4,802 matches
-
fost relativ constant, variind între 5-6% în perioada analizată, păstrând locul al treilea ca pondere, în anii 2008-2009; ● în categoria alte subdomenii ale transporturilor, a doua ca pondere, s-au inclus ajutoarele de stat acordate pentru susținerea și reabilitarea metroului bucureștean, ponderea acestor ajutoare având o evoluție oscilantă. Astfel, în anul 2007 ponderea lor era de circa 27% în total ajutor de stat acordat în transporturi, în anul 2008 a crescut la 30,24%, iar în 2009 a scăzut la 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
, Constantin (3.XII.1846, Craiova - 20.VIII.1907, Slănic-Moldova), estetician. Licențiat în litere și filosofie al Universității bucureștene (1866), L. urmează dreptul la Paris, obținând licența în 1872. Este numit profesor de istoria filosofiei la Universitatea din Iași, iar din 1879 devine membru al Junimii, între 1882 și 1895 colaborând cu articole de filosofie la „Convorbiri literare”. Apărută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei. Cronica literară este semnată de V. I. Bergheanu. În articolul Pe cărări drepte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
TERASA OTETELEȘANU, local în București, loc de întâlnire, între 1910 și 1916, al scriitorilor, oamenilor de teatru, pictorilor bucureșteni. O fotografie de pe la 1874 a Podului Mogoșoaiei între Piața Teatrului Național și strada Sărindar situează casa Oteteleșanu, viitoarea T.O., aproximativ pe locul pe care se află astăzi Palatul Telefoanelor. Casa aparținuse lui Ioan (Iancu) Otetelișanu (1795 sau 1799-1876), ministru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
O. După primul război mondial faima localului se stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene Procope și Vachette. Repere bibliografice: Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, București, 1942, 66; George Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1986, 174-182; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
Național, moartea lui Eminescu, apariția unor publicații etc.). O atenție marcată este acordată faptului divers din mai multe domenii, ceea ce face lectura mai atractivă pentru cititorul amator de evocări nostalgice: Târgul Moșilor, Apele de la Văcărești, Petreceri ale vechiului București, Contrabandele bucureștene, Viața studențească, Epoca lui Claymoor, Escrocheria cu „apa de aur”, Primul și singurul atentat împotriva regelui Carol (1888), Fioroasa crimă din Tabaci, Banda Zdrelea și Mărunțelu, Rochia - pantalon la București etc. Savuroasele amintiri ale lui B. se încheie cu moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
guvernat de legi economice, politice și sociale, Împotriva cărora nu se poate lupta prin lamentări. De aceea, privind procesul decăderii orașului nostru, trebuie să consider diverșii factori provocatori ai acestei decăderi - printre care desigur În prima linie stă politica centralistă - bucureșteană - dar adaug acum imediat că acest singur motiv nu explică totul. Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
la gura sobei sau la Întruniri politice (...). Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt Întâi Ardeleni și pe urmă bucureșteni. Moldovenii, din contra, Întâi se simt bucureșteni și pe urmă... iată că sunt moldoveni” .
