4,831 matches
-
sindromului post-avort (vinovăție, depresie, aversiune față de partener, tulburări de alimentație etc.) au fost prezente la mai puțin de jumătate din femeile intervievate, indiferent de tipul avortului. Analiza statistică a tuturor acestor simptome a evidențiat faptul că numărul persoanelor asupra cărora avortul nu a avut repercusiuni psihice este de 3,5 ori mai mare decât numărul persoanelor afectate de acest sindrom (Figura 71). Dintre simptomele prezente, ponderea cea mai mare a fost deținută de vinovăție și depresie, urmate de aversiunea față de partener
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
decât numărul persoanelor afectate de acest sindrom (Figura 71). Dintre simptomele prezente, ponderea cea mai mare a fost deținută de vinovăție și depresie, urmate de aversiunea față de partener. Figura 71. Prezența sindromului post-avort Informarea femeilor de către medic înainte și după avort a fost relativ redusă. Femeile au fost cel mai mult informate despre metodele de contracepție și cel mai puțin despre oferirea copilului spre adopție (Figura 72). Figura 72. Informarea făcută de medici pre și post-avort Bibliografie 1. McCutcheon Allan L.
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
and social guide marks regarding spontaneous and induced abortion, Simpozionul internațional interdisciplinar "L'homme et la nature", ediția a XVII-a, 2006, Cheia, 29-30 decembrie 2006, pp. 24-25. 3. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Hudița Decebal, Glavce Cristiana, Repere medico-sociale privind avortul spontan sau provocat, "Natura și Omul, comunicări și referate", Ploiești, Editura Bioedit, 2007, ISSN:1583-350X, pp. 175-183. Capitolul 12 VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC Organizația Mondială a Sănătății caracterizează violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
factorilor care conduc la rata foarte mică a femeilor care fac teste Babeș-Papanicolau în România. În modelele analizate am considerat: * ca variabilă dependentă, istoricul testelor Babeș-Papanicolau (PAPTEST); * ca variabile independente (factori): sursele de informare, nivelul venitului, nivelul de instruire, istoricul avorturilor și grupa de vârstă; * frecvențele și ponderile variabilelor implicate în analiză sunt prezentate în Tabelul 109. Variabilele Frecvența % Testul Babeș PAPTEST Nu 696 82,1 Da 152 17,9 Surse de informare (INFORMARE) Discutabile 471 55,7 Corecte 14 1
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
14 1,7 De încredere 361 42,7 Nivelul venitului (VENIT) Scăzut 711 83,8 Mediu 128 15,1 Ridicat 9 1,1 Nivelul de instruire (EDUCAȚIE) Scăzut 176 20,8 Mediu 379 44,7 Ridicat 293 34,6 Istoric avorturi (AVORTURI) Nu 501 59,1 Da 347 40,9 Grupa de vârstă (4 grupe) (GRUPA) 15-24 129 15,2 25-34 241 28,4 35-49 254 30,0 > 50 224 26,4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1,7 De încredere 361 42,7 Nivelul venitului (VENIT) Scăzut 711 83,8 Mediu 128 15,1 Ridicat 9 1,1 Nivelul de instruire (EDUCAȚIE) Scăzut 176 20,8 Mediu 379 44,7 Ridicat 293 34,6 Istoric avorturi (AVORTURI) Nu 501 59,1 Da 347 40,9 Grupa de vârstă (4 grupe) (GRUPA) 15-24 129 15,2 25-34 241 28,4 35-49 254 30,0 > 50 224 26,4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această analiză
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
clusteri; * analiza arborescentă de clasificare. Regresia logistică binară indică faptul că atitudinea față de testul PAP poate fi statistic explicată prin contribuția factorilor independenți menționați. Ecuația modelului propus este: În (odds(PAPTEST)) = B0 + B1 x INFORMARE + B2 x VENIT + B3 x AVORTURI + B4 x EDUCAȚIE Variabilele independente Coeficienții B Eroarea Standard Wald df p Exp(B) Intervalul de încredere 95,0% EXP(B) Inferior Superior Step 1(a) INFORMARE 7,042 2 ,030 INFORMARE(1) ,459 ,691 ,442 1 ,506 1,583
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1 ,008 1,632 1,134 2,348 VENIT 3,997 2 ,136 VENIT(1) ,306 ,239 1,649 1 ,199 1,358 ,851 2,168 VENIT(2) 1,147 ,702 2,673 1 ,102 3,150 ,796 12,467 AVORT(1) ,390 ,184 4,495 1 ,034 1,477 1,030 2,120 EDUCAȚIE 5,687 2 ,058 EDUCAȚIE(1) ,365 ,273 1,784 1 ,182 1,441 ,843 2,461 EDUCAȚIE(2) ,653 ,281 5,390 1 ,020 1
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
