5,989 matches
-
zice în carea-și sparg capul cei învățați. ORTOGRAFIA: Cai pe păreți pentru cei mai mulți din logofeții noștri. OGLIND|: Steclă a căria credință adeseori se înjură de sine iubire. Totdeauna nepărtinitoare și adevărată, aruncă privitorului fără a minți florile tinerețelor și zbârcelile bătrânețelor. PAT: Un mobil prețios, în care scurtăm jumătatea supărărilor vieței noastre. SEVERITATE: Un secret a trupului care, dupre cum zice, Rochefoucauld, s-au iscodit spre a se ascunde smintelele minței. Asinul, zice Montesquieu, este vita cea mai serioasă. SFAD|: Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Tinerețe afundată de bătrânețe Constantin Vică După Festivalul de Teatru de la PiatraNeamț (21-31 octombrieă, ajuns deja la a 22-a ediție, nu știu dacă o să mai merg la teatru. La început am crezut că orașul e de vină: citeam într-un ziar local că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
scris, totdeauna la câțiva centimetri de mâna dreaptă, a vegheat cu discretul ei sforăit așternerea fiecărui rând. A albit mult, ochii - în ciuda tratamentului - își pierd treptat acuitatea, a cam surzit și suferă de insuficiență respiratorie, însă își duce cu semeție bătrânețea... „Am încercat tot timpul să nu-mi «profesionalizez» relația cu literatura“ Cum scrieți? Aveți tabieturi? În primul rând, scriu la intervale mari de timp (mă refer aici la ficțiune) - și numai dacă am ceva și cumva de spus. Scrisul e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în magazine nu găseai decât discurile lui Karajan. Era „singurul“ dirijor vandabil, în termenii de marketing ai noii economii de piață, impuși de Deutsche Grammophon. Personajul Herbert von Karajan a fost, cum o recunoștea el însuși într-un interviu la bătrânețe, o personificare exclusivă a calculului rece, altfel spus avid de putere, faimă și bani, arogant și disprețuitor, temut de orchestra sa, Filarmonica berlineză, și de nenumărați interpreți ce jucau jocul idolatriei față de patron. Puțini din cei ce au lucrat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cu seriozitate decât glumind, cu simpatie și sincer respect, motanului cel mare.“ „Odată, culcându-mă împovărat de obligația de a da a doua zi de dimineață (nu-l mai puteam amâna) un telefon de refuz, extrem de neplăcut (și acum, la bătrânețe, a spune cuiva, oricui «nu» mă costă cumplit) motanul cel mare a dormit lângă mine toată noaptea (...) Nu degeaba îl «cheamă» Pițu cel Mare și Bun.“ Pe Pițu cel Mare și Bun i-l adusesem, cândva, mic, speriat și urecheat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
clară a lui Caius Iulius. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Săltând voios în viața personală Emil BRUMARU De obicei, săltând voios în vârsta personală (și la 69 de ani îndrăznesc să afirm cu mâna pe ficat că bătrânețea începe să devină, cu adevărat, un soi de haine grele, atârnând cam halandala pe trupul puțind deja a hoit ambulant), înaintând la pas lejer în vreme, autorii, cărțile în care ți-ai fixat fericirea teribilă a lecturii, paginile fermecate, ferecate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cuprins de întunericimea minții și a sufletelor celor despre care scrie. După asta însă, talentul se cam epuizează, în timp ce acțiunea se mută în casa medicului: prima noapte de nuntă e neîmplinită (de prea multă iubire, se scuză Vesalius, nu de bătrânețe), iar alte nopți conjugale nu mai există, răceala instalându-se între cei doi soți. Trec patru ani, Maria e pe moarte și face o mărturisire: a avut trei amanți. Soțul înfuriat o trage de păr până în atelierul lui, unde îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
m-am ales cu nimic! Am intrat amarnic la idee: păi, dacă patru jurii diferite nu au găsit nici un chichirez să-mi dea de-un pitac, acolo, înseamnă că e nașpa, n-am treabă cu literatura, am bulit-o rău la bătrânețe, adio și n-am petale, stil, pistil și dulci sepale! Ba a mai dat și o pacoste de gripă peste mine, de tușeam înspăimântându-mi interlocutorii la telefon. Iar unul dintre ei nu se lăsa deloc, musai să vină la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
prezent au apărut pârloagele. în general, țărănimea tânără a luat drumul orașului. Orașul vrea acum în Europa și mulți tineri bărbați și femei au plecat și de la oraș: în Spania, în Italia, în Portugalia, în Grecia. Satele hudeștene mor de bătrânețe și ar dori să dea pământurile, dar n-au cui. Satele se tot răresc și apar din ce în ce mai multe case pustii, iar tineretul nu ne dă speranțe că se va întoarce. Mai vin prin sat unii, doar la sărbători, la rude
