5,707 matches
-
ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală; 2. refuzul societății
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un narcisism morbid înțelegînd prin asta o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ușurință. Într-o secție de 100 de deținuți se produc mai mult de 500 de acțiuni violente într-un an: bătăi, mutilări, baricadări, greve ale foamei, sinucideri, crime. Este deci necesară existența unui personal bine instruit care să poată canaliza agresivitatea inevitabilă în acțiuni care să nu dea naștere la crime. Vreme îndelungată regimurile comuniste au fost acuzate pentru crimele produse în închisorile lor. Deschiderea către lumea occidentală după 1989 a relevat un lucru surprinzător: rata mortalității în penitenciarele din estul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nici noroc”. Situându-se însă în contextul fabulei, Cantemir se sustrage condiției sale și oferă o rezolvare, cam forțată, dar perfect credibilă în contextul imaginar, fabulos al basmului pe care și-l inventează ca să poată supraviețui. Persoanele reale, deformate de agresivitatea și intransigența autorului, reprezintă idei antinomice: pe de o parte Puritatea, Adevărul, Dreptatea, pe de altă parte Viclenia, Minciuna, Tirania. Aduse pe terenul de luptă al autorului - Inorog, personajele sunt teribil minimalizate, decăzute într-o “cumplită inferioritate”, lipsa de principii
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
absolut. în acest puternic sentiment al propriei valori, situată la mare distanță de restul lumii, aflăm mobilul teribilei caricaturizări grotești realizată prin fiecare personaj. Stau față în față superiorul, Inorogul, și inferiorii. Cunoaștem prin tradiție că resentimentul este de o agresivitate inimaginabilă, dar psihologia ne învață, de asemenea, că frustrarea îndelung reprimată duce tot la agresivitate. în consecință, vom asista în roman la o luptă crâncenă, de o extremă violență, cu armele “ritoricești” pe care Inorogul le mânuiește foarte bine. Din
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
aflăm mobilul teribilei caricaturizări grotești realizată prin fiecare personaj. Stau față în față superiorul, Inorogul, și inferiorii. Cunoaștem prin tradiție că resentimentul este de o agresivitate inimaginabilă, dar psihologia ne învață, de asemenea, că frustrarea îndelung reprimată duce tot la agresivitate. în consecință, vom asista în roman la o luptă crâncenă, de o extremă violență, cu armele “ritoricești” pe care Inorogul le mânuiește foarte bine. Din această înfruntare, într-o lume literar imaginată, nu au cum să câștige ființele rudimentare, pentru
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
adevărat liberă un întreg popor abrutizat de moliciunea politică și de abuzurile unei administrații nărăvite". El rămânea astfel în linia impusă de președintele partidului, prin afirmarea întoarcerii la originile liberalismului. Gh. Strat sublinia, de asemenea, patriotismul fără excese și fără agresivitate pe care îl sesizase în programul partidului al cărui membru dorea să devină 205. Participând la alegerile parțiale din prima parte a anului 1937 sub propriul semn electoral, fără cartel sau sprijin din partea altor forțe politice, partidul georgist dorea să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de față, decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de partidul în care se înrola, Gh. Strat aprecia că îi era caracteristic "un patriotism fără excese și fără agresivitate, disprețuind demagogia și echivocul, afirmând [...] doctrina unui liberalism regenerat"357. Devenit președinte al cercului de studii al P.N.L. georgist din Transilvania, Gh. Strat va dezvolta tema liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu un handicap care, probabil, ar fi fost mult diminuat dacă ar fi existat o continuitate în comunicarea online. Cartea fețelor 204 Campania lui Băsescu pentru păstrarea președinției a dus un război de gherilă, încercând să contracareze și prin Internet agresivitatea unor posturi de știri ca Realitatea TV și Antena 3, ce s-au plasat în mod vădit în tabăra politică a adversarilor. Site-ul lui Băsescu le cerea utilizatorilor să trimită filmulețe în sprijinul președintelui, într-un stil care parodia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
