9,828 matches
-
să se constituie Într-o „Axă a Energiei“. Altfel, Într-o lume plată, consumul nostru colectiv de energie nu va face decât să Întărească „Axa Răului“ și să devoreze Pământul verde, lăsat nouă de Dumnezeu, cu o viteză și o amploare pentru care copiii și nepoții noștri nu ne vor ierta. Dintr-un punct de vedere sută la sută american, avem nevoie de un președinte și de un Congres care să nu aibă doar curajul de a invada Irakul, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
oferit o șansă să mă gândesc la această problemă și mă bucur că s-a Întâmplat așa, deoarece aplatizarea lumii are efecte surprinzătoare, importante și paradoxale asupra culturii pe glob. Cum faza de aplatizare a globalizării a Început să capete amploare după căderea Zidului Berlinului, lumea a fost cuprinsă de o Îngrijorare considerabilă și legitimă că „globalizarea Înseamnă americanizare“. Această Îngrijorare nu era lipsită de substrat, deoarece, la nivel mondial, predominau industriile manufacturiere și prestatorii de servicii din America, mărcile americane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
temelii. Lumea plată a fost și este un mare avantaj pentru Al-Qaeda și pentru cei de teapa asta dinn cauza modului În care le permite celor mici să acționeze la nivel Înalt, ca și felului În care permite acțiunilor de amploare redusă - uciderea a doar câțiva oameni - să aibă efecte majore. Oribila Înregistrare video a decapitării reporterului Wall Street Journal, Danny Pearl, de către militanți islamiști din Pakistan, a fost transmisă, prin Internet, În Întreaga lume. Nu există jurnalist pe fața pământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
perfect lucid și cu un moral foarte ridicat. Fusese arestat pentru a i se lua niște declarații favorabile tezei comuniste, în procesul grevei de la Grivița din 1933. Declarațiile dânsului trebuia să confirme că revolta muncitorilor comuniști a fost de o amploare deosebită, și miile de muncitori s-au impus guvernului, care favorizase dizolvarea comunismului în România. Dar nu putea să le citească, fiind aproape orb; l-au șantajat luându-i pilocarpina, medicamentul pentru maladia de care suferea la ochi, spunându-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și destăinuindu-se unchiului său, profesorul i-a confecționat un act care atesta că Dodi Mărăscu este felcer sanitar. Așa a fost trimis să practice meseria prin satele izolate ale munților Apuseni, unde a făcut o operă sanitară de mare amploare, eradicând sifilisul care făcea ravagii în populația lipsită de orizont sanitar. Dodi Mărăscu reușea să evadeze din sine, antrenându se în discuții cu ceilalți, dar Liviu Brânzaș fugea de relații exterioare, căutându-și un alt eu în ființa sa nevăzută
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de universitar îi fusese retras și li se puneau bețe în roate activităților Institutului său de Istorie Universală. Nu-i mai rămînea decît "Neamul românesc", dar aici Nicolae Georgescu-Cocoș era tot mai greu de controlat. Pe măsură ce anarhia legionară căpăta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbra lui Robespierre. El avertiza că "orice revoluție își are Robespierre-ul ei", incoruptibilul, flegmaticul, tăiosul, nemilosul și arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: "Da! Iorga are dreptate, nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
răzbune martirii". Boeru își amintea că "circula tot timpul în cercurile legionare un zvon potrivit căruia Iorga era vinovat de moartea lui Codreanu". După cutremur, pe măsură ce se apropia ziua înmormîntării din nou a lui Codreanu, zvonul acesta a căpătat o amploare tot mai mare. Cea de a doua înmormîntare a avut loc pe 30 noiembrie. "Echipa Morții" (sub conducerea dlui Boeru) și-a accelerat pregătirile. La urma urmei, așa cum își amintea Boeru, Codreanu ordonase două zile de răzbunare pentru lungile suferințe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
județul vechi Maramureș era alarmat și revoltat... Evenimentele astea erau încurajate și susținute de către intelectualitatea locală. Încă nu se întorseseră mulți din refugiu în zona Sighetului, dar, câți au fost, sigur că s-au implicat. A fost prima mișcare de amploare, la care și țăranii simpli au participat, și primul semn că ceea ce se petrece din punct de vedere politic nu e în regulă. Mișcarea a ținut până când a intervenit armata sovietică, venită în formație să ocupe podul de la Vad, pentru
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Armata și Regele! Asta într-adevăr, da’ aia era orânduirea, pentru Dumnezeu! N-am făcut ceva împotrivă! Dar ei deja își puneau amprenta pe unii, pe alții... De-atuncea deja eram urmăriți, și imediat găseau motive... cărora Securitatea le dădea amploarea necuvenită, ca să poată să fie oricare condamnat la ani de închisoare... crezând că prin asta se va anihila, or asta n-a fost așa! În afară de Iosif Andreica cine mai făcea parte din lotul dumneavoastră? Iosif Andreica a fost cel mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
