16,963 matches
-
de inspirație". În 1973 apare primul volum de omagii aduse lui Ceaușescu, cu ocazia aniversării a cincizeci și cinci de ani. Ediții ale operelor sale figurează în vitrinele tuturor librăriilor; citate din discursurile sale sînt date ca motto în lucrări academice. Observatorii occidentali compilează, condamă și se întreabă: Ce înseamă alienarea unui om din aparat, intelectual totodată, cum este Cristian Popișteanu, care scrie într-o revistă de istorie pentru publicul larg: "Parafrazîndu-l pe Eminescu, se poate spune că în țara noastră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
are dreptul de-a numi judecători pe oricine o pofti. Evident, da, ministrul, mai ales liberal fiind, poate deșerta școalele primare de băieți pentru a umplea cu ei funcțiile statului, dar de aci rezultă că magistrați serioși, vechi, cu titluri academice, precum sânt toți cei din Iași, să fie supuși reprobării publice pentru că n-ar voi să ia asupră-le responsabilitatea gravă de a conlucra în distribuirea justiției alături cu niște copii, de exemplu? D. Simionescu, designat de prim-prezident pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
liceu, după incalificabila noastră lege a instrucției, nu se cerea decât absolvarea liceului însuși și depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca și greceasca sânt de vină că o generație întreagă de ignoranți - exceptăm profesorii cu studii academice - umplu catedrele liceale și gimnaziale, predîndu-și neștiința lor drept știință, că niște somnoroși fără vocațiune se pun pe carte până ce pot trece vrun concurs și după aceea leagă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic și dictează numai an
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cultură - cată să-l luăm ca întreg, nu există nici știință, nici literatură Cataloagele librarilor sânt pline de tipărituri făcute cu scopul lucrativ de-a le desface în școală, cărțile de știință sau literatură se tipăresc în vederea unui premiu academic, știința și literatura, câtă se face la noi, se face numai cu paguba de timp și bani a acelora ce se ocupă cu ea, daca nu sânt oameni cu apucături destul de dibace de-a da operelor lor un relief pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru ocuparea oricării funcții publice se cere dovedirea unor studii oarecari; la administrație însă nimic. Pentru a fi judecător se cer cunoștințe juridice, pentru a fi institutor sau profesor de liceu se cere să dovedești măcar studii liceale, dacă nu academice; pentru a administra însă tot felul de interese ale statului, fiscale, agricole, de cultură, juridice, nu se cere dovedirea nici unui fel de învățătură și, cu toate acestea, tot ruajul statului, toată regularitatea funcționării lui, atârnă de administrație. Când își aduce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și constituțional. Se cer însă foarte deosebite condiții de admisibilitate la concurs de la aspiranți. Pentru limba Românească se cere să posedeze diplomă de bacalaureat și să probeze că a frecuentat cursurile facultății de litere. Va să zică nu i se cere titlu academic, ci numai dovadă că a frecuentat cursurile facultății, ca și când din frecuentare pură și simplă ar fi rezultând altceva decât c-a stricat câteva rânduri de tălpi! De ce aceasta? Pentru că suplinitorul actual nu are titlu academic, e simplu bacalaureat al unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu i se cere titlu academic, ci numai dovadă că a frecuentat cursurile facultății, ca și când din frecuentare pură și simplă ar fi rezultând altceva decât c-a stricat câteva rânduri de tălpi! De ce aceasta? Pentru că suplinitorul actual nu are titlu academic, e simplu bacalaureat al unei școli secundare și voiește a fi profesor tot de școală secundară. Tot aceeași frecuentare se cere de la profesorul de matematici. Pentru științele fizico-chimice se cere: Diploma de bacalaureat sau... certificat de absolvirea unei școli secundare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau... certificat de absolvirea unei școli secundare; Frecuentarea unei facultăți de științe; Probă că a lucrat doi ani într-un laboratoriu chimic. Suplinitorul actual n-are bacalaureat, dar va fi frecuentat vro școală secundară, prin Grecia poate; n-are titlu academic, dar va fi frecuentat facultatea de la noi; a lucrat însă doi ani într-un laboratoriu din țară. La dreptul comercial, administrativ și constituțional vedem deodată îngreuindu-se condițiile într-un mod cu totul neproporționat cu frecuentările cerute de la alți aspiranți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
