16,557 matches
-
semnate de aceștia. În Transilvania: adunarea generală a nobililor(1283) avea, În special atribuții judecătorești și cuprindea și reprezentanți ai românilor ( 1291, 1355), prin diplomele regale din 1366, regele Ludovic ia măsuri Împotriva românilor , calitate de nobil este condiționată de apartenența la catolicism, pe temeiul religiilor recepte oficial, nobilii și cnezii români sunt eliminați din viața politică, din 1437 apar congregațiile generale ale nobilimii din care românii sunt excluși și congregațiile sau adunările scaunelor săsești și secuiești. Dieta după transformarea Transilvaniei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și reprezentanții românilor. În 1288 a fost prima convocare a acesteia, iar Între 1291 - 1355: este atestată prezența românilor În cadrul adunărilor, treptat românii sunt excluși din aceste adunări, În 1366 Diploma regelui Ludovic de Anjou, condiționa calitatea de nobil de apartenența la religia catolică, românii erau excluși din viața politică, În 1437 pe baza Unio Trium Nationum românii sunt excluși definitiv din viața politică a Transilvaniei. În condițiile În care adunările se constituiau pe principiul națiunilor privilegiate apare denumirea de congregații
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
După 1848, un număr mare de români, au continuat să trăiască În afara granițelor Principatelor, și apoi ale României. Aflați sub diferite administrații: ungară, austriacă, rusă sau otomană, românii nu au reușit să participe la viața politică, dar și-au evidențiat apartenența la o comunitate distinctă printr-o intensă activitate culturală. Transilvania Până la 1848, programele politice au menținut ideile Supplexului: recunoașterea națiunii române, a limbii române și a Bisericii ortodoxe. Etape În evoluția politică a Transilvaniei: 1849-1860 - regim neoabsolutist bazat pe centralizare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Astfel, vasul de gătit tipic este, cu aproximație, cu o treime mai larg decât înalt și aproape toate formele sunt scunde și bondoace. Absența formelor specifice fazei Cucuteni A care să corespundă acestei funcționalități credem că poate fi explicată prin apartenența acestora, conform datelor etnografice, la specia ceramicii nedecorate. Astfel, considerăm că este posibil ca acest tip de vas să se regăsească în cadrul formelor ceramicii cucuteniene aparținând fazei A, dar să nu se fi bucurat de atenție în cadrul procesului de prelucrare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o pastă de bună calitate, arsă la roșu (Pl. 56/9). Vase suport de tip „horă” Am ales să prezentăm aici aceste piese datorită stării de fragmentare în care se află și care nu ne permite afirmarea cu siguranță a apartenenței acestora la categoria vaselor ceramice. Ținând cont de diferențierea făcută de Dan Monah între vasele suport de tip „horă” și vasele suport de tip „horă” stilizate, am considerat fragmentele ceramice de la Hoisești ca aparținând primei grupe, mai exact tipului Luka-Vrubleveckaja-Berești
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
rețele de schimb extracomunitare. Acest fapt, coroborat cu plasarea locuirii într-o zonă de risc relativ ridicat și, după cum rezultă din cele de mai sus, cu posibilități reduse de susținere a dezvoltării demografice specifice unei comunități umane pare a indica apartenența comunității de la Hoisești la o entitate socială cu un caracter mai larg, extra-comunitar, ale cărei interese economice au dictat necesitatea implantării unei așezări în lunca inundabilă a râului Bahlui. Identificarea caracterului și limitelor acestei entități sociale extinse va fi însă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
teorie fără practică. O scrisoare fără poștă. O doctrină de eliberare fără cateheză sau pastorală ori o utopie socială fără "muncă de organizare" socială. Adică un fapt intelectual, nu un fapt politic. Arida escatologie iudaică se poate explica prin certitudinea apartenenței, transmisă prin mamă și legături de consangvinitate. Creștinii nu formează un popor. Nu există o geneză etnică a lui Dumnezeu. Totul trebuie propulsat, inculcat cu forța pumnilor, a predicilor și a imaginilor. Scrierea nu este de ajuns. E nevoie de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai abstractă, a simbolicului. Imaginea-indice fascinează. Aproape că te îndeamnă s-o atingi. Are o valoare magică. Imaginea-icoană inspiră doar plăcere. Are o valoare artistică. Imaginea-simbol cere o distanțare. Ea are valoare sociologică, fiind semn al statutului sau marcă a apartenenței. Prima siderează; cea de-a doua se consideră; doar cea de-a treia este considerabilă, căci considerată în și pentru ea însăși. Regimul "idol": ceea ce este dincolo de vizibil constituie norma și rațiunea lui de a fi. Imaginea, care-i datorează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au avut aceeași soartă finală ca și bisericile pozitiviste ale secolului al XIX-lea. Se poate deschide un muzeu, dar nu se pot recruta credincioși prin decret. Se poate "adora" pictura, dar arta în sine nu creează o legătură de apartenență. Cine nu are pasiune decât pentru sine nici nu suscită pasiune. Nu se poate să vrem în același timp ca arta să fie în propriul ei serviciu și să le dea oamenilor un sens pentru viața lor. Când a făcut
