5,899 matches
-
minimă era de 6 luni, dar în timp de război cea maximă era de asemenea moartea și confiscarea averii. Un raport al Marelui Stat Major către Președinția Consiliului de Miniștri, din 1942, înăsprea pedepsele și propunea ca evreii care se abat de la muncă să fie deferiți Curții Marțiale sau trimiși în Transnistria (doc. nr. 66). Măsura a și fost aplicată. Astfel, în septembrie 1942, familia Soniei Palty a fost deportată în Transnistria pentru că tatăl ei ar fi absentat de la detașamentul de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Criteriul este însă confuz și are nevoie încă și azi, după multiple legi, de o clarificare și punere la punct. Mai este de semnalat, totodată, că diversele legi în materie, survenite ulterior au variat necontenit în fixarea noțiunii de „evreu”, abătându-se uneori chiar de la criteriul pe care l-a avut în vedere acest Decret. e. - Decretul-Lege din 9 August creează trei categorii de evrei și anume: - o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Justiție, a avizat, la data când a avut loc discuția asupra revenirii evreilor din Transnistria, că pentru moment nu se mai readuc evrei în țară, referindu-se în special la elementele comuniste aflate în lagărul Wapniarka. Cei ce s’au abătut dela obligațiunile muncii de folos obștesc, fac parte din altă categorie, nu prezintă periculozitatea celor de mai sus, și Ministerul Afacerilor Interne este de acord, ca acei, pentru care nu se poate stabili o vină de mai mare gravitate, să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Apoi domnișoara cea grăsuță care vorbea fără să i se audă vocea. Și acum altă dandana! Poate ar fi fost mai bine să fi refuzat slujba și să-mi fi văzut de drum. Mă pășteau prea multe primejdii și mă abăteam tot mai mult de la calea cea dreaptă. Dar asta era situația acum și nu mai aveam de ales. Am continuat să cobor resemnat. Pe de o parte era în joc mândria mea profesională, pe de alta, nu mai voiam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu există nici un pericol până acolo. N-ai cum să te rătăcești și nici să te întâlnești cu oamenii pădurii. Pericolul cel mare este în apropierea Zidului și dincolo de inima pădurii. Dacă le eviți, nu sunt probleme. Să nu te abați din drum și să nu treci de termocentrală. Dacă nu mă asculți, iar o pățești. — Paznicul termocentralei locuiește în pădure? — Nu e nici om al pădurii, nici al orașului. Undeva pe la mijloc. Nu intră mai adânc în pădure și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
gândească profund la ceva. — Când nu sunt în apele mele, privesc păsările, spuse Umbra. Îmi face foarte bine. Ele n-au nici o legătură cu perfecțiunea orașului. Nu le interesează Zidul, poarta, goarna... Gândește-te și tu la ele când ești abătut. Am auzit vocea Paznicului. Se încheia întrevederea mea cu Umbra. Nu mai veni o vreme pe la mine, îmi șopti Umbra pe când mă pregăteam să plec. La nevoie, voi găsi eu o cale să iau legătura cu tine. Dacă ne întâlnim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
premii și medalii, conferite mai cu seamă în Franța. Poezia lui F., publicată integral în franțuzește, poartă pecetea unui conflict dramatic, revelând dezorientarea individului când Dumnezeu își întoarce fața de la el. Tonul este mereu ambiguu, jocurile de cuvinte încearcă să abată atenția de la atmosfera sumbră, disperată. Ca un menestrel pe post de clovn, autorul oscilează dureros, îndrăzneț, sensibil, acut, între angoasă și plenitudine. În Schimbarea limbii nu înseamnă Schimbarea la față! (2000), abordează o problemă extrem de subtilă: apartenența sau nonapartenența la
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
o dată, în Supunerea pe arbori (1995), trăirea ca inocență a vieții rurale, a naturii (Rădăcini, Umbra și Semnul din sâmburi). Erotica recurge adesea la tonalități duios ironice, cu trimiteri nostalgic-parodice la vechi modele. Volumul din 1999, Posibilă glorie, nu se abate de la stilistica personală pe care și-a alcătuit-o autorul. Același filon nostalgic-tradiționalist se îmbină cu unul amar-ironic și chiar parodic, fapt vizibil în Turbanul, ecou al poeziei nouăzeciste. Câteodată, unele accente pamfletare diminuează efectul poetic, așa cum se întâmplă în