amintiri aveți din procesul dumneavoastră? Era practic o mascaradă. Că totul, totul absolut, era definit deja de Securitate și ceea ce-ți era trecut în dosar, de aia a avut parte fiecare... Ce m-a impresionat pe mine a fost amploarea care era... pentru că zâlnic-zâlnic s-or judecat procese. Și erau numai și numai elevi, numai și numai copii, n-o fost printre ei o’meni... doar câte unul, cum o fost la noi, la Sighet, un profesor. Adică n-au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din Sighișoara. Și cât ați stat acolo? Păi am stat pân’ la proces. Unde a avut loc procesul dumneavoastră? La Tribunalul Militar Sibiu, în aprilie 1949. Și cum s-a desfășurat? Nu permitea nimănui să vină, nici familiei. Au dat amploare evenimentelor... Cine mai făcea parte din lotul dumneavoastră? Păi, băieții ăștia, cu 2-3 ani mai mari decât mine de la liceu, care erau și ei în mănunchiul de prieteni. Cine a fost considerat șef de lot? Nu era șef de lot
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în art. 1 din prezentul memorandum de înțelegere. 4. Subcomitete permanente sau ad-hoc vor putea fi înființate pentru un anumit scop specific. 5. Fiecare parte va suporta propriile costuri de călătorie, precum și alte cheltuieli aferente. Articolul 7 Se înțelege că amploarea proiectelor specifice întreprinse în conformitate cu prezentul memorandum de înțelegere va depinde de disponibilitatea resurselor financiare ale M.L.P.A.T. și ale instituțiilor sale coordonate, precum și celor ale S.C.I.L. Articolul 8 1. Orice informație furnizată de M.L.P.A.T., precum și de instituțiile sale coordonate sau de
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 17 ianuarie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Canadei privind cooperarea reciprocă în domeniul locuinţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128912_a_130241]
-
de altă parte, ca executorii judecătorești nu s-au deplasat niciodată la locul unde se află construcțiile și lucrările. 71. De altfel reclamanta consideră că nu i se poate cere să execute ea însăși hotărârile judecătorești, din moment ce, având în vedere amploarea lucrărilor, executarea nu este posibilă decât cu ajutorul primăriei. 72. Reclamanta mai aduce și argumentul că nu i se poate reproșa vreo întârziere în cursul procedurii de executare, reamintind numeroasele sale cereri adresate Primăriei Municipiului Craiova și biroului executorilor judecătorești de pe lângă
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
durată procedurii sau nu ar fi putut permite reducerea duratei respective, întrucat primăria, făcând cererea pe același temei că și reclamanta, era și ea organ de executare. 83. Într-adevăr, Comisia observa, iar Guvernul nu contestă că, având în vedere amploarea lucrărilor, demolarea construcțiilor nu se putea face decât cu participarea primăriei. 84. În rest, Comisia nu reține nici un element care să probeze că reclamanta nu a avut un comportament diligent în limite normale, în cursul procedurii. 85. Comisia mai subliniază
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
progres echilibrat în ansamblul sectoarelor vizate.* ) *) Fostul art. 8 B, modificat prin art. 13 AUE, renumerotat conform art. G.9 TUE. Articolul 7C Atunci cînd formulează propunerile sale în vederea realizării obiectivelor enunțate în articolul 7 A, Comisia ia în considerare amploarea efortului pe care îl vor avea de suportat anumite economii care prezintă diferențe în dezvoltare în perioada de instituire a pieței interne și poate propune măsuri adecvate. Dacă aceste măsuri se prezintă sub forma derogărilor, ele trebuie să aibă un
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
în sensul articolului 109 H, paragraful 2, nu a fost luată imediat, el poate lua, cu titlu de măsuri de conservare, măsurile de salvgardare necesare. Acestea trebuie să producă doar perturbări minore în funcționarea pieței comune și să nu depășească amploarea strict indispensabilă pentru surmontarea dificultăților neprevăzute care au apărut. ... (2) Comisia și celelalte state membre trebuie să fie informate despre aceste măsuri de salvgardare cel tîrziu în momentul în care intră în vigoare. Comisia poate să recomande Consiliului asistență reciprocă
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
proiectelor de mai jos în toate sectoarele economiei: a) proiecte care vizează dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate; ... b) proiecte care vizează modernizarea sau conversiunea întreprinderilor sau crearea de noi activități ca urmare a instituirii progresive a pieței comune, care, prin amploarea sau prin natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace existente în fiecare din statele membre; ... c) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanțate în
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
a instituirii progresive a pieței comune, care, prin amploarea sau prin natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace existente în fiecare din statele membre; ... c) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace existente în fiecare din statele membre. În îndeplinirea misiunii sale, Banca facilitează finanțarea programelor de investiții, conjugat cu asistența acordată de fondurile structurale și de alte instrumente financiare
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
