6,858 matches
-
Drept. Studenții Facultății de Medicină se adunau acum de mai multe ori pe săptămână, unde veneau și mulți studenți de la alte facultăți. Agitațiunea o întreținea elementul socialist din Universitate, precum și un număr de studenți conservatori cari, agitând în contra profesorului Romniceanu, agitau împotriva guvernului Brătianu. Aceasta fiindcă d rul Romniceanu era deputat și corifeu liberal. întrunirile se țineau la sediul societății studențești Unirea, strada Colței no. 30; acolo rosteau cuvântări fulgerătoare studenții: Stăuceanu, Spiroiu, Inotescu, Bianu, Frunzescu, Ghica Simionescu, Costică Iliescu, Jano
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un județ dunărean și vecin cu locurile mele natale. În copilăria mea veneam adesea în excursie pînă la Prut și priveam Basarabia și orașul Reni, pe atunci pămînturi ocupate, prin rapt, de ruși. Campania electorală în județului Ismail a fost agitată din cauza candidaților de pe lista partidului național-țărănist, în special, care se socotea partidul cel mai democratic și cu cele mai multe drepturi să fie la putere. Pe lista național-țărănistă se afla Mihai Ghelmegeanu, un oportunist, un demagog. Toată campania sa a consistat într-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Iuliu Maniu este acum președinte de consiliu sub regență. Deci Iuliu Maniu nu mai este "carlist". Aceasta constituie o grea lovitură pentru carliști, care se trezesc peste noapte fără girul lui Maniu. Acțiunile principelui scad brusc la bursa politică. Maniu agitase în opoziție "revizuirea actului de la 4 ianuarie", numai ca armă de opoziție. Venit la guvern, a început doar vagi negocieri, ca să-i tempereze nerăbdarea și să cîștige timp. Că jocul era primejdios, s-a văzut după aceea. Iuliu Maniu, președinte
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
comitetul central, de data aceasta la club, pentru alegerea, prin vot secret, a celor 15 membri în delegația permanentă. Era pentru prima dată cînd o asemenea alegere se făcea în sînul partidului liberal și din această cauză, alegerea a fost agitată și pasionată. Din mijlocul tineretului au fost alese, în delegația permanentă, patru persoane: Ionel Pilat, Dumitru Alimănișteanu, George Fotino și a mea persoană. La rîndul ei, delegația permanentă, întrunită împreună cu membrii de drept adică foștii miniștri -, a ales ca președinte
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și ajutat de o memorie excepțională -, o pronunța la curte cu o dicție impecabilă, cu o vervă impresionantă. Titulescu era într-adevăr adevăr un orator neobișnuit. S-a aruncat curînd în valurile politicii mondiale și baroul l-a pierdut. Dar, agitat la bară, era agitat și în larga politică. Era celebrul nostru ministru de externe. Argint viu și un pachet de nervi. O inimă de aur. Această bizară figură mongolică, galbenă și spînă, figură așezată pe un corp înalt, figură extrem de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
memorie excepțională -, o pronunța la curte cu o dicție impecabilă, cu o vervă impresionantă. Titulescu era într-adevăr adevăr un orator neobișnuit. S-a aruncat curînd în valurile politicii mondiale și baroul l-a pierdut. Dar, agitat la bară, era agitat și în larga politică. Era celebrul nostru ministru de externe. Argint viu și un pachet de nervi. O inimă de aur. Această bizară figură mongolică, galbenă și spînă, figură așezată pe un corp înalt, figură extrem de nobilă, surîzătoare și parcă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și îndemnînd pe lucrători la revoltă și jaf. Acest odios personaj ajunsese, în ultimul timp, aici, la Paris, ce ironie, ambasadorul României, probabil datorită acestor isprăvi. Din toate părțile țării, știrile erau că agenții partidului comunist, sub ocrotirea armatelor sovietice, agitau și tulburau viața oamenilor și le prădau casele. Nimeni nu-și mai putea vedea de treabă. Satele, din cauza secetei și a pămînturilor nelucrate, nu mai aveau ce mînca, problema aprovizionării cu cereale devenise imperioasă. Tătărăscu a ridicat chestiunea în consiliul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
