la jumătatea vieții. Printr-o reacție instinctivă de opunere și poate printr-un reflex de refugiu, lumea literaturii sale este, în tot spiritul ei adânc, țărănească, robustă, legată intim de natură, hrănită de seve populare. Călinescu nu a vorbit întâmplător de Creangă. Această aristocrată a înfățișat lumea satului moldovenesc cu un simț al aderenței ieșit din comun și cu neașteptate intuiții moderne de viziune literară. Cine
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prezint la „cercul literar“ al facultății (nu exista cenaclu), unde era programat să citească. Iar m-a impresionat cu amicii lui literari, căci a venit să-l asiste Al. Andrițoiu, un poet cunoscut. Fănuș a citit o povestire cu subiect țărănesc, Cocoșul roșu, care mi-a plăcut mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruseră Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Al. Andrițoiu, un poet cunoscut. Fănuș a citit o povestire cu subiect țărănesc, Cocoșul roșu, care mi-a plăcut mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruseră Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am avut prilejul să-i consacru o recenzie de întâmpinare în Gazeta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]