la misiuni sub jurisdicția unor organisme internaționale la care statul român este parte. Faptele de arme deosebite ale acestor militari pot fi răsplătite cu ordine și medalii militare, cu însemne de război. ... (2) În cazuri excepționale, pentru acțiuni de mare amploare și cu cotă ridicată de risc, Președintele României poate conferi persoanelor prevăzute la alin. (1) și decorații naționale cu însemne de război. ... Articolul 77 În cazul unor acțiuni militare internaționale, la care participă și subunități sau unități românești, Președintele României
LEGE nr. 29 din 31 martie 2000 (*republicată*) privind sistemul naţional de decoraţii al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127804_a_129133]
-
organe centrale, precum și cu organele locale, în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce-i revin. Capitolul 2 Atribuții Articolul 6 Ministerul Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții are următoarele atribuții principale: A. Cu privire la exploatarea masei lemnoase a) răspunde, împreună cu Ministerul Silviculturii, de amploarea și punerea în valoare a volumului de masă lemnoasa ce urmează a se exploata anual, potrivit amenajamentelor silvice, sarcinilor de plan și reglementărilor legale; ... b) organizează și execută exploatarea și darea în producție a masei lemnoase potrivit prevederilor din planurile
DECRET nr. 340 din 17 septembrie 1982 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127834_a_129163]
-
contractante vor coopera în domeniile protecției împotriva catastrofelor, incendiilor și al protecției civile. În cadrul acestei cooperări ele vor sprijini următoarele măsuri: ... a) planificarea și organizarea operațiunilor de evacuare a grupurilor mari de populație, în cazul catastrofelor și calamitaților de mare amploare; ... b) organizarea, înzestrarea și finanțarea serviciilor de pompieri profesioniști și voluntari, a serviciilor de salvare, precum și formarea inițială și perfecționarea pregătirii personalului care este încadrat la aceste servicii; ... c) planificarea și practica în legătură cu organizarea și executarea misiunilor specifice pentru apărarea
PROTOCOL din 9 decembrie 1999 privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din România şi Ministerul de Interne şi pentru Sport din landul Renania-Palatinat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128133_a_129462]
-
invitată la Conferința Națiunilor Unite pentru cositor, 1970, care produce cositor din minele de pe teritoriul său teritoriile sale, să aplice exporturilor de cositor, pe care le va efectua în cursul zisei perioade, din producția să proprie, o limitare a cărei amploare va fi fixată de comun acord între consiliu și țara interesată. ... j) Fără a ține seama de prevederile prezentului articol, dacă în baza celui de al treilea Acord internațional asupra cositorului a fost fixat un tonaj total autorizat la export
ACORD din 15 mai 1970 AL PATRULEA ACORD INTERNAŢIONAL ASUPRA COSITORULUI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128672_a_130001]
-
unor dispoziții contrare prevăzute în prezentul acord, nu se va putea constată că o țară participanta a încălcat prezentul acord, dacă o rezoluție în acest sens nu a fost adoptată. Orice constatare de acest fel trebuie să specifice natură și amploarea încălcării. ... c) Dacă, conform prezentului articol, consiliul constată că o țară participanta a încălcat prezentul acord, va putea, dacă acordul nu prevede o altă sancțiune, să priveze țară în cauză de dreptul său de vot și de celelalte drepturi pînă
ACORD din 15 mai 1970 AL PATRULEA ACORD INTERNAŢIONAL ASUPRA COSITORULUI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128672_a_130001]
-
invitată la Conferința Națiunilor Unite pentru cositor, 1970, care produce cositor din minele de pe teritoriul său teritoriile sale, să aplice exporturilor de cositor, pe care le va efectua în cursul zisei perioade, din producția să proprie, o limitare a cărei amploare va fi fixată de comun acord între consiliu și țara interesată. ... j) Fără a ține seama de prevederile prezentului articol, dacă în baza celui de al treilea Acord internațional asupra cositorului a fost fixat un tonaj total autorizat la export
DECRET nr. 393 din 11 octombrie 1972 privind aderarea Republicii Socialiste România la cel de al 4-lea Acord internaţional asupra cositorului, adoptat la Geneva la 15 mai 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128671_a_130000]
-
unor dispoziții contrare prevăzute în prezentul acord, nu se va putea constată că o țară participanta a încălcat prezentul acord, dacă o rezoluție în acest sens nu a fost adoptată. Orice constatare de acest fel trebuie să specifice natură și amploarea încălcării. ... c) Dacă, conform prezentului articol, consiliul constată că o țară participanta a încălcat prezentul acord, va putea, dacă acordul nu prevede o altă sancțiune, să priveze țară în cauză de dreptul său de vot și de celelalte drepturi pînă
DECRET nr. 393 din 11 octombrie 1972 privind aderarea Republicii Socialiste România la cel de al 4-lea Acord internaţional asupra cositorului, adoptat la Geneva la 15 mai 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128671_a_130000]