chiar dacă deocamdată cel tradus de Mircea Streinul), suprarealismul îl trăiam din plin (chiar dacă deocamdată dedus din pictură, și nu cunoscut din literatură), însăși proza mea, care-l încântase pe Ion Chinezu, era un amestec de lirism melancolic, obosit și de agresivitate imaginativă. Mă ispiteau peisajele spirituale exotice, textele mele erau presărate de nume din geografii depărtate, ca Laosul, ale cărui temple de un baroc tropical, dar mai cu seamă ale cărui chipuri khmere, reproduceri după sculpturi din Musée Guimet din Paris
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-mi spună în fond nimic, oricât aș fi venit în atingere cu ea. În biblioteca tatălui meu, se adunaseră noi cărți, recent apărute - toate în limba franceză -, precum Mein Kampf, cărămidă greoaie cu conținutul dezolant de cenușiu în simplista-i agresivitate, lucrare prefațată de mareșalul Pétain, viitorul conducător al Franței sub ocupația nazistă, ca și altele, iscălite de Walther Darré, Rauschning și considerabilul Stalin al lui Boris Suvarin (la Editura Plon), cu dezvăluiri senzaționale în cazul ultimilor doi autori. Într-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de unde fierbe plămada rosturilor viitoare, pornește către suprafață clocot surd, purtător de amenințare.“ Și mai curioase mi se par textele lui Ion Moța, din Cranii de lemn (1935), fiindcă, vorbind și el de „organizarea disciplinată, autoritară, antidemocratică a mișcării naționale“, agresivitatea lui politică atinge pragul sângeros al crimei. Fiul cucernicului preot ortodox din Orăștie, pe care nu numai eu l-am văzut pe atunci cum purta aureolă de sfânt deasupra capului, a tras cu mâna lui gloanțe într-un „trădător“, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
putea spune - mass-media -, și o metodă de cercetare - preponderent cantitativă, statistico-experimentală. Faptul că mass-media au cunoscut o evoluție explozivă mai accentuată în Statele Unite față de Europa, de exemplu, cât și acela că spiritul empiric s-a răspândit cu repeziciune - chiar cu agresivitate - în mediile intelectuale americane explică, în bună măsură, de ce cercetarea comunicării a reprezentat o creație americană. Orientarea către efecte - îmbrățișată de întemeietorii studiului comunicării Observația că mass-media reprezintă surse importante de influență în societate a stat la baza primelor studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
lăsată în pace, că viața ei nu mai e viață, că îi este rușine să meargă pe stradă, parcă ar fi vina ei că într-o seară i-au ieșit în cale patru români. Rumeni În fiecare zi, cazuri de agresivitate și delincvență provo cate de rumeni. O familie de români l-a omorât pe administratorul blocu lui, venit la ușă pentru a primi plata întreținerii. Apoi l-a tăiat bucăți și l-a înghesuit în două valize. Un român a
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de frustrare, mânie, agresivitate etc); * lipsă de speranță, ca percepție negativă a viitorului; * anxietate (stare de neliniște ce derivă din anticiparea sau perceperea unor pericole); * sentiment de neajutorare (lipsa perceperii controlului personal, al eficacității personale). Deși aceste aspecte sunt, în general, controlabile la nivelul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Coasta de Fildeș. Concluziile celor trei cercetători evidențiază adaptarea defectuoasă a tinerilor la noile exigențe, comparativ cu cererile mediului tradițional. Occidentalizarea devine responsabilă de apariția situațiilor de eșec și criză identitară, a tentativelor de suicid, consum de alcool și droguri, agresivitate, prostituție etc. Majoritatea antropologilor evidențiază efectele schimbărilor sociale bruște și atrag atenția că, în ciuda acestei realități, în societățile care reușesc să-și mențină identitatea și să salveze anumite valori, riscurile de apariție a unor mari probleme sunt incontestabil mai mici
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
