18,056 matches
-
sistemului de asigurări sociale (Carta albă a asigurărilor sociale), reforma sistemului de asistență socială (Carta albă a asistenței sociale), reforma sistemului de finanțare/organizare a sistemului sanitar, reforma sistemului de învățământ. A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?tc "A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?" În acest moment al analizei, este util să formulez o întrebare crucială a sociologiei tranziției: existau sau nu alternative la strategia tranziției adoptată? Putem înregistra ca un fapt empiric
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de asistență socială (Carta albă a asistenței sociale), reforma sistemului de finanțare/organizare a sistemului sanitar, reforma sistemului de învățământ. A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?tc "A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?" În acest moment al analizei, este util să formulez o întrebare crucială a sociologiei tranziției: existau sau nu alternative la strategia tranziției adoptată? Putem înregistra ca un fapt empiric că prima parte a tranziției, crucială pentru desfășurarea acesteia, a fost
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
învățământ. A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?tc "A fost paradigma tranziției o alegere inevitabilă sau existau alternative?" În acest moment al analizei, este util să formulez o întrebare crucială a sociologiei tranziției: existau sau nu alternative la strategia tranziției adoptată? Putem înregistra ca un fapt empiric că prima parte a tranziției, crucială pentru desfășurarea acesteia, a fost dominată de credința că strategia aleasă este singura corectă, alternativele care ar putea fi imaginate fiind catalogate, în principiu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o întrebare crucială a sociologiei tranziției: existau sau nu alternative la strategia tranziției adoptată? Putem înregistra ca un fapt empiric că prima parte a tranziției, crucială pentru desfășurarea acesteia, a fost dominată de credința că strategia aleasă este singura corectă, alternativele care ar putea fi imaginate fiind catalogate, în principiu, ca fiind inadecvate și taxate ideologic cu epitete dure în categoria „rămășițelor mentalității comuniste”. Într-un secol în care gândirea alternativelor a devenit regulă, ostilitatea față de orice explorare a alternativelor posibile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost dominată de credința că strategia aleasă este singura corectă, alternativele care ar putea fi imaginate fiind catalogate, în principiu, ca fiind inadecvate și taxate ideologic cu epitete dure în categoria „rămășițelor mentalității comuniste”. Într-un secol în care gândirea alternativelor a devenit regulă, ostilitatea față de orice explorare a alternativelor posibile poate fi considerată a fi un indicator atât al unei gândiri limitate, cât și al uneia profund ideologice, purtătoare a unor interese specifice. S-a argumentat că primul strat al
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
corectă, alternativele care ar putea fi imaginate fiind catalogate, în principiu, ca fiind inadecvate și taxate ideologic cu epitete dure în categoria „rămășițelor mentalității comuniste”. Într-un secol în care gândirea alternativelor a devenit regulă, ostilitatea față de orice explorare a alternativelor posibile poate fi considerată a fi un indicator atât al unei gândiri limitate, cât și al uneia profund ideologice, purtătoare a unor interese specifice. S-a argumentat că primul strat al strategiei tranziției exprimă direct configurația structurală a lumii actuale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
S-a argumentat că primul strat al strategiei tranziției exprimă direct configurația structurală a lumii actuale: reintegrarea țărilor foste comuniste în lumea capitalistă mondializată a fost singura soluție la criza sistemului comunist. Am putea spune că acest strat nu are alternative. Șansele ca în România sau într-o zonă similară să se nască un proiect de organizare social-economică diferită de cea occidentală erau, practic, nule. O asemenea soluție ar fi dus la izolare contraproductivă. Integrarea rapidă în structurile Occidentului era pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la direcțiile tranziției. Indiferent ce actori au contribuit la articularea strategiei tranziției, marea masă a comunității a considerat-o ca a-i aparține. Dincolo de caracterul imperativ al direcției generale de schimbare, opțiunile strategice din straturile doi și trei, putem identifica alternative posibile între care se putea opta. Pe fondul primului strat structural fără alternativă, există opțiuni strategice alternative, diferite din punctul de vedere al eficienței lor. Stratul al doilea al strategiei tranziției, la care se plasează opțiunile strategice fundamentale operate de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
masă a comunității a considerat-o ca a-i aparține. Dincolo de caracterul imperativ al direcției generale de schimbare, opțiunile strategice din straturile doi și trei, putem identifica alternative posibile între care se putea opta. Pe fondul primului strat structural fără alternativă, există opțiuni strategice alternative, diferite din punctul de vedere al eficienței lor. Stratul al doilea al strategiei tranziției, la care se plasează opțiunile strategice fundamentale operate de actorii occidentali, prezintă o ridicată comunalitate, un set coerent de opțiuni strategice, lipsit
