4,846 matches
-
laboratoarelor de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român. În anul 1990 devine membru fondator "Vatra Românească" .În 1991 s-a înscris în Partidul Unității Națiunii Române (PUNR) și pentru 5 ani, în perioada 1992-1997
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
din politică. Alte activități: Din 2008 este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR). iar în prezent vicepreședinte. - onorat cu medalia cu aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru omologarea a doua soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana.
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai tare și se ardea ea nu era aruncată, dar se dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la 1940 vom
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la 1940 vom menționa mai jos. Caracterizările de mai jos se sprijină, în principal, pe discuțiile făcute cu sătenii. În perioada sus-menționată portul era destul de simplu: femeile purtau fuste din pînză de cînepă, cămăși de bumbac, vopsite cu suc de struguri. Se încălțau cu opinci din piele de porc sau de vacă. Seara opincele erau puse la uscat. Bărbații, de asemenea, purtau cămăși de cînepă, hainele bune (confecționate de meșteri) erau cumpărate odată
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
destul de simplu: femeile purtau fuste din pînză de cînepă, cămăși de bumbac, vopsite cu suc de struguri. Se încălțau cu opinci din piele de porc sau de vacă. Seara opincele erau puse la uscat. Bărbații, de asemenea, purtau cămăși de cînepă, hainele bune (confecționate de meșteri) erau cumpărate odată în viață (pînă la căsătorie) și se purtau numai de zile mari. Aceste haine se păstrau „pînă la moarte”. Din cele mai vechi timpuri, femeile din Alcedar nășteau cu ajutorul moaștelor satului. În
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
O plantă folosită încă din vechime pentru prepararea uleiului- camelina sativa- a început să fie tot mai populară în ultima perioadă datorită conținutului crescut de Omega 3 (30-45%) și de aceea este folosită și pentru prepararea unor margarine. Uleiul de cânepă conține aproximativ 20% ALA. De asemenea, cantități mici de ALA se găsesc în: uleiul de soia (7%), în cel de rapiță (7%) și in uleiul de germeni de grâu (5%). Acizii grași Omega 6 sunt de asemenea importanți pentru sănătate
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
de germeni de grâu (5%). Acizii grași Omega 6 sunt de asemenea importanți pentru sănătate. Aceștia conțin acidul linoleic (LA) care se regăsește din belșug în uleiuri obținute din plante crescute în zone climatice temperate. Anumite uleiuri, precum cel de cânepă (60%), cel de porumb (60%) folosit frecvent în prepararea margarinei, uleiul de floarea soarelui (50%) conțin cantități semnificative de LA, dar majoritatea uleiurilor obținute din plante cultivate în regiuni cu climă temperată conțin în medie 10% acid linoleic. Margarina conține cantități
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
participat alături de armatele regale in cele mai importante bătălii care s-au dat în estul regatului cu tătarii, cu lituanii, cu turcii sau cu moldovenii. Oamenii se ocupau cu agricultura, culturile predominante fiind secara și ovăzul, dar și hrișca și cînepa, principalul material textil pentru îmbrăcăminte. Creșteau vite - 40% din oasele găsite la reședința din Cuhea le aparțin, precum și 50% din cele găsite în vatra Sarasăului - cel mai adesea din rasa Brună de Maramureș, bine adaptată condițiilor aspre din această zonă
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
O parâmă este o frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. În mod tradițional, parâmele navale se împart în 4 categorii: Parâma vegetală poate fi de diferite diametre, confecționată din fibre vegetale (cânepă, manila, sisal, cocos, in, bumbac etc.) având o largă întrebuințare la bordul navelor. <br/br>Cele mai utilizate parâme vegetale sunt cele din cânepă și manila, însă parâma din manila este cu 25% mai ușoară și cu 70% mai rezistentă
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
se împart în 4 categorii: Parâma vegetală poate fi de diferite diametre, confecționată din fibre vegetale (cânepă, manila, sisal, cocos, in, bumbac etc.) având o largă întrebuințare la bordul navelor. <br/br>Cele mai utilizate parâme vegetale sunt cele din cânepă și manila, însă parâma din manila este cu 25% mai ușoară și cu 70% mai rezistentă decât celelalte, iar când se udă devine chiar mai rezistentă. Parâma sintetică poate fi fabricată din poliamidă (nylon), polistiren (teron) sau polipropilen; acestea din
