5,855 matches
-
Rosetti este, parcă, un imbold pentru diferitele partide din opoziție ca să se unească într-o acțiune politică împotriva guvernului. Rosetti murise amărât împotriva lui Ion Brătianu. Două zile înainte de a muri, simțindu-și sfârșitul aproape, a chemat pe câțiva bătrâni amici cărora să le încredințeze cele din urmă dorințe și să-i roage a-i îngriji de familie și interese. Aceștia erau: Dumitru Brătianu, prințul Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Dimitrie Giani. Pe Ion Brătianu nu l-a chemat. Constantin Boerescu și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Klisura. Războiul sârbo-bulgar începe, dar în România mai este încă o agitațiune în curs. Un cunoscut propagandist evreu, Armand Lévy, venise în țară spre a organiza congregațiile evreiești. În țară, venirea sa a pricinuit enervare. Armand Lévy, fiind un vechi amic al lui C.A. Rosetti, a tras în gazdă în casa acestuia de cum a sosit în București. Dar C.A. Rosetti murise. Totuși, întemeiat pe vechile relațiuni de la Paris, omul se instalează ca la el acasă. Acțiunea lui Armand Lévy
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ca să-l silească să plece. Căci, după cum a spus-o G.D. Paladi în redacția Luptei, opoziția se pregătea să exploateze detențiunea lui Panu la Văcărești și să organizeze neîncetate manifestațiuni. Cercurile guvernamentale știau că Panu era hotărât să plece, acei amici pe care Panu credea că i are în partidul liberal nu făceau altă operă decât să-l împingă către graniță și să-l spioneze, de aceea Voința națională, oficiosul guvernului, a putut scrie două zile înainte de judecarea procesului la tribunal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Liga“ își propunea „d-a rezista și lupta pe toate căile în contra actelor arbitrare ale guvernului“ („Liga rezistenței“, RĂZ.W., 15 octombrie 1887, p. 1). La diferitele reuniuni ale „Ligii“ și-au expus punctele de ve dere antiguvernamentale în general amicii lui Fleva: Tache Ionescu, Al. Djuvara, C.C. Arion, Caton Lecca ș.a. Apoi balul. La ora 2, masa. Dar ce masă?! Ascultați „menu-ul“ și socotiți cât ar costa astăzi, la anul 1928. Îl dau în limba franceză, căci în orice altă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sila, Brătianu îl luă de braț, îl împinse în sala de mâncare și ordonă să i se puie un tacâm la masă. Bineînțeles, totul era pregătit mai dinainte. După ce masa se sfârși, Politimos, încântat că fusese primit ca un intim amic al familiei, fu introdus în cabinetul de lucru. și aci Brătianu jucă scena cea mare. — Dragă Politimos, te-am chemat ca să-mi faci un serviciu mare, mare de tot! Dar te conjur să nu mă refuzi. — Domnule Brătianu, spuneți!... Am
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ce avea vro inițiativă și fu coprins de ideea d-a salva patria sa nenorocită, tot ce n-a putut trăi și respira în Bulgaria robită lucra și trăia în sfânta Românie. Mi-aduc aminte precum și-aduc aminte toți amicii mei că cuvintele: România, București, Giurgiu, Ploiești, Brăila, Galați și așa mai departe au fost pentru noi cuvinte sfinte și egale cu cuvintele din Sfânta Scriptură. Când vrunul din patrioții noștri, prigoniți crud de guvernul otoman scăpa, în fine, din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
august 1886, p. 2, cu titlul Scrisoarea d-lui Zaharia Stoianoff; scrisoarea a fost reprodusă integral în Telegraful român, an. II, ser. II, nr. 199, 6 septembrie 1889, precedată de următoarea notă redacțională: „Marele patriot bulgar Zaharia Stoianov a murit. Amicul nostru s-a stins la Paris, unde plecase acum câteva zile. Pentru a arăta românilor ce om a fost acest luptător fără preget pentru poporul bulgar, credem bine a da aici o scrisoare a repausatului ce a primit primul nostru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Petre Grădișteanu, mi-a povestit următoarea întâmplare: Fusese angajat de către una din intendențele rusești ca să o reprezinte într-un proces; pe vremea aceea un advocat mic și începător pleda pentru un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi credeam urechile! M-am tras deoparte, am făcut repede