facultatea de la noi; a lucrat însă doi ani într-un laboratoriu din țară. La dreptul comercial, administrativ și constituțional vedem deodată îngreuindu-se condițiile într-un mod cu totul neproporționat cu frecuentările cerute de la alți aspiranți. Aci se cere: Titlu academic de licențiat sau doctor în drept; Practică de advocat sau de magistrat de cel puțin cinci ani. Am văzut la chimie doi ani de laboratoriu; aci vedem cinci ani de praxă. Știți de ce se cer condiții așa de grele? Pentru că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mă și liniștesc, privind lucid-fascinat reproducerea capodoperei. Capodoperă aflată în suita celorlalte, nu prea multe, dar care au revigorat istoria picturii. Ce ar fi fost dacă... Ce ar fi fost dacă Gauguin ar fi ținut cont de "politețea" față de canonul academic? Dacă ar fi fost excesiv de grijuliu să nu bruscheze privirea contemplatoare, să nu juxtapună, neconvențional, cu brutalitate, albul văros lîngă roșul chimic. Simplu, ar zice pișicherul vecin de atelier: n-ar fi fost Gauguin. Moment meditativ: e aceasta condiția specială
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi spune, mă întorc imediat, după partida de tenis, foarte curînd". În urma ei, soțul, jubilînd către public: "Ea habar n-are că i-a mai rămas doar o săptămînă de trăit". E genul de anecdotă după care se topește monstrul academic Ravelstein, apelînd pentru asta la nesecata mină a prietenului său, naratorul din recentul roman omonim, alias Saul Bellow (Nobel, 1976). Asta, așa, ca să mai schimbe un pic ștaiful de campus cu relaxata deriziune. Istoria picturii românești e o perpetuă schimbare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să mă aflu, recent, în spațiu francez, am constatat cu oarecare stupefacție nivelul precar al studiului de bază într-o academie franceză de arte. Infantilismul suficient, cel care-i și dădea nota distinctivă. Cupola ieșeană reflectă, dimpotrivă, seriozitatea actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate, să nu plictisească, sarabanda încă anonimilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interpretarea de tip „lanțul slă biciunilor” ce constă în a arunca vina pe alții - de ex., pe cadrele didactice din gimnaziu, acestea pe învățători și educatori, iar aceștia din urmă pe lipsa de preocupare a familiei; atitudinea de indiferență, atitudinea „academică” privind „complexitatea” deosebită a fenomenului, atitudinea „activă” care permit soluționarea peste noapte a problemei prin „tehnici active de învățare în clasă”, etcă, nu putem totuși, să nu observă m că autorii menționați simplifică oarecum problema, oferindu-ne soluția, prin înlocuirea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acordă învățării de tip școlar; - Tipurilor de interacțiune pe care le încurajează în activitatea de învățare (cooperare sau competițieă; - Concepția despre competență (dobândirea de cunoștințe sau dezvoltarea de deprinderi de muncăă; - Experiențele de învățare pe care el asigură (utilizarea deprinderilor academice în activitățile curenteă Mecanismul prin care aceste aspecte își pun amprenta asupra motivației unui tânăr pentru învățare este implicit. Scufundat în această cultură, copilul interiorizează valori și practici care se manifestă ulterior la nivel comportamental, printr-o modalitate specifică de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1973. Narcisse romancier: Essai sur la première personne dans le roman. Paris: Corti. Rumelhart, David E. 1975. Notes on a Schema for Stories. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 211-36. New York: Academic Press. Ryan, Marie-Laure. 1979. Linguistic Models in Narratology. "Semiotica" 28:127-55. . 1981. The Pragmatics of Personal and Impersonal Fiction. "Poetics" 10:517-39. . 1984. Fiction as a Logical, Ontological, and Illocutionary Issue, "Style" 18:121-39. . 1985. The Modal Structure of Narrative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Baskin. New York: McGraw-Hill. [Saussure. 1998. Curs de lingvistică generală. Trad. Irina Izverna-Tarabac. Iași: Polirom.] Schank, Roger. 1975. The Structure of Episodes in Memory. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 237-72. New York: Academic Press. Schank, Roger, Robert Abelson. 1977. Scripts, Plans, Goals, and Understanding. Hillsdale, N. J.: Lawrence Erlbaum Associates. Schmid, Wolf. 1973. Der Textaufbau in den Erzählungen Dostoevskijs. Munich: Fink. Scholes, Robert. 1974. Structuralism in Literature: An Introduction. New Haven: Yale University