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din seria Connaissance du monde sau în actualitățile Pathé-Gaumont? Acest lucru ar întrerupe "efectul de real". În audiovizual nu există spațiu geografic semnificativ, ci doar signaletic și abstract: harta meteo (sau geografia egoistă). Aparat ideologic, deci narcisist, televiziunea atestă o apartenență. Promotor al evadărilor, mentale și fizice, cinematograful ne rupe de rădăcinile noastre (făcându-ne să fim ceva mai puțin plante sau legume). Funcție prioritar socială, securizantă și socializantă a imaginii domestice; funcție de fugă și fugitivă a visului din sala de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
marile canale private sau publice). Anunțat de Balzac, care reflecta la agenția Havas, faimosul "jurnal unic" a sosit: este jurnalul televizat. Canal unic, imagine unică. Fără îndoială, indivizii care se uită la aceleași programe nu văd același lucru, afinitățile și apartenențele filtrând diferit imaginile recepționate. Recepția fragmentează emisia. Să amintim însă că imaginile interioare nu rezistă mult la repetiția imaginilor industriale (chipul de star al actriței se suprapune în visele mele peste cel, palid și ridat, al aceleiași persoane cu care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anunțată a diferențierii lor doar ca opțiune metodologică, liniile de interferență și contaminare fiind atent puse în lumină. 2. Teologie, ideologie și comunicare interreligioasă Există o serie de decupări terminologice care provin din registrul religios-politic, denotă, prin semnificațiile uzuale implicate, apartenența la structuri, sisteme, configurări de natură instituțională și marchează, prin chiar definiția lor, un anume tip de relație față de sau în cadrul unor forme de organizare comunitară. Astfel, termeni sau formule precum „minoritate religioasă“, „confesiune“, „canon“, „Biserică“, „sectă“, „toleranță religioasă“, „conflict
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ale transfigurării interioare și astfelale percepției cu privire la propria identitate. Autenticitatea relației stă chezășie pentru posibilitatea transfigurării interioare. în acești termeni, orice relație „de împrumut“, prin preluarea și asumarea necritică a chipului (chipul propriu sau „chipul“ dat principiului întemeietor), este semnul apartenenței neautentice, exterioare la o ideologie sau alta. Pe scurt, neautenticitatea naște și face să prolifereze ideologicul. încărcătura ideologică a unei tradiții este cu atât mai mare cu cât relația individuală este mai „nepersonală“, mai încremenită în tipare impuse, fără experiența
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
aparte, de grup). Distincția pe care o propun, metodologic, pentru a discerne între un mesaj contaminat ideologic și unul neașezat sub semnul vreunei doctrine sau al unui sistem anume este cea dintre „religios“ și „spiritual“. Dacă mesajul religios își revendică apartenența la un sistem, la o religie anume, îmbrăcând de regulă straiele și podoabele recognoscibile și recunoscute ale respectivei tradiții religioase, mesajul spiritual ca expresie „neînregi mentată“, liberă, a experienței personale se refuză, de regulă, în cadrării sistemice. Buddha nu a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
privind drepturile omului etc. Practic însă, în orașe și sate concrete, formele de excludere sunt neliniștitoare 7. "Dreptul de a avea drepturi trebuie să combine viziunea liberală a cetățeniei, care implică posesia drepturilor civile și sociale, și viziunea democratico-republicană a apartenenței, care înseamnă deplina participare"8. Unii spun că "extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
principiilor dreptului din aceste state. De exemplu, se nasc norme internaționale menite să protejeze migranții în țările de origine și în cele de primire. Facilitățile create de mijloacele de transport, telecomunicațiile fac posibile traiul, socializarea, construcția identității în culturile de apartenență și în cele de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
instituții, fapt care slăbește normativitatea în societățile pluraliste. Nu toți oamenii, grupurile, societățile se obosesc să se recunoască reciproc, conflictele rămân la ordinea zilei... Este reală ascensiunea "societății indivizilor" și nu trebuie subestimate câștigurile acesteia (democrația, libertatea, autonomia față de diverse apartenențe sociale), dar nu ar trebui să pierdem nici o clipă din vedere costurile păstrării lor. Pentru ca emanciparea, autonomia față de familie, școală, biserică etc. să nu degenereze în catastrofe subiective, ne revine sarcina să (re)construim mereu liantul grupului, comunității, societății care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