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvern se găsește aproape în fața faptelor îm plinite, de aceea situația este foarte gingașă. Adunarea a telegrafiat lui Ion Brătianu, cerând să vie în București spre a da lămuriri. Agitația parlamentară ce urmează are acum și o parte cu dedesubturi: amicii lui Ion Brătianu vor să răstoarne guvernul pe această chestie a Dunării, susținând că guvernul Dumitru Brătianu este incapabil, că nu știe să apere interesele României, că este inferior guvernului trecut. În fața acestor hărțuieli, Dumitru Brătianu face declarația că cestiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în cercurile parlamentare, în presă și în public, C.A. Rosetti, președintele Camerei, a pus să se afișeze următorul aviz în culoarele Camerei: „în fața celor ce se spun, se scriu și se colportează în cestiunea Dunării. În fața acuzațiunilor adversarilor noștri: Amicii noștri din majoritate sunt rugați să se întrunească astă-seară la clubul liberal spre a se consulta asupra acestei cestiuni. D-l Ion Brătianu a făcut cunoscut prin telegramă că va veni însuși spre a da lămuririle trebuincioase. Domnii miniștri vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din postul de ministru al țării la Paris, este ales cu 288 voturi contra lui Bibicescu, care nu întrunește decât 70. Opoziția jubilează, dar Românul lui C.A. Rosetti și pe care îl redactează Bibicescu scrie a treia zi: „Reușita amicului nostru d. Bibicescu față cu un bărbat de calibrul lui Kogălniceanu ar fi fost o înfrângere morală. Căci s-ar fi zis că reușita redactorului Românului era asigurată prin presiunea guvernului. Alegerea dom nului Kogălniceanu va pune capăt la toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
strigară toți. Michel chefuia de 48 de ore și pierduse noțiunea timpului. La deschiderea Camerelor - 15 noiembrie 1881 - Dumitru Brătianu este ales președinte. Însă discursul său nu place guvernului. Dumitru Brătianu spune că, atât timp cât guvernul va face binele, va fi amicul guvernului, dar când guvernul va face rău, nu va avea dușman mai mare ca pe dânsul. Și termină spunând: „Ceea ce vă rog, însă, este să fiți încredințați că nu sunt și nu voi fi instrumentul orb al guvernului“. Dar în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cere dar ca discuția să înceapă a treia zi. Cu 57 voturi contra 48, Camera dă dreptate lui Rosetti. Iar Brătianu demisionează. A doua zi Camera, cu 89 voturi, acordă încrederea guvernului, însă C.A. Ro setti, cu puținii lui amici, se abțin. Situația e categorică, în partidul liberal nu mai e unitate. Dacă defecțiunea lui Dumitru Brătianu n-a produs mare pagubă lui Ion Brătianu, cu defecțiunea lui C.A. Rosetti e cu totul altceva. De îndată se creează în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era un birt sărăcăcios, ținut de madame Caliopi și sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasă în tinerețe, dar acum nu mai avea decât niște rămășițe pe care, totuși, căuta să le puie în valoare. Căci madame Caliopi avea întotdeauna un amic, de obicei un sergent-major din intendență sau un fost agent de percepție. La madame Caliopi plăteam 30 lei pe lună pentru 4 feluri de bucate: 2 la dejun și 2 la prânz. Cu pâine, dar fără vin și cafea. Madame
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cafea. Madame Caliopi avea atențiuni deosebite și pentru unii din tinerii studenți din grupul nostru. Când a doua zi vedeam că unul din noi primea porțiile mai arătoase, înțelegeam numaidecât cum că nu era lucru curat la mijloc. Colegul și amicul nostru Grigore Golescu, de pildă, primea cele mai monumentale porții de varză acră cu costițele de purcel ce nu se văzuseră vreodată sub tavanul lui madame Caliopi. „Honni soit qui mal y pense.“ Unde s-or fi odihnind astăzi necăjitele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Rusia și Turcia, de un secol, fără a se stipula ceva în favoarea românilor. Alteța-Sa dorește să mai adaoge o observațiune psihologică și regretă de a constata că dacă, în viața privată, se întâmplă adeseori ca făcând un serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă în politică. Principele Gorceakoff se mărginește a cita exemplul românilor, și crede că observațiunea sa poate să liniștească în totul pe acei cari se tem că Rusia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
