20,435 matches
-
enumerate. ... 8. Se mai susține că Legea nr. 188/1999 trebuie să admită rolul de filtru al instanțelor judecătorești și în ceea ce privește rapoartele comisiei de disciplină, dacă aceste propuneri au la bază derapaje grave ale comisiei, pentru a remedia abuzurile acesteia, cu posibilitatea instanței de a dispune refacerea cercetării disciplinare. Altminteri, dacă nu ar exista nicio posibilitate de a ataca rapoartele, ar însemna că se pot respinge aceste cereri în mod discreționar și cu orice fel de motivare sau chiar
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
consimțământului reclamantei în lumina vârstei și a vulnerabilității acesteia, Curtea a concluzionat că anchetele respective nu au îndeplinit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de viol și abuz sexual [a se vedea I.C. împotriva României, citată anterior, pct. 56, 57 și 60; M.G.C. împotriva României, nr. 61.495/11, pct. 68-75, 15 martie 2016, și X și alții împotriva Bulgariei (MC), citată anterior, pct. 213 și 228]. ... 21. După examinarea
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270150]
-
prezenta cauză deficiențele în ancheta penală (supra, pct. 21) au fost de asemenea natură încât respectiva anchetă nu a îndeplinit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de abuz sexual împotriva copiilor (a se vedea M.G.C. împotriva României, pct. 60-75, și I.C. împotriva României, pct. 53-61, citate anterior). ... 23. Prin urmare, statul pârât a încălcat obligațiile pozitive prevăzute la art. 3 din Convenție. Cu privire la aplicarea art. 41
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270150]
-
25 octombrie 2018 și nr. 518 din 6 iulie 2017, paragrafele 44 și 45. Aceste decizii au stabilit necesitatea introducerii unui prag valoric pentru paguba realizată și a unei anumite intensități a vătămării pentru a se putea reține infracțiunile de abuz în serviciu/neglijență în serviciu. ... 4. Se subliniază faptul că, odată cu pronunțarea deciziei de admitere nr. 405 din 15 iunie 2016, conform jurisprudenței Curții Constituționale, în sarcina legiuitorului primar sau delegat s-a născut obligația de a reglementa valoarea pagubei
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
că, odată cu pronunțarea deciziei de admitere nr. 405 din 15 iunie 2016, conform jurisprudenței Curții Constituționale, în sarcina legiuitorului primar sau delegat s-a născut obligația de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu, cu aplicarea principiului ultima ratio [Decizia nr. 858 din 14 decembrie 2017, paragraful 22]. Astfel, Curtea, stabilind o legătură între gravitatea faptei și incidența răspunderii penale, a arătat că legiuitorul trebuie să plaseze în interiorul unei marje protecția
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
o neîndeplinire de către acesta a obligației constituționale prevăzute de art. 147 alin. (1) și (4), cu consecința aplicării diferite a normelor penale la situații similare și a perpetuării unui grad sporit de impredictibilitate a normelor care incriminează infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, aspecte care pun în discuție încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și a art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 5. Se susține că sintagma
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
sub rezerva interpretării conform căreia prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestuia se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. ... 14. De asemenea, Curtea a invocat în cuprinsul acestei decizii, în susținerea necesității impunerii unui prag în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, Raportul asupra relației dintre responsabilitate ministerială politică și penală, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 94-a Ședință plenară din 8-9 martie 2013; or, autorii acestuia nu au avut în vedere ansamblul reglementărilor penale
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Raportul asupra relației dintre responsabilitate ministerială politică și penală, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 94-a Ședință plenară din 8-9 martie 2013; or, autorii acestuia nu au avut în vedere ansamblul reglementărilor penale în materia abuzului în serviciu, ci analiza a privit numai nișa cadrului penal aplicabil miniștrilor, prin raportare la necesitatea evitării folosirii mijloacelor penale în lupta politică. În niciun caz raportul menționat nu a avut drept scop oferirea de soluții generale cu privire la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
ci analiza a privit numai nișa cadrului penal aplicabil miniștrilor, prin raportare la necesitatea evitării folosirii mijloacelor penale în lupta politică. În niciun caz raportul menționat nu a avut drept scop oferirea de soluții generale cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, respectiv avansarea vreunui prag pentru această infracțiune. Prin urmare, Raportul asupra relației dintre responsabilitate ministerială politică și penală adoptat de Comisia de la Veneția, invocat de Curte în prima decizie dintre cele analizate, nu susține, așa cum se
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
urmare, Raportul asupra relației dintre responsabilitate ministerială politică și penală adoptat de Comisia de la Veneția, invocat de Curte în prima decizie dintre cele analizate, nu susține, așa cum se precizează în considerentele deciziei, nevoia unui prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu, scopul și adresabilitatea acestui raport fiind foarte limitate. ... 15. Analizând Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, se arată că nu reiese cu claritate care este, la momentul pronunțării acestei decizii, poziția Curții Constituționale cu privire la stabilirea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
adresabilitatea acestui raport fiind foarte limitate. ... 15. Analizând Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, se arată că nu reiese cu claritate care este, la momentul pronunțării acestei decizii, poziția Curții Constituționale cu privire la stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu. Aceasta poate crea, în mod rezonabil, aparența că instanța constituțională tinde mai degrabă să solicite legiuitorului o individualizare a intensității vătămării decât instituirea unui prag valoric cu privire la intensitatea vătămării. ... 16. Nu în ultimul rând, se subliniază
