9,186 matches
-
zecile în trecut, ilustrări seci ale cunoscutului dicton latin: «Mens sana in corpore sano». Din păcate ele mai apar încă și azi (...). De ce e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate realiza numai cu voință, îndrăzneală și efort - trebuie să spunem că aceste
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ion Horea 72 în proximul număr al revistei Viața românească: „Poezia De vorbă cu un tânăr - apărută în Contemporanul din 25 sept. 1953, reprezintă o poziție înaintată în creația lui Cicerone Theodorescu, elaborând răspunsuri îndrăznețe unor probleme artistice de mare actualitate. Această poezie fixează atitudinea critică a autorului față de unele laturi negative ale criticii noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceleași procedee; dar ei au atitudini diferite față de imaginea artistică. În roman, nici o descriere nu are valoare decât în măsura în care folosește ansamblul acțiunii, în reportaj ea trebuie să fie științifică; locuri, fapte, moravuri, procedee tehnice, toate trebuie să fie scoase din actualitatea imediată, să fie legate de faptul crud, pipăibil». Așadar, deși va „fotografia” anumite aspecte din realitate, deși va prezenta faptele așa cum sunt, nehiperbolizate, reporterul nu se va ploconi în fața spontaneității faptelor. Acest lucru a fost accentuat atât de către referent, cât
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ce așteaptă Statele Unite de la noi. Nu trebuie căutate documente secrete, știm exact ce așteptau Statele Unite de la România: reforme politice, reforme economice, libertăți civice și desecurizare. Lucrul era foarte clar la Începutul lui februarie 1990. Mircea Mihăieș: A rămas de egală actualitate și acum! Vladimir Tismăneanu: Documentele nu sunt publicate pentru că acestea sunt regulile jocului, dar asta s-a spus tot timpul. Există câteva teste - unul a fost testul Mircea Răceanu, care a durat foarte mult, din motive legate tocmai de continuități
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și contexte” a lui Constantin Coroiu, „E lung pământul, ba e lat!”, o cronică a cărților străine ținută de Felicia Antip, și, pe ultima pagină, „Travelling”-ul Magdei Mihăilescu, plus articole pe diverse teme și cele ce iau pulsul unei actualități care e mereu alta fac din A. l. și a. un săptămânal, într-adevăr, „de cultură și atitudine” - care a înțeles să recompenseze valorile culturale românești, inclusiv prin acordarea, începând cu 1998, a unui Premiu de Excelență (intelectuală și totodată
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
electorale de gruparea politică liberală rezultată în urma constituirii „coaliției de la Mazar-Pașa”. Din comitetul de redacție fac parte, între alții, Ion C. Brătianu, Dimitrie Brătianu, Dimitrie A. Sturdza, Ion Ghica, ultimii trei fiind și autori de comentarii politice sau referitoare la actualitatea socială și economică. Au mai colaborat la partea politică Mihail Kogălniceanu, Nicolae Fleva, Bonifaciu Florescu, Pantazi Ghica, N. T. Orășanu, Ciru Oeconomu, Remus N. Opreanu, G. Sion, Gr. Serrurie (care era și administratorul gazetei). Literatura ocupă un spațiu relativ redus
ALEGATORUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285237_a_286566]
-
pentru A. mai multe articole, apărute săptămânal, joia, între care Teatrul nostru, Activitate ș.a. După 1900, componența redacției se modifică de mai multe ori; printre noii gazetari veniți se află B. Brănișteanu, Emil D. Fagure (cronicar dramatic și comentator al actualității literare), Simon Pauker (secretar de redacție și la „Dimineața”), Ion Teodorescu, Albert Honigman, Const. Graur ș.a. Se înființează rubrici noi (economică, religioasă, militară, de drept etc.) și se scot, în continuare, reviste-satelit: „Belgia Orientului” (umoristică; 1903-1905), „Viața literară” (1906-1908) ș.a.