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Cincinat Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de Const. Paul, Artur Enășescu și St.O. Iosif. Rubrici permanente: „Cronica bucureșteană”, „Cronica botoșeneană”, „Spicuiri din reviste” ș.a. M. găzduiește și traduceri din Lafcadio Hearn, Anatole France, Saadi și Turgheniev. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
de la Frascati (București) Duminică, 15 iunie, în sala Frascati a avut loc întrunirea istorică la care au luat parte delegați din toate unghiurile țării și la care dl. Gh. Brătianu afost proclamat șef al PNL [...] Sala era plină de intelectuali bucureșteni, de membri marcanți ai culorii de Albastru a d-lui Valjean, de reprezentanți ai organizațiilor județelor Ilfov, Mehedinți, Prahova, Putna, Ciuc, Dolj, Dâmbovița, Sălaj, SatuMare, Romanați, Constanța, Teleorman, Gorj, Argeș, Ialomița.... Discursul d-lui Gh. Brătianu Luni, în ședința comitetului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
G. Eftime, Azi, 28 nov., 1992 34 Floare lângă floare... viață bătută de brumă (Cafeaua de dimineață) - Aurel Leon, „Monitorul”, 3 dec., 1992, p.2 35 Jurnalul galeriilor - Pictura - Victoria Milescu, „Realitatea”, 8 mai 1993, p. 2 36 Primăvară culturală bucureșteană - „Adevărul”, 4 mai, 1993, p. 4 37 Gala primăverii - „Libertatea”, 4 mai 1993 38 „Un copac cu flori” - Ion Segărceanu, „Dimineața”, 11 iulie, 1993 39 Flacără dintr-o culoare „suspinată” - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 16 iunie, 1994 40 „Saloanele Moldovei” - „Opinia
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Aci, desigur, am să petrec câteva momente delicioase"53. Iată cum, stârnită în mod "deliberat și nonaccidental" (Defays), surprinderea ridicolului acestei lumi mimetice prin revelarea "contrastului între aparență și esență" (E. Altherr), mai exact între fațada blazonată de High life bucureștean și remanența comportamentului și a limbajului neaoș de mahala, explică în mod concret efectul ilar ca descătușare de tensiune, dar și ca manifestare a sentimentului de superioritate a receptorului în stare să observe, să respingă și să sancționeze prin râsul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
notabile la Caragiale. În afara aforismelor propriu-zise, multe publicate în "Convorbiri literare" în 1880 sau a "cugetărilor" risipite prin paginile "Moftului român", forme concentrate de "spirit" sunt chiar "mofturile", de altfel embleme inconfundabile ale caragialismului, precum și celebrele "miticisme", mostre de spirit bucureștean, puse pe seama personajului-etalon, Mitică. Unui umor pur verbal îi aparțin și "culmile", simple jocuri lingvistice bazate pe acea "convergență paralogică" de care vorbea Marc Chapiro cu referire la principiul pluralității elementelor în componența cuvântului de spirit, pluralitate care pretinde ca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
anume ...Eminescu. Aproape la fel de fertilă în câmpul literaturii postcaragialiene s-a dovedit combinația tipologică a politicianului demagog pișicherul prin excelență, pentru care vocația mistificării e definitorie. Dramaturgia satirică a lui Liviu Rebreanu oferă câteva exemple: Mitică Ionescu din Apostolii pușlamaua bucureșteană transferată în mediul politic ardelean, spațiu adecvat propagării ideilor clișeizate referitoare la propășirea neamului și emanciparea culturii naționale etc., printr-un veritabil "discurs pișicher"78 și primarul Arzăreanu din Plicul, produs și apologet al unui regim curat constituțional în care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dovadă pentru a-i manevra pe cei din jur: prieteni, subordonați, pe Coca amanta care l-a propulsat în lumea politică pe avocatul Harincea și pe soția acestuia, prin familia cărora încearcă să se impună protipendadei ardelene, Mitică Ionescu pușlamaua bucureșteană transferată în mediu politic de peste Carpați apare ca un mixaj intresant de homo politikon și Don Juan. Nu doar tipologia este caragialescă în această piesă, ci și intriga "sinusoidală" (Romul Munteanu). Intervenția lui Dogariu, întors de la București cu investitura de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
