5,714 matches
-
Aceste autorizații se referă la plantări noi, replantări și la drepturi care urmează să fie convertite. ... (2) Autorizațiile se eliberează fără costuri pentru solicitanți. ... (3) Autorizațiile de plantare/replantare se folosesc pentru plantarea viței-de-vie de struguri pentru vin doar în arealul viticol delimitat prin legislația națională în vigoare. ... Secțiunea 1 Procedura administrativă privind conversia drepturilor de plantare/replantare Articolul 6 (1) Conversia drepturilor de plantare acordate din rezerva națională sau județeană în autorizații de plantare se face în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
acordate din rezerva națională, plantarea se poate face și pe o altă suprafață a exploatației, în baza unui memoriu justificativ depus la O.N.V.P.V., cu condiția ca noua suprafață să aibă aceeași dimensiune în hectare și să fie localizată în areal D.O.C. și/sau I. G. Articolul 8 La solicitarea titularului autorizației de plantare provenite din conversia drepturilor de plantare acordate din rezerva județeană, plantarea se poate face și pe o altă suprafață a exploatației, în baza unui memoriu
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
acordate din rezerva județeană, plantarea se poate face și pe o altă suprafață a exploatației, în baza unui memoriu justificativ depus la O.N.V.P.V., cu condiția ca noua suprafață să aibă aceeași dimensiune în hectare și să fie localizată în arealul viticol prevăzut de legislația națională în vigoare. Articolul 9 (1) Drepturile individuale de replantare obținute ca urmare a unei defrișări și drepturile individuale de replantare alocate în R.P.V., anterior datei de 31 decembrie 2015, care nu au fost utilizate și
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
deține sau are drept de exploatare pentru o suprafață de dimensiune cel puțin egală cu cea pentru care solicită autorizație de plantare; ... b) solicitantul dispune de o pregătire și o competență profesională corespunzătoare; ... c) suprafa��a să fie localizată în areal viticol. ... Articolul 16 Dacă suprafața totală vizată de cereri nu depășește suprafața alocată anual pentru plantări noi, se acceptă toate cererile eligibile. Articolul 17 Dacă suprafața totală vizată de cereri depășește suprafața alocată anual pentru plantări noi, autorizațiile se acordă
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
defrișare a parcelelor de viță-de-vie din R.P.V. *Font 8* Direcția pentru Agricultură Declarație de defrișare a parcelelor│Înregistrare D.A.J. Județeană.................. │de viță-de-vie din R.P.V │Nr. ...../...... Campania............... A. Adresa exploatației: │ │Județul............. comuna/orașul............. satul/localitate............., │ │cod poștal........... podgoria............... centrul viticol................., │ │arealul delimitat pentru DOC/IG................................. B. Datele personale ale cultivatorului parcelelor viticole: │ │CNP/CUI/CIF/..................... Numele și prenumele................./ │ │fax........, e-mail........, județul........., comuna/orașul........., │ │satul........, bd. ....... str. ......... nr. ............., │ │bl. ......, sc. ......., ap. ...., sectorul ........ . C. Tip exploatație: │ │| | exploatare directă; | | arendă; Total Total suprafață: E.