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în acord dispozițiile legale cu cele reținute de Curte în dispozitivul deciziilor analizate, astfel încât s-a apreciat că nu se poate da prioritate considerentelor deciziilor analizate în detrimentul celor reținute în dispozitiv. ... 17. Prin deciziile menționate, sfera infracțiunii de abuz în serviciu a fost deja limitată în mod considerabil, având în vedere că prin sintagma „îndeplinirea în mod defectuos“ se va înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii“, aspect care determină, la rândul său, faptul că actul îndeplinit în mod defectuos sau
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a gravității faptelor ce intră în conținutul infracțiunii în discuție. ... 18. Se mai subliniază că, prin Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, Curtea a stabilit că impunerea unei condiții suplimentare pentru ca o faptă să fie considerată infracțiune de abuz în serviciu este contrară art. 19 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003 și ratificată de România prin Legea nr. 365/2004, și, în consecință, art. 11 din Constituția României, care obligă statul român
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
respectarea art. 11 din Constituție. ... 19. Așadar, din analiza în detaliu a jurisprudenței Curții în materie, se poate desprinde concluzia că instanța de contencios constituțional nu a stabilit în sarcina legiuitorului obligația de a reglementa un prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu, legiuitorul având drept de apreciere cu privire la o posibilă reconfigurare a infracțiunii. Într-o astfel de ipoteză, dacă legiuitorul apreciază oportun să stabilească un prag, atunci Curtea Constituțională și-a rezervat deja dreptul de a analiza pertinența
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
și efectivitatea nivelului propus al pragului. ... 20. Pentru argumentele prezentate, care sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește art. 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu, se apreciază că sesizarea de neconstituționalitate privind art. 297 referitor la abuzul în serviciu și art. 298 privind neglijența în serviciu din Codul penal este neîntemeiată. ... 21. Referitor la sintagma „sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege“ din cuprinsul dispozițiilor art. I pct. 3 și
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în ordinea constituțională a statului (inclusiv cea preexistentă anterior adoptării Constituției României din anul 1991, astfel cum se precizează în cuprinsul expunerii de motive a noului Cod penal) care pot cuprinde dispoziții a căror încălcare poate să constituie infracțiunea de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. ... 22. Prin urmare, față de argumentele precizate anterior, se apreciază că sintagma criticată îndeplinește criteriile de claritate, previzibilitate și accesibilitate a legii, cu atât mai mult cu cât explicitarea sensului noțiunii de „alt act
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 26 septembrie 2017, paragrafele 44 și 45 au stabilit necesitatea introducerii unui prag valoric pentru paguba realizată și a unei anumite intensități a vătămării pentru a se putea reține infracțiunea de abuz în serviciu. Or, reglementarea criticată nu a dat curs obligațiilor constituționale rezultate din jurisprudența Curții Constituționale. ... 39. Cu privire la această critică formulată, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
aplicării principiului ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea a apreciat că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu“ ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul Public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau conform unor proceduri penale ordinare (Decizia nr. 405
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau conform unor proceduri penale ordinare (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 68 și 80). ... 40. Curtea a mai reținut că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice. Curtea a constatat că legiuitorul
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea a constatat că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și a reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și a reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 75 și 76). „Este totuși necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar, neexistând gradul de pericol
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
revine practicii judiciare să lămurească eventualele dificultăți de interpretare a normei juridice, iar această interpretare se atașează normei și trebuie să fie aptă să asigure predictibilitate în aplicarea ei. ... 49. În cazul analizat, Curtea Constituțională a apreciat că infracțiunea de abuz în serviciu este una de rezultat, iar rezultatul constă în producerea unei pagube sau vătămarea intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, după caz. Întrucât rezultatul ce trebuie atins este unul foarte larg, a menționat că ține de rolul constituțional
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
sa faptul că anumite inconsistențe normative pot fi suplinite prin acțiunea interpretativă a instanțelor judecătorești, iar problema care se ridică este aceea a limitei/cadrului în care această acțiune este adecvată și potrivită situației normative date. ... 50. În cazul infracțiunii de abuz în serviciu, Curtea constată că norma de incriminare nu delimitează în mod expres răspunderea penală de alte forme de răspundere și, pentru a remedia această inconsistență normativă, Curtea, prin decizii subsecvente celei de admitere, a făcut trimitere la principiul ultima
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
întregii instituții procesuale penale a controlului judiciar] . ... 54. Așadar, în cazul de față, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/juridice pentru reținerea infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești - concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale - este de natură să mențină și
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]