5,686 matches
-
trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a fuleului pentru fiecare atlet în parte. Deci, pregătirea pentru sprint trebuie să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de lactat. Cercetările în domeniu au scos în evidență că alergările rapide cu intensitate de peste 85 %, cu un kilometraj de 15 km într-o perioadă de 14 zile pot: • influența mecanica alergării; • îmbunătății vâscozitatea mușchilor; • restaura agilitatea; • crește suplețea și rapiditatea; • mării toleranța de suportare a acidului lactic. Procesele alactacide și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de lactat. Cercetările în domeniu au scos în evidență că alergările rapide cu intensitate de peste 85 %, cu un kilometraj de 15 km într-o perioadă de 14 zile pot: • influența mecanica alergării; • îmbunătății vâscozitatea mușchilor; • restaura agilitatea; • crește suplețea și rapiditatea; • mării toleranța de suportare a acidului lactic. Procesele alactacide și lactacide sunt corelate și independente, dar dezvoltarea lor presupune folosirea unor metode și mijloace specifice fiecărui tip de solicitare. Capacitatea de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
-ului care a fost resintetizat din CP și glicogen în lipsa oxigenului. Efortul anaerob lactacid se poate desfășura pe o perioadă de timp cuprinsă între 10- 45’, după unii specialiști pe o perioadă chiar mai lungă de 60“. Se îmbunătățește prin alergări pe distanțe între 80-300 m, ultima în cantității limitate pentru specialiștii cursei pe 100 m. Intensitatea efortului, la început perioadei pregătitoare, poate fii de 85 % din cea mai bună performanță a anului precedent, ea crescând până la 100 % în timpul sezonului competițional
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sau mai mică rezistență. Distanța totală este mai mare în cazul alergătorilor de 400 m. Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid se folosesc două ședințe de antrenament pe săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea vitezei, iar pentru alergătorii de 400 m se folosesc alergări crescătoare și descrescătoare. Se consideră că într-un antrenament este indicat să nu se folosească, pentru dezvoltarea capacității de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tip lactacid se folosesc două ședințe de antrenament pe săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea vitezei, iar pentru alergătorii de 400 m se folosesc alergări crescătoare și descrescătoare. Se consideră că într-un antrenament este indicat să nu se folosească, pentru dezvoltarea capacității de efort anaerob lactacid, un volum total mai mare de 4 ori și jumătate lungimea probei (exemplu pentru o alergătoare de 400
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de 400 m, volumul în cadrul unui antrenament poate fi de 1800 m). În perioada precompetițională și competițională, când atletul aleargă aproape de viteză maximă, se folosesc exerciții care stimulează atât capacitatea de efort alactacidă cât și pe cea lactacidă, adică folosim alergări pe distanțe de 60, 100, 150 m, executate cu viteză maximă din posibilitățile momentului. În această etapă urmărim manifestarea vitezei de deplasare prin calcularea diferenței secvențelor de alergare realizată pe 30 m, 60 m, comparând și raportul dintre lungimea și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
atât capacitatea de efort alactacidă cât și pe cea lactacidă, adică folosim alergări pe distanțe de 60, 100, 150 m, executate cu viteză maximă din posibilitățile momentului. În această etapă urmărim manifestarea vitezei de deplasare prin calcularea diferenței secvențelor de alergare realizată pe 30 m, 60 m, comparând și raportul dintre lungimea și frecvența fuleului. Dacă timpul pe fracțiuni (în cazul repetărilor pe 150 - 200 m) este apropiat, se consideră că s-a realizat o bună creștere a vitezei în regim
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
260”, iar faza de contact de la primi 7 pași de 0,115”. Pe măsură ce cursa înaintează, timpii de contact cu solul descresc (0,85”-0,90”). 3.1.2. Pregătirea în sprint din punct de vedere mecanic Viteza de alergare se obține din produsul dintre lungimea pasului de alergare și frecvența acestuia. Atleții diferă între ei în ceea ce privește raportul dintre lungimea și frecvența pasului. Pentru fiecare atlet în parte, obținerea vitezei maxime depinde de un anumit raport ce se realizează între
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de 0,115”. Pe măsură ce cursa înaintează, timpii de contact cu solul descresc (0,85”-0,90”). 3.1.2. Pregătirea în sprint din punct de vedere mecanic Viteza de alergare se obține din produsul dintre lungimea pasului de alergare și frecvența acestuia. Atleții diferă între ei în ceea ce privește raportul dintre lungimea și frecvența pasului. Pentru fiecare atlet în parte, obținerea vitezei maxime depinde de un anumit raport ce se realizează între lungimea și frecvența de mișcare a pașilor. Acesta poate
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ai coapselor și picioarelor); alegări sărite pe 30-100 m, înregistrând timpul și numărul de pași, pentru creșterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci de nisip, veste), cu un număr de 100-200 sau mai multe desprinderi de pe sol; alergare pe 30-60 m cu îngreuiere (cu rezistența unui cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
creșterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci de nisip, veste), cu un număr de 100-200 sau mai multe desprinderi de pe sol; alergare pe 30-60 m cu îngreuiere (cu rezistența unui cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