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
combină datele mitului justițiar cu acțiunea eroului civilizator. Romanul nu este lipsit de farmec, dar declamația și nota melodramatică destramă uneori epicul. În schițele din Taina a șasea (1905) domină fondul înnegurat al vieții de familie asupra căreia s-a abătut păcatul greu (Grăuntele, Afișul) sau în care mezalianța duce la o conviețuire insuportabilă (La jug). Odată cu Lume necăjită (1911), povestirile se concentrează asupra mediului funcționăresc și a periferiei orașului, unde personajele își irosesc viața clădind vise zadarnice. Nedreptățiții soartei sunt
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
În romanul lui Al. Siperco, N-a fost în zadar, o eroină de acest tip perorează, referindu-se la frumusețea vieții lor: „...(viața) va fi și mai frumoasă în comunism. Să luptăm deci fără întrerupere și să nu ne lăsăm abătuți din calea noastră de sentimentalismul mic-burghez sau seduși de frumusețea locurilor de pierzanie create de exploatatori pentru a-i ameți pe cei exploatați!”. Epoca Ceaușescu a produs o specie proprie de propagandă prin artă, îndeosebi prin film, mai relaxată, alternativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ingrat și egoist, bădăran și gâlcevitor, el parcurge un șir de experiențe fără cine știe ce relevanță psihologică. Nici o tresărire mai profundă în atitudinile lui Marin Dogaru care, la fel ca D., nu râde niciodată din inimă. Doar în capitolul Văcărești, narațiunea, abătându-se de la cursul ei abrupt, capătă o despăgubitoare vibrație de omenesc. Confirmând deficitul de invenție epică, romanul Gheorghe I. Marin (1937) e, în fond, memorialistică deghizată. Puiul de oltean dintr-un sat care nu poate fi decât Izvoru (ediția a
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
gen Gillette să-și modifice modul de expediție pentru a-i satisface comenzile corect În proporție de 100% - inclusiv numerele, modelele și mărimile produsului după programul său propriu de livrare. Dacă furnizorul producător nu livrează „exact la timp” sau se abate de la comandă, „Wal-Mart” poate reține plata mărfurilor sau poate taxa furnizorul cu „un cost de manevrare”. Fabricanții sunt astfel forțați să renunțe la caracterul de masă al ieșirilor și să treacă la tiraje mai scurte și la intervale de ciclu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a închinat o elegie - À la mémoire de Claymoor. Superficial și efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine, „la vie mondaine”: recepții, dineuri, serate, baluri, „le five o’clock”, plimbări la Șosea, întâlniri la surf, sezonul la băi, la mare
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
nemodificate, așa cum existau ele fixate în memoria colectivă prin intermediul bestiarului creștin, dacă ar fi respectat litera simbolurilor creștine, ar fi însemnat, implicit, că ele reproduc, în mic, ordinea impusă de Dumnezeu, că fac parte din planul divin, că nu se abat de la regulile de conduită impuse prin legea sfântă. În fine, ar fi însemnat că acțiunile lor sunt efectul unei intenții divine. Comportamentul pe care Fiziologul și, în genere, bestiarul moralizator creștin îl atribuie animalelor are această trăsătură fundamentală: ele sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de ochi folosesc ca tratament iarba șoimului; din această cauză ei reprezintă uneori soarele sub forma unui șoim, ca maestru al vederii"13. Iar descrierea lui Horapollo continuă: șoimul simbolizează înălțimea, deorece se ridică în zbor vertical, pentru a se abate asupra prăzii direct în jos, nu oblic, precum alte păsări; semnifică excelența pentru că este cea mai acătării dintre zburătoare; sângele "pentru că se spune că acest animal nu bea deloc apă, ci numai sânge"; în fine, victoria "pentru că este capabilă să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inamicul său personal: "Șoimul, chipul înșelăciunii ce făcea și mărimea fărălegii ce isprăviia de a doa oară socotind și răzehitind, așijderea dreaptă și curată inima Inorogului vădzind, gândul într-alt chip începu a i să pleca (că ce răutate nu abate bunătatea? și ce strâmbătate nu biruiește dreptatea?), și măcar că cu nestâmpărată vrăjmășie într-acela chip îl goniia și nepărăsit de atâta vréme îl întiriia, însă în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei "cărți" a apărut pentru prima dată în elocința de amvon, fiind preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei "cărți" a apărut pentru prima dată în elocința de amvon, fiind preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în valorile ureei sanguine și urinare. Și de această dată, supoziția lui se confirmă. Urmează apoi demonstrarea efectului extractului pancreatic asupra cetonemiei și cetonuriei, adică asupra metabolismului lipidic. În timp ce se pregătea pentru cucerirea acestei ultime redute, ca un trăznet se abate asupra țării furia Primului Război Mondial care oprește brutal șirul minuțioaselor cercetări și a uimitoarelor rezultate obținute. Parcă o forță a răului încerca să oprească descifrarea unuia dintre cele mai bine ascunse secrete ale vieții, declanșând pentru aceasta un devastator război mondial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
această școală, fu împins de nenorocire și copilul Grandea. El urmă cursurile machinalmente, căci nu avea nici predilecțiune, nici vocațiune pentru științele naturale. În sufletul său, în inima sa, în fruntea sa, clocotea un alt geniu. Acest geniu, care-l abătea mereu de la lecțiunile ce-i erau impuse, îi șoptea să cânte. El astfel află limba armoniei și din minutul acela poetul fu creat. Pe când în clase asculta anatomia și vedea oasele umane, el cugeta la soarta și la sufletul acelui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reconfirmă nu numai importanța strategică a Vasluiului, ca punct de supraveghere și acțiune față de tătari, unguri, leși sau turci, ci și ca centru politic al Țării Moldovei. În primăvara anului 1528, Petru Rareș avea să ridice „oastea mare asupra secuilor", abătându-se și pe la Vaslui, pentru ca mai târziu, în cea de-a doua domnie, prezența sa la Vaslui să devină și mai statornică, nevoit să o facă, fie la Vaslui, fie la Huși, deoarece polonezii „care erau cu oastea la margine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la nici un fel de bitirmele și tocmele cu satele pentru orice made, nici să-și facă clăci sau alte trebuințe cu satele, măcar fie și cu însuși voia sau primirea locuitorilor, ce despre toate să fie ferit și păzit, iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la trebuințele ținutului să nu se amestece însuși fără știrea dregătorilor. Fiind îndatorit numai a le pune înainte urmare a îndatoririlor dregătorești și poroncile ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala lor numai cu simbria ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de a împlini cât și în orice și ori cum că un zapciu ca acela se va pedepsi strașnic și dregătorul va fi supus răspunderii pentru neîngrijire. Să dee țidule satelor de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au întors pe Prut, aproape de Huși, făcând și provocând alte stricăciuni, în dauna sătenilor. În primăvara anului următor, 1673, aceleași oști, sub Husein Pașa, trecând spre Hotin, tot pe lângă Huși, au făcut alte prădăciuni și alte nevoi s-au abătut asupra locuitorilor din localitățile apropiate, aflate în calea oștirilor. Însăși înscăunarea ca domn a lui Dumitrașcu Cantacuzino, în anul 1673, împotriva lui Petriceicu Vodă, fugit la polonezi, s-a făcut cu oaste turcească, la care s-a adăugat și vreo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]