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
punctul de vedere al eficienței lor. Stratul al doilea al strategiei tranziției, la care se plasează opțiunile strategice fundamentale operate de actorii occidentali, prezintă o ridicată comunalitate, un set coerent de opțiuni strategice, lipsit de deschiderea spre examinarea sistematică a alternativelor. Occidentul a exercitat o presiune concertată asupra opțiunilor politice naționale, fapt care a făcut ca și în cel de-al doilea strat, practic, să nu existe o deschidere semnificativă spre căutarea alternativelor. Prin aceasta, Occidentul și-a asumat într-o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strategice, lipsit de deschiderea spre examinarea sistematică a alternativelor. Occidentul a exercitat o presiune concertată asupra opțiunilor politice naționale, fapt care a făcut ca și în cel de-al doilea strat, practic, să nu existe o deschidere semnificativă spre căutarea alternativelor. Prin aceasta, Occidentul și-a asumat într-o largă măsură responsabilitatea pentru opțiunile strategice promovate. Cheia examinării alternativelor nu se găsește în țările în tranziție, ci în Occidentul care a avut o intervenție activă și coerentă. Stratul al treilea al
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a procesului de transformare. Lipsa unui program de schimbare a fost compensată prin credința că experiența lor inițială garantează competența de a realiza schimbarea necesară, o dată obținută puterea. Opțiunea pentru schimbarea prin distrugere a structurilor moderne produse de comunism, față de alternativa schimbării acestora prin corecție și dezvoltare la nivelul modernității occidentale: programul politic al partidelor istorice se centra nu pe temele constructive, ci pe cele accentuat distructive - excluderea în bloc a acumulărilor instituționale din anii ’40, prin reforme rapide; contestarea politică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de perfecționare a strategiei face ca acestea să tindă să-și schimbe statutul: ele devin anomalii. Acumularea anomaliilor este de natură să genereze o criză a strategiei. Teoria lui Kuhn presupune că acumularea de anomalii generează căutarea unei paradigme explicative alternative: una mai bună decât cea existentă și care face explicabile faptele neexplicate până atunci. Extinderea acestei teorii la explicarea acțiunii ar suna astfel: acumularea excesivă a efectelor negative neașteptate, a anomaliilor generează o critică a strategiei adoptate și o explorare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a efectelor negative neașteptate, a anomaliilor generează o critică a strategiei adoptate și o explorare a opțiunilor strategice alternative. Dacă schimbarea s-a consumat, problema devine doar teoretică: a fost strategia adoptată cea mai bună posibilă? Nu cumva au existat alternative mai bune? Acumularea de anomalii deschide interesul pentru explorarea alternativelor. Se forțează totodată trecerea de la o epistemologie a problemelor cu soluție unică la o epistemologie a problemelor cu soluții multiple. Factori explicativi intrinseci versus extrinsecitc "Factori explicativi intrinseci versus extrinseci
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strategiei adoptate și o explorare a opțiunilor strategice alternative. Dacă schimbarea s-a consumat, problema devine doar teoretică: a fost strategia adoptată cea mai bună posibilă? Nu cumva au existat alternative mai bune? Acumularea de anomalii deschide interesul pentru explorarea alternativelor. Se forțează totodată trecerea de la o epistemologie a problemelor cu soluție unică la o epistemologie a problemelor cu soluții multiple. Factori explicativi intrinseci versus extrinsecitc "Factori explicativi intrinseci versus extrinseci" Este vital ca explicația dificultăților apărute în procesul acțiunii să
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
negative, dificultățile atingerii obiectivelor. Este util să facem o distincție între imperfecțiunile de detaliu ale unei strategii, care pot fi corectate prin perfecționarea acesteia, și caracteristicile structurale ale respectivei strategii. Explicația dificultăților prin acești factori deschide problema reconsiderării opțiunii, explorarea alternativelor strategice. Factorii explicativi extrinseci se referă la acei factori generatori ai dificultăților acțiunii care sunt externi strategiei înseși. Strategia este corectă. Nu calitatea ei este responsabilă de dificultățile apărute în procesul schimbării, ci o serie de împrejurări independente de ea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
lung: angajare în schimbare, stopare a promovării schimbării, reîntoarceri la formele inițiale sau adoptarea unor soluții care atenuează efectele negative, dar întârzie schimbarea. Pe de altă parte însă, asumarea costurilor ca inevitabile blochează reconsiderarea critică a opțiunilor strategice și explorarea alternativelor. Pe măsura creșterii neașteptate a costurilor suportate, atitudinea colectivității a evoluat rapid spre considerarea costurilor tranziției ca fiind evitabile și deci inacceptabile, imputabile autorilor procesului de schimbare. După un entuziasm inițial, colectivitatea a început să fie tot mai nesatisfăcută de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