postcaragialieni, de evidențiere cât mai pregnantă a nefirescului din cadrul conjugal, lăsat întotdeauna, în proza caragialiană, în cea mai difuză imponderabilitate aluzivă a ironiei. Dintre motivele subsumate temei caragialiene a familiei, regăsim o interesantă ilustrare a celei referitoare la problemele chiriașului bucureștean la Damian Stănoiu, în romanul Camere mobilate (1933), prin combinarea hipotextelor ușor de recunoscut Caut casă, Proces-verbal, De închiriat. Romanul urmărește practic odiseea chiriașului Liță Soare, un tip de inofensiv picaro modern, care-și desăvârșește cunoașterea lumii și a moravurilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unor formule emblematice pentru universul lingvistic al comediilor și al Momentelor. De exemplu, incidentele de tipul "mă'nțelegi", "carevasăzică", despre care G. Călinescu intuia că vor deveni "caragialisme care vor servi modernului care vrea să dea frazei o cădere bufon bucureșteană"114, sunt, într-adevăr, cele mai clare semnale ale derapajului voit al noului text-gazdă înspre lumea și viziunea critică al lui Caragiale, de a căror complexitate se contaminează automat. Însă mai valoroase pentru importanța caragialismului în literatură ni se par
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a catastifului"40, ca pe o familie, cât și la oroarea de singurătate pe care Costică Parigoridi și-o declamă cu năduf afurisind "repaosul duminical". Figura quadripedă formată la Paști de Lache și Mache care străbat cu stoicism o Golgota bucureșteană "rezemându-se bine unul într-altul și ridicând picioarele în afară: Lache pe cel din dreapta, cum ține pe amic de braț în stânga; iar amicul pe celălalt"41, nu este mai puțin bizară decât apariția zilnică a lui Ismail "rătăcind în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
devierilor sexuale din textele lui Urmuz, O plimbare la Căldărușani, o altă scriere care iese din tiparul celor mai cunoscute schițe, prefigurează reprezentările trofice din Paginile bizare. Valoarea documentară a acestui inedit text caragialian, datorată notațiilor ce configurează topografia periferiei bucureștene, este dublată de cea estetică, incontestabilă nu doar prin elementele caracteristice stilului caragialian, în special prin ironia ca antifrază, ci și printr-o remarcabilă aspectualizare artistică a urâtului. Drumul spre Căldărușani, înregistrat cu acuitate cinematografică de naratorul-reporter, departe de a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Mircea Popa, Cărți de literatură veche, TR, 1986, 39; Alexandru Ligor, Cercetători bucureșteni de azi ai cărților vechi, Cluj-Napoca, 2002, 111-113; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA, 2003, 658; Cornelia Ștefănescu, Vitalitatea textelor vechi, RL, 2003, 45. A. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
Să ne oprim în cele ce urmează asupra câtorva volume de poezii apărute în acest an. Stelele păcii, de Mihu Dragomir este comentat atât în paginile Almanahului literar 16 de la Cluj, cât și în Contemporanul 17. Să aflăm din revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și actual (atunci) secretar al Uniunii Scriitorilor, șeful catedrei de istorie a literaturii ruse la Institutul „Maxim Gorki” ș.a. Așadar în colaborare cu acesta Cezar Petrescu scrie și publică piesa, apoi scenariul cinematografic Nepoții gornistului, piesă jucată pe scena Naționalului bucureștean și decorată în 1952 cu premiul de stat, cl. III. Tudor Arghezi nu devine chiar atât de repede laureat al premiului de stat, dar, oricum, în 1953 îi putem citi semnătura sub câteva poezii publicate în Viața românească. Dar aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
anul pregătitor, a devenit student la Facultatea de Construcții. Și aici a avut parte de renumiți profesori precum: Pompei, Ciorănescu, Abason, Bianu, Bălan, Gheorghiu (baronulă, Tomescu, Aurel Beleș, Hanganu și Victor Popescu, care au păstrat verticalitatea academică a Școlii Politehnice bucureștene și, îndeosebi, a Facultății de Construcții, dând României o pleiadă de ingineri de excepție. Examenul de diplomă, cu tema „Hangar de avioane cu structură în suprafață subțire” la prof. Hanganu, îl obține cu calificativul Magna cum laudae în primăvara anului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la Iași, în 11 februarie 1921. La Iași au locuit pe strada Pojărniciei nr.4, iar în 1920 și-au construit o reședință de vară la Bârnova, pe moșia soției, care deținea în acest sat 32 ha pământ. După perioada bucureșteană și după decesul lui Ion Inculeț, familia a mai stat în Capitală încă 2 ani. La 24 mai 1942 a decedat și soția lui. În ziua de 7 iunie 1942, rămășițele pământești ale soților Inculeț au fost aduse în Moldova
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
BĂRBULESCU, Paul (12.XII.1909, București - 29.IV.1987, București), poet și publicist. Este fiul Eugeniei și al lui Teodor Bărbulescu, funcționar. B. învață la liceele bucureștene „Titu Maiorescu” și „Mihai Viteazul”, urmând apoi Facultatea de Litere și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930, în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]