urmează să fie botezat duminica viitoare. Spre indignarea mea, micul nevinovat, nefiind creștinat, nu se fac încă rugăciuni pentru el în biserică ! Se face un copil frumos și are cea mai minunată piele ce se poate imagina. Sitta este foarte agitată în legătură cu botezul”. Regina constatase, probabil cu ocazia Te Deum-ului din 14 ianuarie, că numele lui Mihai nu fusese rostit în timpul serviciului religios, atunci când s-au înălțat rugăciuni pentru Rege, Regină și membrii Casei Regale. Acest fapt va fi contribuit la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu putea lipsi din memoriile Reginei Maria: „Cel mai cumplit viscol și un frig îngrozitor. Mihai va deveni astăzi creștin <...>. Am dejunat cu Carol și cu Sitta, ca să discutăm câteva ultime lucruri și să duc daruri bonelor. Sitta era foarte agitată din cauza botezului, dar nu era cazul pentru că totul a decurs minunat <...>. Toți au fost puțin încurcați, deoarece botezul ortodox este complicat, copilul trebuind să fie dezbrăcat ca să fie complet băgat în apă. Contrar însă celor așteptate, Mihai s-a comportat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de asemenea să aducă copilul în camerele proaspăt zugrăvite din casa lor de la București. Asta, fără îndoială, are un anumit sens. Ei vor să fie un cuplu preocupat de bebelușul lor, sunt tineri și trebuie să-i lași să se agite, așa vor învăța treptat să nu-și complice viața mai mult decât trebuie”. Vineri, 12 mai. Înțărcarea copilului a permis Principesei Elena mai multă libertate de mișcare. „Sitta se separă de bebeluș și speră să vină aici (la București - n.n.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Aceleia care înțelege să-și dedice viața-i austeră Fiului ei spre a face din el un Rege înțelept, chibzuit și neînfricat”. 5 mai. Șeful guvernului, Iuliu Maniu transmite ex-prințului Carol, prin intermediul lui M. Manoilescu, atenționarea că „dacă se tot agită chestiunea (revenirii lui Carol - n.n.), nici țara, nici străinătatea nu ar mai ști care este mai mare în România: Mihai sau Carol”, ceea ce ar dăuna prestigiului internațional al României. Luni, 5 mai. Regele Mihai s-a înapoiat în Capitală „venind
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ne construim o casă mare să avem o gospodărie frumoasă. Eu și frații mei mai mari am plecat în orașul Bălți pentru studii liceale, însă legătura cu familia a fost permanentă. În ziua de 27 iunie 1940, tata a venit agitat acasă și ne-a spus să ne luăm în grabă câteva lucruri strict necesare și să mergem cu el la primărie unde staționa o coloană militară română care mergea la Botoșani. Mama a hotărât să rămână cu cele două surori
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
procedezi cu zarurile). Pietrele au căzut în poziție favorabilă, după cum mi s-a spus. După aceea mi s-a dat un cilindru în care se aflau bețișoare cu ideograme și care avea un mic orificiu la unul din capete. Am agitat bețișoarele, am întors cilindrul cu orificiul în jos, luând bețișorul care era ieșit în afară. În funcție de ideograma înscrisă pe unul din capetele bețișorului mi s-a dat un bilețel scris în japoneză. Cristina mi-a tradus că „ trebuie să-mi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
miere. Învățătura e „produsul” finit... Noapte bună! Hakone Marți, 02. 09. 2008 Am avut un vis ciudat. Criss mi-a spus că strigam ceva, într-o limbă necunoscută, cu voce bărbătească. Era un fel de îndemn la luptă, fiind foarte agitată în somn. Noroc că n-a durat mult, altfel te trezeam, mi-a spus Criss. Dimineața aveam patul răvășit, cearșaful tras de pe el , deși e foarte bine fixat. Eu nu-mi amintesc nimic... E minunat acest castel devenit Hotel de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
repezi În casă. În sala cea mare, care servea de sufragerie și de sală de primire și unde seara stăpânul și soața lui citeau cu schimbul câteva versete din Biblie, pentru tot personalul numeros al gospodăriei, plângea doica lui Wilfriede, agitându-se Împreună cu alte femei În jurul unui cazan uriaș cu apă fiartă de care erau agățate multe pânzeturi albe. În clipa următoare intră ca o vijelie În odaie și moașa, bătrâna moașă care Îi adusese și pe ei pe lume, și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ochiul în care-așteptam." A.B.Aveți regrete? Este ceva ce v-ați fi dorit să faceți și nu ați făcut încă? Sunt mai bine de 20 de ani de când regret că... nu mai scriu proză, că am o viață prea agitată pentru a-mi permite să stau la masa de scris ore și ore, și săptămâni după săptămâni, așa cum se întâmpla atunci când am scris "Proiecte de trecut" și "Sertarul cu aplauze". Nu-mi doresc nimic mai mult și nimic nu sper