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Robert Kellogg. 1966. The Nature of Narrative. New York: Oxford University Press. Searle, John. 1969. Speech Acts. Cambridge: Cambridge University Press. . 1975. Indirect Speech Acts. In Peter Coles, Jerry L. Morgan, coord. Syntax and Semantics III: Speech Acts, pp. 59-82. New York: Academic Press. . 1976. A Classification of Illocutionary Acts. "Language in Society" 5:1-23. Segre, Cesare. 1979. Structure and Time: Narration, Poetry, Models. Trad. John Meddemmen. Chicago: University of Chicago Press. [Segre. 1986. Structurile și timpul. Trad. Ștefania Mincu. In Istorie-Cultură-Critică, pp.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Goal-Based Stories. Raport de cercetare no. 140, Catedra de Informatică, Yale University, New Haven. Winograd, Terry. 1975. Frame Representation and the Declarative-Procedural Controversy. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 185-210. New York: Academic Press. Wittmann, Henri. 1975. Théorie des narrèmes et algorithmes narratifs. "Poetics" 4:19-28. Wright, Austin. 1982. The Formal Principle in the Novel. Ithaca: Cornell University Press. Wright, Terence. 1985. Rhythm in the Novel. "Modern Language Review" 80:1-15. Zeraffa, Michel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
repede calea răscumpărării pretinsului păcat, i-a blocat pentru o îndelungată vreme, lui Leonid Boicu, orice legătură cu unica-i soră și familia aceasteia, șansa dialogului științific direct cu lumea exterioară și, definitiv, accederea spre funcțiile de comandă ale vieții academice, acolo unde opera sa științifică, precum și alesele-i însușiri de caracter îl îndreptățeau și-l recomandau cu prisosință. Or, fără să fi nutrit vreodată ambiții arivistice, pe care le-a respins, le-a condamnat și disprețuit organic, cercetătorul Boicu a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românești. Fără a risca comparații, asocieri sau clasificări, aflate oricând sub incidența relativității și/sau subiectivismului, ca „simplu cetățean” membru al aceleiași bresle, având experiența lecturilor istoriografice din autorii mai vechi ori mai noi, cu sau fără aură sau titluri academice, îndrăznesc a afirma că lui Leonid Boicu i s-a făcut o ultimă și mare nedreptate tocmai acolo unde binemerita mai mult, adică în operă ! Aproape fără de cusur, fixând jaloane factologice și interpretative într-un spectru larg al modernității românești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un spectru larg al modernității românești și al conexiunilor acesteia cu lumea exterioară, deloc atinsă de virușii ideologizării sau vulgarizării ce transformau adesea păcatul în virtute, într-un cuvânt științifică, opera sa nu a convins încă pe diriguitorii înaltului for academic, ale căror criterii sau exigențe pot fi doar comentate, nu și judecate, de muritorii de rând. Personal, mărturisesc credința că timpul, atât de grăbit cu omul Leonid Boicu, va fi mai drept cu istoricul omonim și-i va așeza numele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i apropie mai mult de „istoria tradițională” decât de cea „nouă”, mai aproape de istoria diplomației decât de istoria relațiilor internaționale, așa cum au văzut-o și au practicat-o înnoitorii, dintre care unii au fost amintiți de noi. „Xenopoliana”, Buletinul Fundației Academice „A. D. Xenopol”, Iași, nr.1-4, 1993, pp. 53-58. II.1.2. COORDONATE POLITICE EUROPENE ÎN SECOLUL XVIII. INTERFERENȚE ROMÂNEȘTI În istoria raporturilor politice internaționale, secolul XVIII reprezintă o perioadă probant distinctă. Afirmația este valabilă pentru întregul continent și, cu deosebire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între marile Puteri, care urmăreau să impună hegemonia în zona geografică și politică care s-a aflat secole de-a rândul sub stăpânirea sau dominația otomană. Istoria ca lectură a lumii. coord. G. Bădărău, L. Boicu și L Nastasă, Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994. II.2. ROMÂNII ȘI LUMEA EXTERIOARĂ: REPERE, CONEXIUNI, REACȚII II.2.1. MOMENTUL 1711 ÎN RAPORTURILE POLITICE INTERNAȚIONALE ALE PRINCIPATELOR ROMÂNE Este neîndoielnic că anul 1711 se constituie într-o ipostază distinctă în istoria raporturilor internaționale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în redacția „Sămănătorului”, la 27, lua în primire o catedră universitară, la 29, intra la Academia Română, la 32, împreună cu alții, întemeia Institutul pentru studiul sud-estului european, la 36, participa la organizarea unei noi Universități (Cluj), la 40, crea un Institut academic pentru studiul istoriei, filologiei și artelor la Roma, pentru a se stinge înainte de a împlini 45 de ani; nu l-au interesat nici angajarea în vreun partid politic, nici fotolii ministeriale, ci doar misiunea asumată de cărturar. „Nimeni - spune Alexandru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rămâne la „convingerea că istoricul aparține unui timp și are datoria să participe, cu instrumentele de care dispune, la opera de limpezire, de înnobilare a acelui timp”. Istoria ca lectură a lumii, coord. G.Bădărău, L.Boicu, L.Nastasă, Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994, p. 1-6. IV. INEDITE IV.1. POLITICA EXTERNĂ A RUSIEI ȚARISTE ÎNTRE <ANII> 1825-1861 I. Introducere Politica externă a Rusiei țariste între anii 1825 și 1861, adică în perioada delimitată de răscoala decembriștilor și reformă, se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]