KorAP: Find »[drukola/base=țese & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...188 189 190 191 >

4,753 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

de Blaga. → Le titre Dorul est traduit par " désir " : Désir (Miclău, 1978 : 183) Désir (Poncet, 1996 : 50). → Le titre Din părul tău (littéralement : " de ta chevelure ", " de țes cheveux ") pose des problèmes aux traducteurs : Ta chevelure (Miclău, 1978 : 141) ; De țes cheveux (Romanescu, 1998 : 34). Le poème parle des cheveux de la bien-aimée, comparés au voile de Maya. Le titre même joue sur l'ambiguïté de la préposition " din " : îl s'agit soit de la matière dont quelque chose est fabriqué, soit du lieu

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
joue sur l'ambivalence de l'expression " a așeza în cruce " (" mettre en croix ") : on peut mettre en croix, à la fois, leș pensées et leș mains. Sanda Stolojan et Jean Poncet valorisent la métaphore source dans leurs textes-traductions : " Que țes pensées et țes bras/se mettent en croix. " (Noapte ecstatică/Nuit extatique) (Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
ambivalence de l'expression " a așeza în cruce " (" mettre en croix ") : on peut mettre en croix, à la fois, leș pensées et leș mains. Sanda Stolojan et Jean Poncet valorisent la métaphore source dans leurs textes-traductions : " Que țes pensées et țes bras/se mettent en croix. " (Noapte ecstatică/Nuit extatique) (Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes pensées et țes

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
pensées et leș mains. Sanda Stolojan et Jean Poncet valorisent la métaphore source dans leurs textes-traductions : " Que țes pensées et țes bras/se mettent en croix. " (Noapte ecstatică/Nuit extatique) (Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes pensées et țes mains. " (Nuit extatique) (2010 : 75). Leș vers " Tăiați-vă mieii pe cruce/ În amintirea jertfei ce se va face " évoquent

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
țes pensées et țes bras/se mettent en croix. " (Noapte ecstatică/Nuit extatique) (Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes pensées et țes mains. " (Nuit extatique) (2010 : 75). Leș vers " Tăiați-vă mieii pe cruce/ În amintirea jertfei ce se va face " évoquent le sacrifice de la crucifixion. Philippe Loubière utilise un vocabulaire adéquat, recourant au verbe " immoler ", qui exprime le

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
țes bras/se mettent en croix. " (Noapte ecstatică/Nuit extatique) (Stolojan, 1992 : 73) ; " Ouvre en grande croix/ta pensée et țes mains. " (Nuit extatique) (Poncet, 1996 : 126). Par contre, Paul Villard produit un contresens en traduisant : " Croise/țes pensées et țes mains. " (Nuit extatique) (2010 : 75). Leș vers " Tăiați-vă mieii pe cruce/ În amintirea jertfei ce se va face " évoquent le sacrifice de la crucifixion. Philippe Loubière utilise un vocabulaire adéquat, recourant au verbe " immoler ", qui exprime le sacrifice : " Mettez à

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
dans leș poèmes de Blaga, contribuant à la création d'images à valeur symbolique. La traduction appropriée de ce verbe est " s'agenouiller ", et non " plier șes genoux ", expression qui supprime le sens religieux du verbe source : " îndoaie-ți genunchii " " plie țes genoux " (Taină inițiatului/Le secret de l'initié) (Miclău, 1978 : 287) ; " plie țes genoux " (Le mystère de l'initié) (Pop-Curșeu, 2003 : 77) ; " Vițelul în trupul vacii îngenunchează/ca-ntr-o biserică. " " Dans le corps de la vache le veau s'agenouille

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
symbolique. La traduction appropriée de ce verbe est " s'agenouiller ", et non " plier șes genoux ", expression qui supprime le sens religieux du verbe source : " îndoaie-ți genunchii " " plie țes genoux " (Taină inițiatului/Le secret de l'initié) (Miclău, 1978 : 287) ; " plie țes genoux " (Le mystère de l'initié) (Pop-Curșeu, 2003 : 77) ; " Vițelul în trupul vacii îngenunchează/ca-ntr-o biserică. " " Dans le corps de la vache le veau s'agenouille/comme dans une église. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Îngenunchez în vânt. " " Je

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut de țes midis voûtés " (L'oiseau sacré) (Stolojan, 1992 : 65) ; " ceasul verde al pădurii " " l'heure verte de la forêt " (Septemvrie/Septembre) (Miclău, 1978 : 373) ; " minutarele vremii " " leș aiguilles

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut de țes midis voûtés " (L'oiseau sacré) (Stolojan, 1992 : 65) ; " ceasul verde al pădurii " " l'heure verte de la forêt " (Septemvrie/Septembre) (Miclău, 1978 : 373) ; " minutarele vremii " " leș aiguilles du temps " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 427) ; " nebănuitele trepte " " leș marches insoupçonnées " (Epitaf

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
façon prévue et imprévue "1603. Par exemple, dans leș vers ci-dessous, Dieu est vu comme un " arbre maudit ", qui a des " racines ". La traduction littérale est la méthode la plus adéquate : " la rădăcinile tale mă-ngrop,/Dumnezeule, pom blestemat. " à țes racines je m'enterre,/Seigneur, arbre maudit. " (Cuvântul din urmă/Le dernier moț) (Miclău, 1978 : 303). Recréation de la métaphore La recréation de la figure est le résultat du travail interprétatif du traducteur : grace à cette technique, la poéticité du texte de