desprinderi de pe sol; alergare pe 30-60 m cu îngreuiere (cu rezistența unui cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment dat este consecința reducerii fuleului și creșterea frecvenței pașilor. Pentru a realiza
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment dat este consecința reducerii fuleului și creșterea frecvenței pașilor. Pentru a realiza o lungime a fuleului care
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ideale a fuleului, care să asigure frecvența de realizare a vitezei maxime. Această formulă are la bază indicele de 2,60, care se înmulțește cu lungimea membrului inferior (măsurat de la trohanterul mare la talpa piciorului). Rezultatul reprezintă lungimea fuleului pentru alergarea lansată. Frecvența pasului reprezintă numărul de pași realizați în unitatea de timp și se măsoară prin: numărătoare de-a lungul distanței de testare a contactelor cu solul a unei singure tălpi, care se înmulțește cu 2. (Se marchează cu o
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pe piciorul drept (sau stâng) și se pornește cronometrul în momentul atingerii acestui loc. Se marchează, de asemenea, locul de terminare a distanței. Atingerea solului de 10 ori cu piciorul drept înseamnă că s-au realizat 20 de pași de alergare. Împărțind numărul de pași la timpul înregistrat se va obține numărul de pași alergați într-o secundă printr- un sprint de viteză maximă, adică frecvența pașilor). prin prelucrarea datelor înregistrate ajutorul unei camere video; prin examinarea urmelor lăsate în urma parcurgerii
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
foarte bine nivelată și ușor umedă). Valoarea de frecvență a pașilor pentru atleții în curs de afirmare este de 4-4,5 pași/secundă, iar pentru sprinterii recunoscuți, frecvența pașilor poate să fie între 4,8-5 pași/secundă. Frecvența pașilor de alergare depinde însă în ceea mai mare măsură de capacitatea sistemului nervos central de a transmite rapid succesiuni de impulsuri nervoase pentru ca indicii de forță să se manifeste rapid. Frecvența pașilor se îmbunătățește dacă se reduce timpul necesar de aplicare a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de impulsuri nervoase pentru ca indicii de forță să se manifeste rapid. Frecvența pașilor se îmbunătățește dacă se reduce timpul necesar de aplicare a forței de start și forței de impulsiei și dacă se reduce timpul fazei de zbor din timpul alergării. Creșterea frecvenței pasului de alergare este rezultatul îmbunătățirii forței maxime, a forței explozive, a mobilității, a flexibilității, dar și a îmbunătățirii funcțiilor și eficienței sistemului nervos. În faza de accelerație (a startului și lansării din start) se poate vedea că
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de forță să se manifeste rapid. Frecvența pașilor se îmbunătățește dacă se reduce timpul necesar de aplicare a forței de start și forței de impulsiei și dacă se reduce timpul fazei de zbor din timpul alergării. Creșterea frecvenței pasului de alergare este rezultatul îmbunătățirii forței maxime, a forței explozive, a mobilității, a flexibilității, dar și a îmbunătățirii funcțiilor și eficienței sistemului nervos. În faza de accelerație (a startului și lansării din start) se poate vedea că lungimea și frecvența pasului crește
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și a îmbunătățirii funcțiilor și eficienței sistemului nervos. În faza de accelerație (a startului și lansării din start) se poate vedea că lungimea și frecvența pasului crește continuu. În procesul de antrenament pentru a regla această creștere se pot folosi alergări cu start de jos sau start de sus cu pășire pe semne de control. Semnele de control (10-12) se pot așeza pentru sportivii în curs de afirmare începând cu primul semn la 40 cm, următoarele crescând distanța anterioară cu încă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fază, lungimea efectivă a pasului nu va coincide cu semnele de control, efectele produse de creșterea continuă a pașilor se vor simții în rezultatele obținute cu ocazia probelor de control sau cu ocazia competițiilor. Între lungimea și frecvența pașilor, în alergările de viteză, există o relație care influențează direct performanța atletică. Astfel, dacă lungimea pașilor este prea mare contactul cu solul este prelungit prin creșterea fazei de amortizare, iar, dacă frecvența mișcărilor este prea mare, atunci faza de zbor se scurtează
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în mare măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel, frecvența medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13 % mai mare decât în performanța model. Frecvența fuleului poate fi îmbunătățită printr-
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
un studiu realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel, frecvența medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13 % mai mare decât în performanța model. Frecvența fuleului poate fi îmbunătățită printr-o serie de exerciții dintre care amintim: exerciții pentru dezvoltarea forței elastice și reactive a coapselor, a labelor picioarelor (de tipul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
m; sărituri cu coarda cu îngreuieri (centură, saci cu nisip) de 50-100 ori, înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea șezutei, cu înregistrarea numărului de lovituri, a timpului și a distanței; alergări pe loc cu genunchii sus, timp de 6 -8 “, cu realizarea unui număr
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea șezutei, cu înregistrarea numărului de lovituri, a timpului și a distanței; alergări pe loc cu genunchii sus, timp de 6 -8 “, cu realizarea unui număr cât mai mare de pășiri; alergări în pantă cu o înclinație de 20-25
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]