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
documente care să ateste dreptul de proprietate sau dreptul de exploatare a parcelelor viticole pentru care s-a făcut declarația de defrișare. Direcția pentru Agricultură Solicitare de: B. Adresa exploatației: │ │Județul.......... comuna/orașul/satul/localitatea............. codul │ │poștal....... podgoria .........centrul viticol......... │ │Arealul delimitat pentru DOC/IG ............ tipul plantației (destinația producției): vin fără │ │DOC și fără IG, vin varietal, vin cu IG, vin cu DOC Ștampila........... Denumirea............. Comuna/Orașul/Satul........... │ │ │Str./Bd......... nr. ........ bl. ...... sc..... ap......... sectorul...... │ │ │județul......... Telefon........., fax........ e-mail........ C. Viza
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiștile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere și filtre pentru speciile ruderale și segetale, contribuind la conservarea biodiversității fânețelor și oferind culoare de migrație pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul. Vegetația praticolă este bine reprezentată, însumând peste 90% din suprafața sitului Natura 2000. Pajiștile variază ca și compoziție floristică, structură și condiții staționale, în funcție de poziția pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor ponto-sarmatice, tufărișurilor și stepelor, a pajiștilor cu iarbă albastră - Molinia caerulea, precum și a celorlalte specii floristice și faunistice, datorate schimbării folosinței terenurilor dar și schimbărilor climatice, a vulnerabilizat aceste habitate, a restrâns compoziția lor floristică și a generat dispariția
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
observat prezența unor specii lemnoase alogene, plantate în anii anteriori, cu potențial invaziv, care deteriorează aspectul habitatelor și peisajului. O suprafață de aproximativ 35% din sit, arată și cultivată predominant cu porumb, a diminuat suprafața habitatelor naturale de fânețe, reducând arealul speciilor stepice de interes conservativ. Restul de 65% din sit, este ocupat de pajiști stepice, utilizate ca fânețe sau ca pășuni pentru bovine și ovine. Starea de conservare a habitatelor utilizate ca fânețe este favorabilă la bună, pe când habitatele stepice
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 . 3. Alegerea organismului de inspecție și certificare aprobat Numele organismului de inspecție și certificare: ................................ Codul organismului: 4. Tipul de activitate (se va completa partea A și/sau partea B) 5. Arealul de colectare - denumirea arealului/arealelor ............................................... - suprafața/suprafețele .................................................... Data Semnătura ............... ............. Partea A PROCESARE FLORĂ SPONTANĂ Denumirea procesatorului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............ ................ Partea B COMERCIALIZARE FLORĂ SPONTANĂ (INCLUSIV COMERȚ INTRACOMUNITAR
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 . 3. Alegerea organismului de inspecție și certificare aprobat Numele organismului de inspecție și certificare: ................................ Codul organismului: 4. Tipul de activitate (se va completa partea A și/sau partea B) 5. Arealul de colectare - denumirea arealului/arealelor ............................................... - suprafața/suprafețele .................................................... Data Semnătura ............... ............. Partea A PROCESARE FLORĂ SPONTANĂ Denumirea procesatorului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............ ................ Partea B COMERCIALIZARE FLORĂ SPONTANĂ (INCLUSIV COMERȚ INTRACOMUNITAR) Denumirea comerciantului: Sunt de
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
CEE) nr. 2.092/91 . 3. Alegerea organismului de inspecție și certificare aprobat Numele organismului de inspecție și certificare: ................................ Codul organismului: 4. Tipul de activitate (se va completa partea A și/sau partea B) 5. Arealul de colectare - denumirea arealului/arealelor ............................................... - suprafața/suprafețele .................................................... Data Semnătura ............... ............. Partea A PROCESARE FLORĂ SPONTANĂ Denumirea procesatorului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............ ................ Partea B COMERCIALIZARE FLORĂ SPONTANĂ (INCLUSIV COMERȚ INTRACOMUNITAR) Denumirea comerciantului: Sunt de acord
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Miții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținând culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu orașul Porolissum. După cucerirea Daciei de către Traian (106), granița Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est și sud-est (Meseș) se află fortificațiile
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni (județul Ialomița; unde se termină în DN2A). Municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria. În general,arealul pe care se află situat orașul Călărași aparține zonei de climă continentală, mai puțin moderată decât a altor regiuni din România, cu ierni reci și veri călduroase. Temperatura medie anuală este de +11,2 °C (în luna iulie media termică
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
actualei fabrici de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
o proporție destul de ridicată. Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est comuna Bobocești, la sud și sud-est, comunele Bârza și Voineasa, la vest județul Dolj, iar în nord-vest comuna Baldovinești. Din punct de vedere tectonic zona orașului Balș aparține arealului de vorland având în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică - Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965) Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, "Sangidava", nedescoperită pe teren. În secolul XIII în zonă au început să se stabilească familii de secui. Prima menționare documentară a localității datează din 1567. A fost declarat oraș în 1956, iar în
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de tehnologii avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în viitor. Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar. În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și gârniță (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovățul Mic care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de debit înregistrat de Bega în râul Timiș. Pe teritoriul orașului se găsesc și numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, Lacul Șerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moșnița, Mehala, Ștrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitățile periurbane. Din punct
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Constanța. Orașul este traversat de râul Ialomița, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafața totală a localității este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orașului, venind din Dobrogea. Relieful localității, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe nisipuri
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]