morale a procesului de tranziție. Comentariile sunt foarte clare și directive: „Guvernul întârzie privatizarea”, „Este imperativă introducerea imediată a imovabilității magistraților”, „Problema centrală a reformei justiției e acum asigurarea independenței sale politice”. Din discursul mass-media este aproape exclusă formularea de alternative și îndoieli: ar trebui făcut x sau y? Care sunt argumentele pro sau contra? Este bine sau nu de făcut...? Care sunt prioritățile? Testul asumării incertitudinii este decisiv pentru evaluarea atitudinii intelectuale. În primii ani ai tranziției, discursul din mass-media
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ajungând la o evaluare critică globală a strategiei tranziției și a actorilor responsabili. Cartea de față nu intenționează să intre într-o analiză detaliată a acestor critici, ci doar să deschidă o perspectivă asupra evaluării lor critice și a explorării alternativelor. Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranzițieitc "Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranziției" 1. Preluarea în strategia tranziției a spiritului neoliberalist al anilor ’80. Observația este formulată de Bob Deacon (1997) și de alții. Strategia tranziției a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nr. 50, decembrie 2003). Se încalcă astfel un principiu fundamental: reparația nedreptăților nu trebuie să fie suportată de populația nevinovată și nici să nu afecteze advers relansarea economică și socială a țării. Din cauza puternicelor presiuni politice, s-a inhibat explorarea alternativelor: împărțirea colectivă a costurilor socialismului și refacerea drepturilor de proprietate ca bază pentru reconstrucția socială. S-a decuplat complet problema retrocedării proprietăților de cea a programului de dezvoltare social-economică și de reparația celorlalte nedreptăți, neluându-se în considerare costurile sociale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fiind produsul unui complex de procese sociale, este susținută ideologico-politic de actorii care au produs-o. 2. Considerarea strategiei adoptate ca fiind adecvată include tacit epistemologia problemelor cu soluție unică: dacă strategia este adecvată înseamnă că e singura adecvată. Explorarea alternativelor posibile ar fi de natură să zdruncine încrederea în strategia adoptată, din acest motiv, ele sunt respinse ca inadecvate. Alegerea modelului epistemologiei problemei cu soluție unică prezintă o capacitate limitată de explicare a dificultăților produse în procesul tranziției, creând o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ar fi putut fi evitate prin opțiuni strategice alternative - factori intrinseci evitabili. O asemenea orientare este de natură să diminueze contribuția percepută a factorilor extrinseci. 8. Identificarea surselor crizelor opțiunilor strategice adoptate (absorbția explicativă a anomaliilor) produce, inevitabil, căutarea unor alternative strategice. 9. Explorarea alternativelor strategice produce o schimbare a modelului epistemologic pe care se bazează explicația: epistemologia problemelor cu soluție unică este înlocuită cu epistemologia problemelor cu soluții multiple. Această epistemologie susține o orientare proprie: factorii intriseci producători ai crizelor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
evitate prin opțiuni strategice alternative - factori intrinseci evitabili. O asemenea orientare este de natură să diminueze contribuția percepută a factorilor extrinseci. 8. Identificarea surselor crizelor opțiunilor strategice adoptate (absorbția explicativă a anomaliilor) produce, inevitabil, căutarea unor alternative strategice. 9. Explorarea alternativelor strategice produce o schimbare a modelului epistemologic pe care se bazează explicația: epistemologia problemelor cu soluție unică este înlocuită cu epistemologia problemelor cu soluții multiple. Această epistemologie susține o orientare proprie: factorii intriseci producători ai crizelor să fie considerați nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
explicația: epistemologia problemelor cu soluție unică este înlocuită cu epistemologia problemelor cu soluții multiple. Această epistemologie susține o orientare proprie: factorii intriseci producători ai crizelor să fie considerați nu ca inevitabili (normali în situația în care strategia practicată nu are alternative), ci factori intrinseci evitabili prin adoptarea unor strategii alternative mai bune. 10. Explorarea strategiilor alternative motivează examinarea critică a strategiei practicate. Epistemologia problemelor cu soluții multiple generează un alt circuit cu autoîntărire: anomaliile motivează analiza critică a soluției practicate (explorarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
prin adoptarea unor strategii alternative mai bune. 10. Explorarea strategiilor alternative motivează examinarea critică a strategiei practicate. Epistemologia problemelor cu soluții multiple generează un alt circuit cu autoîntărire: anomaliile motivează analiza critică a soluției practicate (explorarea factorilor intrinseci) și explorarea alternativelor. Identificarea acestora ar putea, dacă problema mai este actuală, să motiveze schimbarea strategiei. Din punctul de vedere al eficacității, este clar că modelul epistemologiei problemelor cu soluții multiple este într-o poziție productivă. Pe de o parte, explorarea factorilor intrinseci
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]