știa că are cancer. Către sfîrșitul anului 1926 a fost operat. Agitațiile pentru revenirea principelui Carol în țară erau în toi. În afară de liberali, toate partidele politice se înghesuiau să-l revendice pe Carol. Se știa că generalul Averescu trimisese un amic la prințul Carol, ca să-i cunoască intențiile. Chestiunea a fost adusă în discuția Camerei de către deputații naționali-țărăniști, care n-ar fi vrut să le ia altcineva înainte. Regele a trimis o scrisoare generalului Averescu, care a fost citită în cele
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care se urcase pe tron. Acesta primea orice, numai separația de Elena Lupescu, nu. Cu nici un preț. Și conflictul între Maniu și rege izbucnește fățiș. Maniu își prezintă demisia. El nu era omul tranzacțiilor. Dar mulți dintre fruntașii ardeleni, deși amici devotați ai șefului lor, se apropie de tron, se înclină la orice, formînd chiar un nou guvern național-țărănist, fără Maniu. Au fost mai multe guverne național-țărăniste, fără Maniu, prezidate de Gh. Mironescu sau de Al. Vaida Voevod. Numai în perioada
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
hermeneutic, faute de mieux. O să înțelegeți mintenaș al opțiunii mele warum. Pentru că acum cînd, anii trecînd ca apa Topologului, Aurel Dumitrașcu se risipește cum excelent formulează Adrian în amintiri, acum cînd fragmentele mnezice se preschimbă și în volumioare de stihuri, amicul nostru își devoalează tot mai limpede structura-i de functor, de sincategorem, de conjunctor. Începusem să-l percep astfel încă de pe la finea lui 1979... * * * ... Atunci voi fi făcut cunoștință cu el, mergînd eu într-o vizită vicinală cătră garsoniera vasiliuană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
idei exact opuse celor dinainte! Ce idiot! În afiș, superblegul celălalt, bîta W.C. Tudor, dă note, îl prezintă la rubrica aia debilă Gîgă pe fostul lui confident Sorescu C. Bieții! Acum se egalizează! Îi găsesc totalmente insuportabili! Cum să fii amic cu asemenea ianuși de două parale?! Radu G. Țeposu excelent în cele două intervenții loiale (în FLACĂRA și TRIBUNA) contra celor doi nătăfleți! I-am scris, salutînd vorbele sale! Și cînd am stat o noapte cu el, în casa lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
trece peste tot ce ne leagă de atîția ani. Deci, nu mi se pare că e ceață-ntre noi. Depinde cum privești și tu. Îți mulțumesc pentru urări! Da, am 30 de ani și-s bun de însurat, vorba unui amic mucalit. Ciudat, am o periculoasă senzație că-s foarte tînăr. Sînt foarte obosit de la școală și aștept vacanța! Din păcate, mama are prea multe zile rele, se simte foarte slăbită, pe acest fond nesimțindu-mă nici eu prea grozav. Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
etc.). Sper, totuși, s-o fi primit. Florin Mugur era scandalizat (a spus Daniel C.) că nu trimit cartea criticilor după atîta timp și după ce a făcut un preinfarct din cauza cărții mele (a facerii ei). M-am văzut cu mulți amici și cunoscuți la București, dar în special cu cei mai tineri. A fost prea cald. Azi a plouat. Parc-am înviat. Citesc. Poate că mă voi muta la P. Neamț. Nu vreau să mă mai gîndesc. Voi vedea eu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și superior făcute de guvernul Iorga) care cu atâta rea credință e criticată”. 6 septembrie. Primul-ministru Nicolae Iorga, invitat să dejuneze la Palat, merge la Foișor, unde duce „o monedă veche bulgaro-bizantină, prințului Mihai, foarte vioiu și vesel, în tovărășia amicilor săi”. Acești amici erau, foarte probabil, copiii menționați de M. Manoilescu. În aceeași zi, N. Iorga și soția sa vizitează Branul, unde se afla Regina Maria. Regina discută mai mult cu soția lui N. Iorga ,,despre examenul prințului”. 9 septembrie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de guvernul Iorga) care cu atâta rea credință e criticată”. 6 septembrie. Primul-ministru Nicolae Iorga, invitat să dejuneze la Palat, merge la Foișor, unde duce „o monedă veche bulgaro-bizantină, prințului Mihai, foarte vioiu și vesel, în tovărășia amicilor săi”. Acești amici erau, foarte probabil, copiii menționați de M. Manoilescu. În aceeași zi, N. Iorga și soția sa vizitează Branul, unde se afla Regina Maria. Regina discută mai mult cu soția lui N. Iorga ,,despre examenul prințului”. 9 septembrie. Regele Carol al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]