5,057 matches
-
de orice natură. Revista se numără printre puținele publicații ale timpului care inițiază concursuri literare pentru descoperirea și încurajarea tinerelor talente. Ca modalitate de exprimare sunt folosite satira, parodia și caricatura. Sporadic apar și poezii cu referire la elemente mitologice, balade și chiar romanțe. Ironia își află locul și în povestirea scurtă, în anecdotă și în epistolă. O formă adecvată pentru afirmarea unor opinii critice îndrăznețe, des folosită de redactori, este schimbul de replici pline de subînțeles. Șarja este de multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Sînt în Dealul Spirii tist! Fără deschidere asupra noilor experiențe ale poeziei simboliste, Caragiale îl atacă pe Macedonski pentru fumurile sale nobiliare (conte Geniadevsky), numindu-l Aamsky "un geniu cu picioarele strîmbe" sau pur și simplu Macabronsky autor al unei Balade simboliste macabre în care se citează parodic armonii imitative macedonskiene; pentru că făcea parte din gruparea de la Literatorul este vizat și poetul Caton Teodorian, prin mijloace deja verificate: "Dar cînd te gîndești cu cîte amărăciuni este legat talentul unui poet nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trăit în acest spațiu cultural vreme de cincisprezece ani), K. s-a încumetat să facă traduceri din literatura română în limba germană. Poeziile populare publicate de V. Alecsandri i-au stârnit admirația, astfel încât trece la transpunerea parțială a culegerii de balade a poetului român, apărută în 1852-1853, și, în 1857, publică la Berlin volumul Rumänische Volkspoesie. Tălmăcitorul îi dedică volumul lui V. Alecsandri, din ale cărui colecții transpusese douăzeci și șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
astfel încât trece la transpunerea parțială a culegerii de balade a poetului român, apărută în 1852-1853, și, în 1857, publică la Berlin volumul Rumänische Volkspoesie. Tălmăcitorul îi dedică volumul lui V. Alecsandri, din ale cărui colecții transpusese douăzeci și șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma Alimoș, Codreanu, Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Ștefăniță Vodă, Mihu Cobilu, Holera, Vidra, Blestemul, Kira, Movila lui Burcel, Fata cadiului, Cântec popular, Biserica din Podoleni și poemul Înșiră-te mărgărite. A inclus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
caracterul net popular al culegerilor lui V. Alecsandri, K. descrie, în notele explicative, propriul mod de lucru, care ținea seamă de imperativul fidelității față de versul românesc, dar recurgea și la prelucrări libere. Cu excepția lui Mihu Cobilu, transpusă în proză, variantele baladelor sunt realizate „după original într-o formă metrică”, traducătorul străduindu-se să respecte atât construcția versurilor, cât și conținutul semantic. K. nu este de acord cu afirmația lui V. Alecsandri potrivit căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
baladelor sunt realizate „după original într-o formă metrică”, traducătorul străduindu-se să respecte atât construcția versurilor, cât și conținutul semantic. K. nu este de acord cu afirmația lui V. Alecsandri potrivit căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că orice adaos ar scădea „marea ei valoare”. În versiunea germană, el se îndepărtează însă de metrica versului originar, ceea ce diminuează rezonanța baladei. În ciuda scăderilor inerente oricărui început, tălmăcirea este, totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că orice adaos ar scădea „marea ei valoare”. În versiunea germană, el se îndepărtează însă de metrica versului originar, ceea ce diminuează rezonanța baladei. În ciuda scăderilor inerente oricărui început, tălmăcirea este, totuși, foarte reușită. Cea de-a doua carte a lui K., Aus der Moldau. Bilder und Skizzen (1860), este un memorial despre oamenii și relațiile sociale din Moldova, despre evenimentele pe care le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
persoană extraordinară, având o aparentă ieșită din comun. Ce constituie specificul și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aproape simbolică, la Lvov, pentru recuperarea manuscriselor lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de veac îl face contemporan cu mai multe faze ale literaturii, de la „dimineața” anacreontică a poeziei române la lirismul clasicității - căruia A., prin formație, temperament și concepție, i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pe râpele Ozanei, cu ascendență literară în elegia lui Goethe, Euphrosyne, și în versificația populară. Circulația motivelor romantice din literatura europeană și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod preluat din D. Cantemir, consacrat ulterior de D. Bolintineanu. Într-o epocă de mitizări romantice, A. tinde spre crearea unei mitologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
populare românești. Mitul etnogenezei, al întemeierii neamului, din Dochia și Traian (transpus destul de prozaic, dar cu euritmii populare), trimite la sacrificiul simbolic al fiicei lui Decebal pe muntele sacru Pion (Ceahlău). În Turnul lui But, una dintre cele mai valoroase balade ale lui A., sunt asimilate motive romantice europene - din Lenore a lui A. G. Bürger sau Fuga lui Mickiewicz - și bogate elemente folclorice românești. O atmosferă fantastică învăluie cavalcada nocturnă, tenebros-macabră, a perechii fantomatice, Ana și But, spre muntele Pion. Legendele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
dat de oștean în luptă. O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende, Asachi s-a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și senzația că stranietatea, absurdul nu intervin în realitate, ci se instalează ca unică realitate. Alte poeme cu puternice latențe tragice, Portretul fratelui meu venind de pe front sau Ora funestă, își armonizează tensiunile, expresioniste, în ritmuri și sonorități de veritabile „balade somnambule”. Poezii (1987) pare o carte de trecere, în care coexistă mai multe „formule” estetice: există aici un D. melancolic și muzical, al rostirii grave, sentențioase și al mărturisirilor directe despre sine, unul romantic, în descendența Odei... eminesciene, cu învolburări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
în studiul Ion ăl Mare (1963). Cercetările lui A. privind cântecul bătrânesc se divid în două etape. Celei dintâi, cuprinsă între anii 1950 și 1964, îi corespund primele cercetări de teren, studiul amintit, culegerea Vechi cântece de viteji (1956) și Balade populare românești (I-III, 1964; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române). În cursul acestei etape, A. a cules în toate județele câmpiei dunărene și a înregistrat pe bandă peste 600 de balade. Descoperirea unora dintre cei mai buni deținători ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
amintit, culegerea Vechi cântece de viteji (1956) și Balade populare românești (I-III, 1964; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române). În cursul acestei etape, A. a cules în toate județele câmpiei dunărene și a înregistrat pe bandă peste 600 de balade. Descoperirea unora dintre cei mai buni deținători ai tradiției vii de cântece epice, observarea directă, imprimarea selectivă pe bandă de magnetofon a repertoriului acestora, odată cu notarea a numeroase informații, mărturii și observații concrete și amănunțite asupra personalității, repertoriului și stilurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare a baladei”. Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori principali). Cartea stă sub un bine marcat semn al înnoirii în studierea baladei. Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice (1981; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) se autorecomandă cu obiectivitate ca fiind „fără îndoială cea mai amplă însumare de izvoare ale cântecului epic”. Deși este păstrată structura antologiei precedente, se fac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
precedente, se fac corectivele impuse de câștigurile aduse de cercetările ulterioare. Astfel, celor 352 tipuri de cântece epice cunoscute până atunci li se adaugă acum alte 49 de tipuri și două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
chiar afirma că Al. I. Amzulescu este cel mai bun specialist al problemelor pe care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii... et quibusdam aliis, Craiova, 2003. Culegeri, antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982, 160-162
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]