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se tîrîie din zi în zi/ Spre ultimul cuvînt din cartea vremii/ Și toate zilele de ieri se duc/ pe drumul plin de pulbere al morții. / Piei, scînteiere scurtă, piei, că viața/ E doar o-nchipuire, o paiață/ Ce se agită cît e sus, pe scenă,/ Iar dup-aceea n-o mai știe nimeni." Iată cum asasinul are o revelație a nimicniciei. A.B.Cărțile dumneavoastră se citesc ușor, nu lași o carte din mână atunci când o începi, dar, pentru că scriitura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care o face regizorul Corneliu Porumboiu în A fost sau n‑a fost despre Vaslui, locuri din astea în care lumea văzuse Revoluția la televizor și era foarte mulțu‑ mită cu ce a fost, neînțelegându-i pe cei care se agită pentru mai mult. În plus, Iașul era un oraș mult mai muncitoresc decât crede lumea. V.A. : Da, devenise un centru industrial foarte puternic. A.M.P. : Universitatea, studenții, care fuseseră revoltați, evident că au votat cu opoziția, dar erau încă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sper să nu mă înșel, care s-a exprimat la Televiziune, repetând un slogan ceaușist, cum că nu ne amestecăm în treburile interne ale URSS-ului... Diferite grupuri de foști, care până atunci păreau în adormire, au început să se agite. Doar Alianța Civică a fost intransi‑ gentă. Dis-de-dimineață, a doua zi după ce aflasem că Gorbaciov e sechestrat în Crimeea, cred că era o sâm‑ bătĂ - probabil că vineri fusese puciul -, ne-am întâlnit la Fundația „Brătianu“, unde ne era gazdă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a făcut datoria. Mai e ceva : sunt convinsă că România e plină de genii cu carnet de membru la zi și relaționiști cu normă plină care or să ia potul azi-mâine. Chiar nu eram un scriitor așa mare ca să ne agităm pe tema asta. Și, înainte să uit, titlul cu premiul Nobel e o metaforă despre competitivitate (nu poate reuși la selecția externă cine trișează la cea internă), nu e despre literatură cartea aceea și nu trebuie să îi reproșăm lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
englezi, m-a frapat o precizare : „Dacă nu aveți drept de muncă automat în Anglia, să vă faceți rost singur“. Cerința asta mi s-a părut jignitoare. Așa că am refuzat să aplic la jobul respectiv ; cine mă vrea, să se agite pentru mine. Șapte-opt luni mai târziu însă am intrat în UE. SĂ vă spun exact cum am ajuns la Berlin. Într-un aeroport, am deschis revista The Economist acolo unde totdeauna se află rubrica de necrologuri. E pe ultima pagină
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a mitului, subiect cam scabros și care mă va face, poate, să mai pierd o datăcatedra de sanscrită de la Uppsala, pentru care candidez a doua oară. Dar încep să devin blând, placid și resemnat (vă vine să credeți?). Widengren se agită enorm și se deplasează de la Istanbul la Amsterdam pentru a organiza nu știu ce lucruri în Liga sa internațională 1. Bleeker mă întreabă în termeni destul de vagi dacă nu aș vrea să mă ocup debibliografia unei noi reviste pentru studiile noastre, care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cu colonie. Totul pentru a da aparență unui om politic. Va povesti, cu amărăciune, în continuare: "Ca om politic, am fost condamnat la 7 ani închisoare, la confiscarea totală a averii, pentru uneltire contra ordinii sociale prin agitație. Pe cine agitasem? Pe martorul Teodor Hăidăuțu, care a spus că m-a auzit zicînd că am să îngrop pe toți comuniștii. Pe martorul Dumitru Condurachi, care a declarat că eu ascultam Vocea Americii și spuneam prin sat că satelitul american e mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Iliescu, "un tînăr și promițător membru supleant, de peste un deceniu liderul mișcării comuniste de tineret din România, remarcat datorită dibăciei cu care a stăpînit situația în rîndurile studenților români în momentele grele în care ecourile revoluției ungare au început să agite spiritele tinerilor intelectuali". Între documentele inserate se află și Raportul privind pe Ursu Gheorghe Emil, din 30 ianuarie 1985, pus la dispoziție de fiul acestuia Andrei Ursu. Este cunoscut că a fost ucis în arestul Securității, iar cei vinovați nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
m-am pus pe treabă. A trecut ceva timp pînă am început să năpîrlesc. Straturile de murdărie se desprindeau de piele ca resturile de aluat de pe masa unei bucătărese, iar jegul, acest sigiliu al statutului nostru social, cădea și se agita pe fundul roabei ca tăiețeii în oala cu supă. Îmi era puțin teamă să nu fiu pedepsit pentru obrăznicia mea, însă m-am liniștit repede. Aproape toți cei de pe marginea bălții făceau la fel. Li se vedeau spinările încovoiate peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]