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să stai în ea. Spiritul se odihnește și se ascute în petreceri, dar abuzul petrecerilor te duce la patimă și patima la vicii. Veselia te face să iubești viața și iubirea vieții este scopul sănătății. Tristețea și descurajarea grăbesc venirea bătrâneților. în prezent la circumscripția sanitară umană lucrează doi medici de familie, respectiv dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina, patru asistente medicale generale și două cadre auxiliare. La fiecare medic de familie sunt înscriși câte 2309 membrii. în anul 2006
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un albastru intens, are genele lungi, are păr alb moale crescând între sprâncene, capul său are forma unui turban”). După o viață de lux și huzur în tinerețe, apoi îngrozit de ceea ce a văzut printre marile necazuri ale oamenilor ca bătrânețea, suferința și moartea, s-a dedicat ascezei și a devenit un propovăduitor cu noul nume Gautama, iar cu numele religios Shakyamuni. La o întâlnire cu adepții, Buddha Shakyamuni le-a vorbit despre Viziunea Celor Patru Adevăruri: „Suferința, adică contactul corpului
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
indicațiile profesorului Gheorghe Marinescu, experiențe „de întinerire” (Steinach), acestea constând în mai multe operații pe animale și câțiva bolnavi. Deci - Petre Topa a fost solicitat de profesorul Gheorghe Marinescu să contribuie la „marea experiență” a savantului în legătură cu problemele biologice ale bătrâneții. Iată relatarea profesorului Gheorghe Marinescu: „Fenomenele de vasectomie pe care le-am întreprins pe animale nu au confirmat decât în parte cercetările lui Steinach și de aceea am afirmat că nu poate fi vorba de reîntinerire, dar de o reactivare
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mulți bolnavi din serviciul meu, bătrâni atinși de boala lui Parkinson sau ataxie și la cei mai mulți, s-a constatat, după operație, o redeșteptare a instinctului genital, o mărire a forței mușchiulare și a apetitului. Însă aceste fenomene au fost trecătoare, bătrânețea urmându-și cursul fără a fi influențată în mod simțitor de vasectomie. Rezultatele mai fericite au fost obținute de Liechtenstern, dar se poate spune azi că vasectomia nu întinerește și nu va reda oamenilor în vârstă energia tinereții, cu toate
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a fi influențată în mod simțitor de vasectomie. Rezultatele mai fericite au fost obținute de Liechtenstern, dar se poate spune azi că vasectomia nu întinerește și nu va reda oamenilor în vârstă energia tinereții, cu toate bogățiile ei” (Gh. Marinescu, „Bătrânețe și reîntinerire”, România Medicală, anul V, Nr. 13-14, 1-5 iulie 1927, p. 3). Articolul publicat de Gheorghe Marinescu în România Medicală (iulie 1927) este o sinteză a amplei lucrări prezentată în ședința Academiei Române de la 3 iunie 1927: „Bătrânețe și reîntinerire
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Gh. Marinescu, „Bătrânețe și reîntinerire”, România Medicală, anul V, Nr. 13-14, 1-5 iulie 1927, p. 3). Articolul publicat de Gheorghe Marinescu în România Medicală (iulie 1927) este o sinteză a amplei lucrări prezentată în ședința Academiei Române de la 3 iunie 1927: „Bătrânețe și reîntinerire”. Și în acest raport științific, Gheorghe Marinescu menționează colaborarea cu dr. Petre Topa în experimentele întreprinse; bolnavii din experiment au fost urmăriți timp de trei ani; nu s-au constatat fenomene care să confirme vreun fenomen de întinerire
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
decât numai să producă reactivarea trecătoare a unor organe, ceea ce nu este câtuși de puțin echivalentul reîntineririi. Fântâna tinereții nu e decât o legendă, iar reîntinerirea, adică seria de mutații energetice în sens contrar evoluției, trebuie considerată ca o himeră” (Bătrânețe și reîntinerire - Cultura Națională, Buc. 1929, pag. 50). La 1 martie 1925, terminând stagiul de secundariat, Petre Topa a fost numit chirurg al Casei centrale a meseriilor, unde i s- a deschis un nou câmp de activitate în chirurgia ortopedică
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