foarte mare: tele-evanghelizarea, comunități religioase care fac cercetări privind satisfacția enoriașilor, nu așteaptă pasiv să le vină alții, "fac ofertă religioasă" imigranților, promit acces la putere, la bogăție, la tehnici garantate de slăbire etc. Nu puțini indivizi părăsesc religia de apartenență pentru altele mai atractive 32... Islamul a câștigat vizibilitate în viața publică prin intelectualii musulmani, prin imigranții "purtători de cuvânt"33 etc. Ca să nu asociem imediat "terorismul" cu "islamic" este nevoie de un nou cadru de inteligibilitate care să surprindă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în care omul se formează, se transformă pentru a scăpa structurilor și particularităților culturii 37 în timp ce se raportează mereu la ele, felurile în care scapă asimilării totale dar și împrăștierii, nivelării dar și egocentrismului. În "prima modernitate" s-au construit apartenențele pentru a limita individualismul. În "modernitatea" actuală, sunt tot mai numeroși cei care refuză să fie încadrați în "categorii" ("adolescent", "cuplu mixt" etc.). "Fii tu însuți! Devii tu însuți!" spun cei care nu vor să fie definiți doar prin apartenențele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
apartenențele pentru a limita individualismul. În "modernitatea" actuală, sunt tot mai numeroși cei care refuză să fie încadrați în "categorii" ("adolescent", "cuplu mixt" etc.). "Fii tu însuți! Devii tu însuți!" spun cei care nu vor să fie definiți doar prin apartenențele originare, ci și prin altele pe care le doresc 38. Sociologiei i se cere să explice societatea oamenilor plecând de la ceea ce sunt, au, fac oamenii. Sociologia nu se ocupă de studiul individului singular. "Eu nu sunt sigur că acționez bine
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unei națiuni. El vrea să fie recunoscut și ca persoană 40. La începutul devenirii ca om, copilul nu este stăpânul propriei vieți. Aceasta se derulează conform dorințelor altora ("semnificativi" pentru el, în primul rând părinții), dar și normelor comunității de apartenență, constrângerilor instituționale, regulilor sociale. Când "interiorizează exterioritatea" în mod conștient, individul poate deveni subiect social, subiect existențial (cu dorința de a fi așa cum e), subiect reflexiv (cu capacitatea de a gândi, de a-și afirma ideile, de a accepta alteritatea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
seama de "pattern"-uri, de "modele" sociale, de aspirații "sociale". Glumesc cinic cei care lansează sloganuri "apreciative" de genul "dacă vrei, poți!", după ce în comunism, decenii la rând, oamenii au învățat că aspirațiile familiei, ale grupului, ale categoriei sociale de apartenență, ale societății în care trăiesc trebuie să fie "raționale"180, limitate de constrângeri consimțite. Maslow 181 a teoretizat problematica nevoilor. Nevoile sunt de mai multe tipuri: fiziologice, de siguranță, de apartenență și dragoste, de stimă, de autorealizare. Nevoile fiziologice sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
că aspirațiile familiei, ale grupului, ale categoriei sociale de apartenență, ale societății în care trăiesc trebuie să fie "raționale"180, limitate de constrângeri consimțite. Maslow 181 a teoretizat problematica nevoilor. Nevoile sunt de mai multe tipuri: fiziologice, de siguranță, de apartenență și dragoste, de stimă, de autorealizare. Nevoile fiziologice sunt de hrană, apă, aer, sex. Nevoia de siguranță se referă la stabilitate, ordine, predictibilitate, lipsa fricii. Cea de afiliere și dragoste vizează apartenența la grup, afecțiunea, contactele interumane. Nevoia de stimă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de mai multe tipuri: fiziologice, de siguranță, de apartenență și dragoste, de stimă, de autorealizare. Nevoile fiziologice sunt de hrană, apă, aer, sex. Nevoia de siguranță se referă la stabilitate, ordine, predictibilitate, lipsa fricii. Cea de afiliere și dragoste vizează apartenența la grup, afecțiunea, contactele interumane. Nevoia de stimă, de recunoaștere se referă la respectul de sine, la evaluarea pozitivă de către ceilalți. Nevoia de autorealizare se referă la realizarea deplină a propriului potențial. Aceste nevoi sunt organizate pe nivele. O nevoie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
va gândi numai la mâncare, va percepe numai mâncare și va dori numai mâncare"). Odată satisfăcută, nevoia nu mai influențează evident comportamentul. Nevoia de autorealizare nu "dispare" însă prin satisfacere, ea poate stimula continuu dezvoltarea persoanei. Nevoia de securitate, de apartenență, de dragoste și respect, sunt satisfăcute din interacțiune cu mediul exterior, ceea ce implică dependența persoanei față de acesta. Satisfacerea trebuințelor este parțială (omul obișnuit își satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]