8,235 matches
-
intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La a treia [obiecție] trebuie spus că un înger cunoaște alt [înger] prin specia acestuia care există în intelectul sau, [specie] care este diferită de [formă] îngerului, a cărui asemănare este nu potrivit cu modul material și ima terial de a fi, ci în acord cu modul natural și intențional de a fi. Căci îngerul însuși este forma care subzista în modul natural de a fi, insă specia lui care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un mod sau altul, este același în lucru și în cunosca tor, doar că în lucru are un mod natural de a fi, pe când în mintea cunoscătorului are un mod intențional de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non-cunoscator nu deține decât forma lui, care are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a simți, însemna că niciodată nu intrăm în contact cu calitățile obiectelor, ci întotdeauna cu speciile acestora. În fond, o calitate nu este altceva decât o formă accidentala a unui obiect din afara sufletului care „re useste“, prin intermediul speciei, adică prin asemănarea ei, să fie atât în obiect, cât și în mediu, si in organul de simt, modificându-le pe acestea uneori într-o manieră materială, alteori într-una imateriala. Așadar, indiferent cum modifică mediul și organul de simt, forma unei calități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lib. 3, l. 2, n. 7). [Aristotel] spune întâi că, odată ce a fost rezolvată pri mă chestiune, susținând că cel care vede nu este colorat, poate fi rezolvat mai mult, spunând că acela care vede este asemenea celui colorat, deoarece asemănarea culorii este în cel ce vede, de unde rezultă că acela care vede este asemenea celui colorat. De unde rezultă că puterea care vede ceva este cea care vede [și] nu este în afara genului puterii de a vedea. Cât privește faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dovedeste prin cele fost spuse mai sus, pentru că același organ de simt este capabil să primească specia sensibilă fără materie, [după] cum s-a spus. [...] Și astfel este clar că acela care vede este ca și cum ar fi colorat, în măsura în care are asemănarea culorii. Și nu doar cel care vede este ca și cum ar fi colorat și asemenea culorii, ci și actul oricărui simt este unul și același în subiect cu actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una. Așadar, a vedea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar cel care vede este ca și cum ar fi colorat și asemenea culorii, ci și actul oricărui simt este unul și același în subiect cu actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una. Așadar, a vedea înseamnă a asimilă asemănarea (similitudo) culorii, adică specia culorii, si a deveni asemenea obiec tului colorat. Organul de simt este colorat „într-un anu mit mod“ pentru că receptează formă calității obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede devine colorat „într-un anu mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Din tot ceea ce am spus până acum despre simțurile externe și schimbările pe care le provoacă acestea, am adunat suficient material pentru a putea realiza un tabel al trăsăturilor lor, care să ne ajute să vedem mai bine diferențele și asemănările dintre acestea: O mențiune ar trebui făcută cu privire la organele și mediile intermediare aferente fiecărui simt extern în parte, si anume ca nici unul dintre ele nu trebuie să aibă ceva în comun cu calitățile pe care le percep sau cu calitățile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în mod imaterial sau, uneori, intențional, acompaniat sau nu de o schimbare materială. Când am discutat, în subcapitolul ÎI.1 ., despre ce anume înseamnă a vedea, am explicitat exact această chestiune: când X vede culoarea roșie a unui măr, asimilează asemănarea (similitudo) culorii, devenind într-un anumit mod asemenea roșeții acestuia; cum spuneam, acest „într-un anumit mod“ înseamnă că organul de simt nu devine întru totul precum mărul, deoarece asemănarea culorii este percepută fără materie, adică fără particulele de licopen
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chestiune: când X vede culoarea roșie a unui măr, asimilează asemănarea (similitudo) culorii, devenind într-un anumit mod asemenea roșeții acestuia; cum spuneam, acest „într-un anumit mod“ înseamnă că organul de simt nu devine întru totul precum mărul, deoarece asemănarea culorii este percepută fără materie, adică fără particulele de licopen care fac mărul să fie roșu (vezi pasajul ÎI.1 .10.). Am introdus, în explicitarea modului în care o formă poate fi pe două șu por turi diferite, un termen
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
S. c. G., ÎI, 77, n. 1581); (Quod. Quaest., VIII, q. 2, a. 1, co.)], similitudo este un termen tehnic care nu trebuie înțeles că o „ima gine pictografica“ sau că o „imagine mentală“. Pentru Toma, x este o similitudine (asemănare) a lui y, dacă și numai dacă x și y împart aceeași formă. Înainte de a-i da dreptate lui Dominik Perler, voi lua în calcul câteva pasaje din Toma din Aquino care pot explica manieră în care este similitudo utilizat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum aliqualem analogiam, sicut ipsum esse est commune omnibus. Et hoc modo illa quae sunt a Deo, assimilantur ei inquantum sunt entia, ut primo et universali principio totius esse (S. th., I, q. 4, a. 3, co.). Răspund că, deoarece asemănarea este considerată după acordul formal sau după împărtășirea unei forme, [ea] variază în funcție de multiplele moduri de împărtășire a formei. Despre unele [obiecte] se spune că sunt asemenea, deoarece împărtășesc aceeași formă potrivit aceleiași rațiuni și aceluiași mod; despre acestea se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