test PAP este de 1,632 ori mai mare în intervalul de încredere 95% (1,134; 2,348) comparativ cu persoanele informate din surse discutabile (rude, prieteni). 2. Șanse mai crescute de 1,477 ori au femeile care au făcut avorturi. 3 Șanse mai crescute de 1,922 ori au cele cu nivel de instruire ridicat. * Analiza de clusteri în clase latente indică drept cel mai adecvat model un model cu 3 clusteri (BIC = 834,16, p = 0,25). 1. Primii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
test PAP este reprezentat de clasificarea în nodul terminal 7, unde 91% din femei nu au făcut niciodată un test Babeș-Papanicolau. Persoanele cu risc ridicat sunt caracterizate de faptul că se bazează pe surse de informare discutabile, nu au făcut avorturi și au un nivel de educație mediu sau scăzut. Se poate observa de pe ramura din dreapta a arborelui de clasificare că șansa ca o persoană, chiar dacă este mai bine informată, să facă un test PAP este mai mare dacă venitul acesteia
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii și Codului familiei, sistemul de alocații pentru copii, programe de protecție materno-infantilă, politica de planificare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii și Codului familiei, sistemul de alocații pentru copii, programe de protecție materno-infantilă, politica de planificare familială, legislația privind avortul. 5. Factorii subiectivi: atitudinea cuplului față de reproducerea sa, atitudinea față de copii, numărul copiilor doriți și realizați și față de nivelul de aspirații în ceea ce privește aceștia, de creșterea copiilor realizați. 6. Factorii locali-tradiționali, legați de specificul dezvoltării istorice a zonei, nivelul cultural, obiceiuri
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o femeie necăsătorită [34]. Pentru comparație, în Franța în anul 1970 unul din opt copii era născut în afara căsătoriei, iar ulterior ponderea acestora aproape se dublează [8, p. 514]. În România, Decretul Lege nr. 1/26 decembrie 1989, care permite avortul și utilizarea legală a mijloacelor de contracepție moderne, determină o scădere considerabilă a ratei avorturilor și generează într-un singur an o scădere a sporului natural la 3‰ pe seama scăderii ratei natalității de la 16‰ la 13,6‰, rata deceselor menținându
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
era născut în afara căsătoriei, iar ulterior ponderea acestora aproape se dublează [8, p. 514]. În România, Decretul Lege nr. 1/26 decembrie 1989, care permite avortul și utilizarea legală a mijloacelor de contracepție moderne, determină o scădere considerabilă a ratei avorturilor și generează într-un singur an o scădere a sporului natural la 3‰ pe seama scăderii ratei natalității de la 16‰ la 13,6‰, rata deceselor menținându-se constantă (10,6‰). În urma acestui act normativ s-au constat întreruperi de sarcini în afara
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
active sexual în momentul studiului nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat, în România după 1989 când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. În eșantionul supus cercetării, 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua metodă numită a fost tot prezervativul. Cea mai folosită metodă de contracepție în trecut a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual, prevalența utilizării unei metode de contracepție fiind mai mare. Și alte cercetări, cum este Studiul sănătății reproducerii România 2004, au evidențiat o dublare a utilizării metodelor contraceptive moderne. În perioada comunistă, în România era promovată o politică pronatalistă agresivă: avortul era ilegal, nu erau servicii de planificare familială, oamenii nu aveau acces în mod legal la metodele moderne de contracepție, ei putându-le utiliza numai pe cele tradiționale, cum ar fi calendarul și coitul întrerupt. 3.3. Motivele neutilizării mijloacelor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
servicii de planificare familială pentru a putea evidenția atât mentalitatea, cât și nevoia potențială de acestea, s-a constatat că bărbații și femeile au apreciat în proporții egale că nu au nevoie de serviciile de planificare familială (54,3%). Evitarea avorturilor este principalul motiv pentru care s-a apreciat necesitatea serviciilor de planificare familială. 3.5. Contracepția surse de informare În legătură cu sursele de informare referitoare la controlul sarcinilor, din analiza datelor reiese că în 37,07% din cazuri principala sursă de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