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
D. Fagure, Al. Mavrodi. De la Paris, veneau corespondențe ale poetei Elena Văcărescu; prin 1901, trimite articole și comentarii despre viața muzicală pariziană Stan Golestan, iar ceva mai târziu, Matei Russu, pentru rubrica intitulată „Trotuarele Parisului”, note și observații extrase din actualitate. Cu schițe, pagini de memorialistică, portrete, diverse însemnări sunt prezenți C. G. Costaforu, P. Grădișteanu, Radu D. Rosetti, Panait Zosin, Eugen Herovanu, Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș, I. C. Vissarion, Mihail Dragomirescu ș.a. Deși în redacția A., în anii următori primului război
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
pe care le aținteau spre pământ elicopterele deja înghițite de beznă... Mi s-a părut că-ți ghicesc gândurile și, ca să te distrag de la ele, am început să-ți povestesc întâlnirea mea de la Milano cu unul dintre acei costumieri ai actualității. Cu limba dezlegată de băutură, pretindea că firma sa era capabilă să creeze un personaj politic, să-l impună, să facă pe toată lumea să-l aclame și, nouăzeci și șase de ore mai târziu, să-l demoleze, să înfățișeze exact
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și umanistă, s-a făcut cunoscut în răstimpul luptelor dintre Reformă și Contrareformă în răsăritul european. El este inițiatorul și conducătorul acelei cunoscute Schola greaca et latina din Târgoviște. Ca adversar al corydaleenilor, a pus bazele Academiei grecești, readucând în actualitate vechea școală a lui Platon. În tot ceea ce se întreprinde până la începutul veacului al XVIII-lea, cultura Bizanțului supraviețuiește ca o cultură de tip tradițional, încurajând un anume fel de comunicare. Schema mentală bizantină nu a fost desfăcută și respinsă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vedere istoric analizabilă, ci și din punct de vedere politic și filosofic. Andrei Pippidi are dreptate când acordă importanța cuvenită triplului sens al cugetării Stolnicului: istoric, pentru că e vorba de o erudiție impresionantă; politic, pentru că aduce importante judecăți privitoare la actualitate; și filosofic, fiindcă descoperă sensurile ultime ale trecutului românesc. Educația apuseană a Mavrocordaților, cărțile cumpărate de ei, în speță de Nicolae, îndemnurile tradiției, fie că veneau dinspre cultura română, fie din aceea sud-est europeană ori dinspre programele teoretice bizantine, oferă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
său rămâne viabil până în ziua de azi, de îndată ce totalitarismele n-au dispărut cu desăvârșire. Legea naturală este protectoarea omului contra opresiunii, spune Mendelssohn și, tot el, remarcă: nici o rațiune de stat nu are dreptul să introducă violența în locul eticii naturale. Actualitatea înaltei sale concepții despre libertatea umană este ceea ce atrage în mod deosebit. Și mai e încă ceva pentru care opera sa a fost și e citită pe meridianele Europei cu mare interes și cu profit întru cunoaștere: în universalismul său
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și organizarea datelor. Este legat de memorie, realizând o operație de triere și ierarhizare. Considerând memoria ca o piesă de mobilier cu sertare, datele direct utilizabile sunt plasate în partea de sus, în timp ce elementele mai puțin importante, cel puțin în raport cu actualitatea persoanei și cu cerințele situației sale, sunt aranjate în compartimentele cel mai puțin accesibile. Visul efectuează astfel o muncă de clarificare. Înțelepciunea populară recunoaște această funcție, atribuind somnului - și deci visului - calitatea de sfetnic. Când spiritul este agitat, preocupat, confuz
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
literatură, iar ceea ce apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are de spus. Oricare ar fi calitățile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adune reportajele sau comentariile politice într-o carte. Cine studiază presa românească postcomunistă va descoperi un fenomen extrem de interesant și comun oricăror momente politice revoluționare (1789, 1848): invazia scriitorilor în presă, implicarea lor vehementă (cu abundente elemente de pamflet) în actualitate, în imediat. Literatura și presa par a fi legate de un tainic sistem de vase comunicante. Mai ales în perioade de regim totalitar, sub presiunea cenzurii și a supravegherii punitive, literatura preia la adăpostul ficțiunii dreptul de se implica (aluziv
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ca argumente câteva trăsături specifice, asupra cărora nu mai insistăm: pragmatismul, absența unui continuum spațial și a intenției estetice, gradul redus de complexitate etc. Trebuie să mergem mai departe și să luăm în discuție o trăsătură fundamentală a discursului jurnalistic - actualitatea, termen de altfel instabil, greu definibil și greu de măsurat. Avem deci destule motive să refuzăm o definiție de tipul: Actualitatea înseamnă difuzarea promptă a informațiilor și reprezintă una dintre calitățile informării. Publicarea cu întârziere, în măsura în care nu răspunde la întrebarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de complexitate etc. Trebuie să mergem mai departe și să luăm în discuție o trăsătură fundamentală a discursului jurnalistic - actualitatea, termen de altfel instabil, greu definibil și greu de măsurat. Avem deci destule motive să refuzăm o definiție de tipul: Actualitatea înseamnă difuzarea promptă a informațiilor și reprezintă una dintre calitățile informării. Publicarea cu întârziere, în măsura în care nu răspunde la întrebarea: De ce acum?, este unul dintre semnele manipulării (C.F. Popescu, 2002, p. 19). Cine și ce anume conferă unui fapt valoare de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înseamnă difuzarea promptă a informațiilor și reprezintă una dintre calitățile informării. Publicarea cu întârziere, în măsura în care nu răspunde la întrebarea: De ce acum?, este unul dintre semnele manipulării (C.F. Popescu, 2002, p. 19). Cine și ce anume conferă unui fapt valoare de actualitate? De ce decalajul temporal constituie neapărat un semn al manipulării? Actualitatea este un atribut al prezentului? Descoperirea unei gropi comune la Kosovo (să zicem) ține de prezent sau de trecut? Pentru a simplifica lucrurile, trebuie să luăm în discuție elementele constitutive
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
informării. Publicarea cu întârziere, în măsura în care nu răspunde la întrebarea: De ce acum?, este unul dintre semnele manipulării (C.F. Popescu, 2002, p. 19). Cine și ce anume conferă unui fapt valoare de actualitate? De ce decalajul temporal constituie neapărat un semn al manipulării? Actualitatea este un atribut al prezentului? Descoperirea unei gropi comune la Kosovo (să zicem) ține de prezent sau de trecut? Pentru a simplifica lucrurile, trebuie să luăm în discuție elementele constitutive ale actualității, și nu conceptul în sine. E vorba de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
decalajul temporal constituie neapărat un semn al manipulării? Actualitatea este un atribut al prezentului? Descoperirea unei gropi comune la Kosovo (să zicem) ține de prezent sau de trecut? Pentru a simplifica lucrurile, trebuie să luăm în discuție elementele constitutive ale actualității, și nu conceptul în sine. E vorba de eveniment și de pandantul său, faptul de presă. Nici un ziarist nu poate ignora această problemă. Adeseori, în cadrul ședințelor de redacție, jurnalistul propune subiectul unui viitor articol, motivând că a dat peste un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Rareori, revistele sau programele de televiziune se concentrează asupra unui singur subiect. Ele combină evenimentele de interes minor cu adevărate drame. Diversitatea reduce dezinteresul oamenilor. Un fapt de presă și, cu atât mai puțin, un eveniment nu stau neapărat în actualitatea informației sau în gradul de implicare emoțională a cititorului, ci în abilitatea ziaristului de a-l prezenta ca atare, ca pe o bombă de presă. Procedeele jurnalistice prin care se creează un eveniment sunt numeroase: punere în pagină, elemente de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
îi apare sustrasă cauzalității, reunificată și selectată ca intrigă. (U. Eco, 2005, p. 202) Intrăm astfel într-un problemă extrem de delicată a analizei de discurs mediatic: ficționalizarea discursului, faptul că, prin supraevenimențializarea lumii (expunerea exagerată la informație) ne îndepărtează de actualitate, de credibil. 1.2.1. Tratarea informației și gradul de implicare a cititorului Teoria presei cere ca, în știre, ziaristul să nu fie implicat în nici un fel. I se cere în mod imperativ să evite (mai ales în știre) opinia
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe termen lung (schimbări climatice). Implicații legate de un eveniment care vizează individul. Implicații vagi pe care individul nu le poate defini precis. Nici o implicare. Evenimentul se petrece pe o altă planetă. Fiecare ziar selectează informațiile în funcție de gradul lor de actualitate. A fi prezent în mijlocul evenimentului, a relata de la fața locului, reprezintă idealul și exigența oricărui jurnal. În atari condiții, cum se justifică pe prima pagină existența unei multitudini de știri legate de accidente rutiere, crime și sinucideri? Ce se obține
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
accidente rutiere, crime și sinucideri? Ce se obține prin emotivitatea stârnită cititorului de aceste informații? Explicația este simplă: ieșită cumva din timp, fără o marcă anume a prezentului, implicarea psihologică (teama de moarte, în cazul nostru) reușește să potențeze tocmai actualitatea, să o umanizeze. Simpla consemnare neutră a unor evenimente politice, economice, sociale etc. nu este suficientă cititorului. Pentru a stârni interesul și curiozitatea (ce noutăți ai?), știrile alese trebuie să creeze o cât mai mică distanță psihologică a individului față de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un subiect? Cum face diferența între o știre bună și una proastă? Ce anume dă valoare de știre unei informații? Răspunsul e simplu, dacă ne gândim la exigențele și așteptările cititorului. Orice om vrea să fie informat, să trăiască iluzia actualității, să fie prezent, să evite inconfortabilul sentiment al excluderii sociale. Nimeni nu poate trăi în afara timpului său. A fi informat, a fi la curent, nu mai este de mult manifestarea unei simple curiozități. Cititorul are nevoie de informație pentru a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]