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
l'auteur source : " Să se vadă, ce se poate/printre gene. " " Qu'on voit à travers la corolle/des cils, tout un possible monde. " (Vară lângă rău/ Été près de la rivière) (Miclău, 1978 : 559) ; " Fais-moi le visible/au tamis de țes cils. Été près de la rivière) (Poncet, 1996 : 226). La traduction littérale de l'image d'origine est " Qu'on voie, à travers leș cils, ce que l'on peut voir. " Dans să version, Paul Miclău crée une métaphore inédite (" la

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
ensuite sur la traduction d'autres tropes, tels que la métonymie, l'énumération et l'oxymore. 4. 3. 1. L'épithète La poésie de Blaga joue parfois sur des épithètes transposables à l'aide de la méthode littérale : " frunza-ți jucăușa " " țes feuilles folâtres " (Gorunul/Le chêne) (Miclău, 1978 : 135) ; " veacuri fierbinți " " des siècles ardents " (Somn/Sommeil) (Miclău, 1978 : 317) ; " șovăiri solare " " des hésitations solaires " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " urmele mele coapte " " mes traces mûres " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) ; " mâini

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
choix inadéquat du registre ou des termes est observable surtout aux niveaux des images : Și-ar înflori pe buza ta atâta vraja/de n-ai fi frământata,/ Sfânto,/de voluptatea-ascunsă a păcatului ? " " Et comment un țel charme saurait fleurir sur țes lèvres,/și tu n'étais pas agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
zâmbi ?/Pleureras-tu ? Souriras-tu ?) (Romanescu, 1998 : 28) ; " îmi pare/că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/din care tainic curge noaptea peste vai [...]./Așa-s de negri ochii tăi,/lumină mea. " " Je sens que ton regard n'est plus/ Le reflet de țes yeux profonds,/Îl est la source d'où la nuit/ Coule doucement par leș vallées [...]./Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Așa-s de negri ochii tăi,/lumină mea. " " Je sens que ton regard n'est plus/ Le reflet de țes yeux profonds,/Îl est la source d'où la nuit/ Coule doucement par leș vallées [...]./Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour voler à țes nuits leur parfum,/Pour voler ta fraîcheur, la lumière du visage,/Pour t'apporter le froid du crépuscule,/La solitude blafarde. " (O toamnă va veni/ Un automne viendra) (Romanescu, 1998 : 44). On observe que, par l'ajout d'unités sémantiques

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
vers. Dans le cas du poème Izvorul nopții (La source de la nuit), p. 67, le traducteur supprime le vers introductif " Frumoaso "/" Mă belle ", l'appellation se retrouvant à peine à la fin du premier vers, devenu plus long en traduction (" Țes yeux șont și noirs, mă belle [...] "). Le rythme typographique et le message poétique șont carrément modifiés. → V. Lucian Blaga, Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2008 : Flori de

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 93. 789 V. Lucian Blaga, Sufletul satului (L'âme du village), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 43 : " Enfant, pose țes mains sur mes genoux./ L'éternité, vois-tu, est née au village./ Ici leș pensées viennent sans se presser,/et le cœur frappe des coups plus espacés,/comme s'il ne battait pas dans ta poitrine/mais quelque part au fond

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
l'adverbe " doucement ", recrée le sens source et, par cela, supprime leș vers en miroir. V. Lucian Blaga, Stalactita (La stalactite), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 26. V. aussi Lucian Blaga, Din părul tău (De țes cheveux), Idem, p. 34. 1456 Lucian Blaga, Vreau să joc! (Je veux danser!), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 11. 1457 Lucian Blaga, Pax magna (Pax magna), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
pronoms qui désignent Dieu dans le discours poétique de Blaga, même și ces pronoms commencent par une minuscule dans le texte source. V. par exemple leș vers " [...] la rădăcinile tale mă-ngrop,/Dumnezeule, pom blestemat. " qui șont traduits par " À Țes racines je m'inhume,/Seigneur, arbre maudit. " (Lucian Blaga, Cuvantul din urmă (Le moț de la fin), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op. cît., p. 67.) V. aussi l

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945

a proceselor metabolice pentru refacerea morfofuncțională a organismului postpartum, cât și pentru susținerea noii lactații. Modificările morfofuncționale după parturiție pentru revenirea la structurile și funcțiile avute înainte de gestație sunt variate și complexe, fiind extinse pe arii întinse, de la nivel celular, țesut până la nivel de organ și sistem. Există numeroase studii de specialitate cu privire la modificările metabolice din puerperium (GHERGARIU S. și col. 1990, JOHNSON K.E. și col. 1992, MILOȘ R. A. 1980, PÂRVU GH. 1992). 3.6.1. Modificări ale profilului hematologic Studiile

Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

Hors textes regăsim o Idilă de Luchian, iar în interiorul revistei o Păstoriță (idilă), Ion Duican (Al.Bogdan-Pitești) îl elogiază pe pictor pentru o astfel de compoziție care are toate caracteristicile genului: tinerii, copii de țăran aflați la vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața... Dar la spatele

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei o caligramă, cu trupul închis în cochilia fastuoasă a unor rochii prețioase. Florile țes un arabesc în jurul femeilor din panourile sale decorative, unde, uneori, în fundal, se profilează orașul, cu o geometrie particulară -, cu chioșcuri, cu calcane, un oraș dintr-o pânză fermecată. În Primăvara (1901), pictorul înfățișează înconjurată de flori o femeie cu

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]