grupele de vârstă. Un rol major îl dețin ISP București și DSP-urile din țară, care sunt abilitate și trebuie sprijinite să coordoneze aceste programe la cel puțin trei nivele: instituțiile de învățământ, familia și centrele de planificare familială. 8. Avortul 8.1. Sarcina nedorită, riscul avortului pentru sănătate Atât pe întreg eșantionul, cât și separat pe sexe, majoritatea respondenților indică avortul ca soluție în cazul unei sarcini nedorite. Bărbații văd avortul drept cea mai bună soluție în proporție mult mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
îl dețin ISP București și DSP-urile din țară, care sunt abilitate și trebuie sprijinite să coordoneze aceste programe la cel puțin trei nivele: instituțiile de învățământ, familia și centrele de planificare familială. 8. Avortul 8.1. Sarcina nedorită, riscul avortului pentru sănătate Atât pe întreg eșantionul, cât și separat pe sexe, majoritatea respondenților indică avortul ca soluție în cazul unei sarcini nedorite. Bărbații văd avortul drept cea mai bună soluție în proporție mult mai mare decât femeile. Persoanele cu nivel
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
să coordoneze aceste programe la cel puțin trei nivele: instituțiile de învățământ, familia și centrele de planificare familială. 8. Avortul 8.1. Sarcina nedorită, riscul avortului pentru sănătate Atât pe întreg eșantionul, cât și separat pe sexe, majoritatea respondenților indică avortul ca soluție în cazul unei sarcini nedorite. Bărbații văd avortul drept cea mai bună soluție în proporție mult mai mare decât femeile. Persoanele cu nivel de instruire ridicat optează în proporție mai mare (62,3%) pentru soluția unui avort în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de învățământ, familia și centrele de planificare familială. 8. Avortul 8.1. Sarcina nedorită, riscul avortului pentru sănătate Atât pe întreg eșantionul, cât și separat pe sexe, majoritatea respondenților indică avortul ca soluție în cazul unei sarcini nedorite. Bărbații văd avortul drept cea mai bună soluție în proporție mult mai mare decât femeile. Persoanele cu nivel de instruire ridicat optează în proporție mai mare (62,3%) pentru soluția unui avort în cazul unei sarcini nedorite, comparativ cu persoanele de nivel mediu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
indică avortul ca soluție în cazul unei sarcini nedorite. Bărbații văd avortul drept cea mai bună soluție în proporție mult mai mare decât femeile. Persoanele cu nivel de instruire ridicat optează în proporție mai mare (62,3%) pentru soluția unui avort în cazul unei sarcini nedorite, comparativ cu persoanele de nivel mediu sau scăzut. A da copilul spre adopție în cazul unei sarcini nedorite tinde să fie o opțiune mai puternică pentru cei cu nivel de instruire scăzut. Pe localități, atât
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
persoanele de nivel mediu sau scăzut. A da copilul spre adopție în cazul unei sarcini nedorite tinde să fie o opțiune mai puternică pentru cei cu nivel de instruire scăzut. Pe localități, atât în București, cât și în Constanța soluția avortului este indicată de peste 60% din respondenți. În Baia Mare (43,3%) și Târgu-Mureș (46,6%) avortul este considerat într-o proporție mai mică decât media eșantionului (55,6%). Încredințarea spre adopție a copilului nedorit este indicată ca o alternativă care trebuie
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nedorite tinde să fie o opțiune mai puternică pentru cei cu nivel de instruire scăzut. Pe localități, atât în București, cât și în Constanța soluția avortului este indicată de peste 60% din respondenți. În Baia Mare (43,3%) și Târgu-Mureș (46,6%) avortul este considerat într-o proporție mai mică decât media eșantionului (55,6%). Încredințarea spre adopție a copilului nedorit este indicată ca o alternativă care trebuie luată în seamă în Baia Mare cu 17,2%, față de media eșantionului de 5,7%. Aici
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nedorit este indicată ca o alternativă care trebuie luată în seamă în Baia Mare cu 17,2%, față de media eșantionului de 5,7%. Aici acționează mult apartenența religioasă și modelul de familie zonal. În eșantionul analizat, 44,01% din respondenți consideră avortul ca pe un demers de mare risc pentru sănătate și 35,65% consideră că avortul reprezintă un risc mediu. Bărbații tind să subaprecieze riscul avortului, considerând că riscul ,,nu există" sau că este ,,mic" în proporție mai mare decât femeile
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]