variază în funcție de multiplele moduri de împărtășire a formei. Despre unele [obiecte] se spune că sunt asemenea, deoarece împărtășesc aceeași formă potrivit aceleiași rațiuni și aceluiași mod; despre acestea se spune nu doar că sunt asemenea, ci că sunt egale în asemănarea lor, așa cum despre două [obiecte] la fel de albe se spune că sunt asemenea în albeața. Aceasta este o asemănare cu totul per fecta. În alt fel sunt numite asemenea cele care împărtășesc formă potrivit aceleiași rațiuni, dar nu și potrivit aceluiași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceeași formă potrivit aceleiași rațiuni și aceluiași mod; despre acestea se spune nu doar că sunt asemenea, ci că sunt egale în asemănarea lor, așa cum despre două [obiecte] la fel de albe se spune că sunt asemenea în albeața. Aceasta este o asemănare cu totul per fecta. În alt fel sunt numite asemenea cele care împărtășesc formă potrivit aceleiași rațiuni, dar nu și potrivit aceluiași mod, ci potrivit unui mai mult sau mai putin, așa cum despre un [obiect] mai puțin alb se spune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cele care împărtășesc formă potrivit aceleiași rațiuni, dar nu și potrivit aceluiași mod, ci potrivit unui mai mult sau mai putin, așa cum despre un [obiect] mai puțin alb se spune că este asemănător cu unul mai alb. Aceasta este o asemănare imperfecta. În al treilea fel se spune că sunt asemănătoare cele care împărtășesc aceeași formă, dar nu potrivit aceleiași rațiuni, cum se observă în cazul agenților non-univoci. Deoarece fiecare [agent] acționează asemenea formei sale, este necesar ca in efect să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al treilea fel se spune că sunt asemănătoare cele care împărtășesc aceeași formă, dar nu potrivit aceleiași rațiuni, cum se observă în cazul agenților non-univoci. Deoarece fiecare [agent] acționează asemenea formei sale, este necesar ca in efect să fie o asemănare a formei agentului. Așadar, daca agentul este conținut în aceeași specie cu efectul sau, ar fi o asemănare după formă între cel ce face și cel ce este făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște pe om. Dacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum se observă în cazul agenților non-univoci. Deoarece fiecare [agent] acționează asemenea formei sale, este necesar ca in efect să fie o asemănare a formei agentului. Așadar, daca agentul este conținut în aceeași specie cu efectul sau, ar fi o asemănare după formă între cel ce face și cel ce este făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște pe om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, va fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași ra tiuni
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu efectul sau, ar fi o asemănare după formă între cel ce face și cel ce este făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște pe om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, va fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași ra tiuni a speciei, precum cele care sunt generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării speciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a speciei, precum omul naște pe om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, va fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași ra tiuni a speciei, precum cele care sunt generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării speciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este conținut în aceeași specie, va fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași ra tiuni a speciei, precum cele care sunt generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării speciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asemănarea formei agentului potrivit aceleiași rațiuni a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specie, va fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași ra tiuni a speciei, precum cele care sunt generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării speciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asemănarea formei agentului potrivit aceleiași rațiuni a speciei sau a genului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării speciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asemănarea formei agentului potrivit aceleiași rațiuni a speciei sau a genului, ci potrivit unei analogii, așa cum ființă însăși este comună tuturor. În acest fel, toate cele ce sunt [făcute] de Dumnezeu, deoarece sunt ființe, sunt asemenea Lui ca principiu prim și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prim și universal al întregii ființări. După cum putem observa, în funcție de felul în care o formă este împărtășită (communicatio), unde prin „împărtășită“ trebuie înțeles că forma este în două sau mai multe lucruri diferite, putem distinge între mai multe categorii ale asemănării: 1. asemănarea perfectă, cănd formă este împartă sita în aceeași proporție (rațio) și în același mod; 2. asemănarea imperfecta, cănd formă este împa rtasita în aceeași proporție, dar nu în același mod; 3. asemănarea agenților univoci, agenții care sunt de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universal al întregii ființări. După cum putem observa, în funcție de felul în care o formă este împărtășită (communicatio), unde prin „împărtășită“ trebuie înțeles că forma este în două sau mai multe lucruri diferite, putem distinge între mai multe categorii ale asemănării: 1. asemănarea perfectă, cănd formă este împartă sita în aceeași proporție (rațio) și în același mod; 2. asemănarea imperfecta, cănd formă este împa rtasita în aceeași proporție, dar nu în același mod; 3. asemănarea agenților univoci, agenții care sunt de același fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unde prin „împărtășită“ trebuie înțeles că forma este în două sau mai multe lucruri diferite, putem distinge între mai multe categorii ale asemănării: 1. asemănarea perfectă, cănd formă este împartă sita în aceeași proporție (rațio) și în același mod; 2. asemănarea imperfecta, cănd formă este împa rtasita în aceeași proporție, dar nu în același mod; 3. asemănarea agenților univoci, agenții care sunt de același fel după specie, gen sau analogie, care poate avea trei cazuri posibile: 3.1. cand agentul și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]