facilitent l'orientation générale dans la problématique du management du changement éducationnel, tout en détaillant certains thèmes ou en élaborant de nouvelles stratégies d'approche. Mots-clés: changement, éducation, réforme, développement organisationnel, stratégie. În seria ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI au mai apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și alte cărți interesante. Mă înfurie că e privit ca o carte în exclusivitate feministă. Place tuturor. E peste tot, în toate țările. Când să zic că a murit, iar îl găsesc în picioare. S-a vorbit, se vorbește despre "agresivitatea" romancierei, de "mânia" ei. S-a atribuit feminismul ei acestei energii negative. Lucrurile nu stau chiar așa. Doris Lessing scrie uscat, e drept, dar lucrurile despre care scrie ea, viziunea ei intimă (pe care evident o ghicim, altfel n-am
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conservării materiei. Determinismul naturii exista independent de ceea ce reprezentau fenomenele de conștiință, credința în divinitate, fenomenele naturale se produceau independent de procesul îndumnezeirii, dar cu deosebire lăsau fără obiect numeroase tendințe de explicație vitaliste ale vremii, care și-au dovedit agresivitatea până și în raport cu creștinismul. Vitaliștii și-au pierdut rostul existențial de bază, de a mai pleda pentru căutarea și descoperirea acelor forțe lăuntrice esoterice. S-a ajuns să se demonstreze că organismul își extrage energiile din exterior și că acolo
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este condiționat de câțiva predictori clasici: interesul pentru politică, încrederea în capacitatea de a schimba ceva prin participarea politică (self-efficacy), discuțiile despre politică sau sentimentul că mersul la vot este o datorie civică. De asemenea, anumite caracteristici psihologice, precum timiditatea, agresivitatea sau evitarea conflictului, au un impact direct asupra comportamentului de vot (Blais și Labbe-St-Vincent, 2011). Sintetizând, aceste studii recente demonstrează faptul că variabilele psihologice sunt la fel de importante ca și cele sociale, economice sau politice în înțelegerea motivațiilor care stau la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2003; Mutz și Reeves, 2005). Efectele pe care le-am observat în cadrul experimentului nostru s-ar putea să fie trecătoare și de scurtă durată, însă, chiar și așa, ele traduc fidel un fenomen la care suntem expuși în mod cotidian: agresivitatea simbolică a informației politice. În cadrul tratamentelor experimentale, am încercat să simulăm agresivitatea interacțiunilor politice reale; aceasta este însă mult atenuată în comparație cu ce se întâmplă pe scena politică actuală. Dacă ne gândim la impactul cumulativ pe care îl au expunerile repetate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
experimentului nostru s-ar putea să fie trecătoare și de scurtă durată, însă, chiar și așa, ele traduc fidel un fenomen la care suntem expuși în mod cotidian: agresivitatea simbolică a informației politice. În cadrul tratamentelor experimentale, am încercat să simulăm agresivitatea interacțiunilor politice reale; aceasta este însă mult atenuată în comparație cu ce se întâmplă pe scena politică actuală. Dacă ne gândim la impactul cumulativ pe care îl au expunerile repetate la conflictele din știri, cinismul și nivelul scăzut al încrederii în politică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încărcătura conflictelor folosite ca tratament experimental este mult sub nivelul ostilității reale, prezente în cadrul știrilor și talk-show-urilor politice actuale. În acest context, trebuie să amintim și de o constrângere majoră de care a trebuit să ținem cont în realizarea cercetării. Agresivitatea din cadrul unui text scris este fără doar și poate mult redusă în raport cu cea care beneficiază de un suport video. În scris dispar aspectele nonverbale și paralingvistice care amplifică încărcătura conflictuală a unei anumite situații. În plus, un schimb de replici
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au explicat acest fenomen prin atracția involuntară față de conflict. Cum altfel am putea explica faptul că indivizii resimt simultan atât repulsie cât și atracție față de conflictele din știri? Așa cum ni se explică în literatura de specialitate (Gerber et al., 2011), agresivitatea crește nivelul atenției. Într-un context de agresivitate, devenim mai alerți, mai atenți la stimulii din exterior. Acest lucru se aplică și în contextul expunerii la conflictele din mass-media. Sintetizând, putem spune că cercetarea de față se înscrie în linia
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]