bărbaților (lovirea testicolelor cu un creion), acuzată la un moment dat că ar fi agenta „titoistă”, este condamnată la moarte, dar nu este executată, fiind închisă la Mislea alături de alte deținute anticomuniste. Grațiata, se pare că și-a petrecut „o bătrânețe senina într-un sat din Banatul sârbesc”. Anatemizat, prezentat drept „fascist sub acoperire” care pactizează cu Occidentul, denunțat pentru trădarea lagărului socialist, regimul de la București lansează împotriva liderului de la Belgrad o campanie furibunda din care nu lipsește aproape nimic din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
A venit să ne vadă, iar tu îți faci de cap. Te destrăbălezi cum te destrăbălai în tinerețe cu madam Ochișor, o târfă... Cu ce-am greșit să trăiesc așa, cu ce?! Ți-am îndurat o viață bețiile și la bătrânețe n-am măcar o casă... Da' nu rămân aici în ruptul capului. Plec singură și tot plec! Tu rămâi, ești în mediul tău, ai cu cine să te "distrezi". Femeie! se învioră unchiul deodată. Azi n-am băut, să știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de altădată, de umbra și răcoarea din verile petrecute sub coroana sa rotundă; nesiguranța și nerăbdarea celor singuri, uitați. I se făcu milă de copac ca de un om pe care l-ai părăsit neajutorat. Mângâie cu palmele zbârcite de bătrânețe coaja groasă a trunchiului, acolo unde era neagră și putredă și roasă de timp. Casa veche Etiam periere ruinae (Lucan) Casa de care vreau să vorbesc inspira respect, deoarece avea o arhitectură impozantă: fațadă înaltă și ornamentată, geamuri mari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vedeau conștiincios de treburile lor, adică făceau descoperiri științifice sau nu făceau descoperiri științifice. Desigur, ceva tot făceau ei de vreme ce îl citau în discursurile lor interminabile pe savant. Fiica profesorului trăia încă, ea își ducea ultimele zile în casa părintească. Bătrânețea ei număra tot atâția ani cât număra și locuința. Rareori, femeia se arăta oamenilor din cartier. Atunci doar când se ducea să-și cumpere de mâncare de la magazin. Singurul care o vedea era poștașul ce-i aducea pensia ei mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nimeni. Bătrâna bombănea ceva nedeslușit și omul trecea mai departe. Altădată, o vecină i-a spus: Cui lași casa după ce n-ai să mai fii? Fiica profesorului universitar a ridicat fruntea înaltă, a privit-o gânditoare cu ochii pierduți de bătrânețe, apoi a zis: Casa?...Casa e a strănepoatei mele din Franța. Ea are grijă de mine, ea o moștenește. Femeia care întrebase, mai mult într-o doară, știa că strănepoata nu mai dăduse pe acolo de un sfert de secol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mi-a condus partea fru moasă a tinereții, să ne despărțim, s-o luăm fiecare pe calea lui, să știm mereu unul de altul, iar acum, în ultimii ani, eu să fiu cea care îl conduce prin ultimele episoade ale bătrâneții, până pe drumul cel din urmă, pe care l-a avut solemn, așa cum merita să îl aibă. Cum a înțeles Cătălina divorțul, la acel moment? — L-a înțeles foarte bine, pentru că și ea suferea. În mo men tul în care eu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Cătălina, care are o filmotecă impresionantă. Paradoxal este că, ani de zile, am avut alături de mine cele mai mari figuri ale cinematografiei, mai ales franceze, dar, după cum știi, eu nu aveam timp nici măcar să rețin numele unui film! Acum, la bătrânețe, prefer să mă relaxez în hamacul din grădina Cătălinei. — Îmi povesteați la un moment dat că tabloidele din Franța voiau să vă surprindă în fotografii cu un mare actor homosexual, doar ca să se scrie despre Dvs. Cine era, Jean Marais
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Erau adorabile. — Magda Olivero? — O, da, am fost în multe jurii împreună, era o femeie ex cepțională! Straniu, a făcut o carieră frumoasă în tinerețe, apoi a făcut o pauză lungă în perioada fascistă, după care a reapărut aproape spre bătrânețe. Când cânta, vocea nu era excepțională, dar în personaj, de lemn să fi fost, și tot mișca în sufletul tău ceva. Mai rar un artist care să te transpună în asemenea hal. Met-ul a descoperit-o foarte târziu și a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și avea o fetiță frumoasă. Ce știu eu, fetiță, o fi și ea bătrână acum! Pentru mine, toți rămân tineri, numai eu avansez în vârstă. Câteodată nu îmi vine să cred când mă revăd cu unii după ani... — Vă sperie bătrânețea? — Să vezi că, mult încercată de viață fiind, mai ales în ultimii ani, am început să citesc despre moarte, dar, pe cuvânt, parcă aș citi un roman despre altcineva! și noaptea trecută citeam într-o revistă cum poți muri azi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]