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
tip și mărime de parâmă. Se recomandă a nu se lucra cu parâme solicitate până la limita valorilor respective. De asemenea, parâmele vegetale își pierd aproximativ 50% din sarcina de rupere când sunt ude. Valorile sarcinii la rupere pentru parâmele din cânepă, funcție de diametrul parâmei, sunt date în STAS 2203-51. Elementul constitutiv al oricărei parâme vegetale sau sintetice este sfilața (în ), formată din mai multe fire răsucite spre dreapta. Mai multe sfilațe răsucite spre stânga constituie o șuviță sau un toron (în
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
de 0,2...0,4 mm, în jurul unor inimi din iută sau din sârmă formând vițele . Vițele sunt în număr de șase și sunt răsucite, la rândul lor, spre dreapta în jurul unei alte inimi (inima parâmei), care poate fi din cânepă sau din iută gudronată. Această inimă are rolul de a proteja firele din interior de umiditate și oxidare, precum și de a asigura flexibilitate parâmei și de a păstra parâma unsă cu ulei. Inima parâmei poate fi și metaliă. Pentru parâmele
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, țesătura și bumbacul
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
de bumbac, in, cânepă sau orez. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, țesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă și întinsă pe o foaie. Un document indică precis că hârtia, a fost descoperită în anul 98, însă procedeul de fabricare a fost ținut secret până secolul al VIII-lea, când
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
acizii esențiali”, ce nu pot fi sintetizați de corpul uman. Pe când produsele lactate și ouăle asigură surse complete pentru lacto-ovo vegetarieni, singurele surse vegetale cu cantități semnificative din toate cele opt tipuri de amino acizi esențiali sunt soia, semințele de cânepă, amarant, hrișcă. Nu este imperativ, totuși, a obține proteine din aceste surse - amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare, care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex. orez și fasole
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
mâncare adecvată, suplimente de vitamina D sunt necesare. Dieta vegetariană nu include peștele — o sursă majoră de acizi grași Omega 3, deși există unele surse pe bază de plante, precum soia, nuci, semințe de dovleac dar mai ales semințe de cânepă și in. Mâncărurui din plante aprovizionează cu acid alpha-linoleic, dar nu și acizii grași n-3 EPA și DHA, care pot fi găsiți în cantități mici în ouă sau produse lactate. Vegetarienii, și mai ales veganii, au niveluri mai scăzute
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
influențe orientale. Neoliticul s-a încheiat în conformitate cu schimbările climatice, geografice și demografice, principalele ocupații fiind modificate, iar mobilitatea triburilor locale a sporit. Erau cultivate graminee-grâu, orz, secară, mei și ovăz, precum și leguminoase că bob, mazăre și linte, plante tehnice-in și cânepă, și pomi fructiferi ca mărul, atestat doar în aria Cucuteni. Probabil cultivau "Triticum monococcum", cea mai veche specie de grâu, ce descinde din triticum boeticum, originar din Orient și sudul peninsulei Balcanice, ce ulterior s-a răspândit pe spații largi
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
care în funcție de ton poate să aibă sensuri complet diferite. Propoziția 媽媽罵馬的麻嗎？ (sau, cu caractere simplificate, 妈妈骂马的麻吗？) în transcriere pinyin "măma mà mă de má ma?", folosește șase astfel de cuvinte (particula posesivă 的 se pronunță "de") și înseamnă „Ceartă mama cînepa calului?”. Un număr mare de limbi vorbite își bazează scrierea pe principiul fonemic — fiecare fonem al limbii este notat cu un semn grafic distinct — ori s-au bazat pe acest principiu într-o etapă anterioară a evoluției lor. În timp ce unele
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
în jurul anului 1747. 1765 este anul mutării ei în satul Bechieșu, de undeva din părțile Bârgăului. Pe piciorul vechii mese a altarului era scris cu litere chirilice: “1765 pomană de la Adrieș Aioni de la Bergău”. Pictura parietală era pe pânză de cânepă, lipită pe lemn cu ajutorul unui strat subțire de ipsos. Predominau scenele din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. Biserica a fost reparată în 1859, în 1911, când s-a acoperit turnul cu tablă; în
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
este un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei indiene ("Cannabis sativa indica") și are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Fiecare tip de marihuana conține THC (tetrahidrocanabinol), principala substanța psihoactiva a acestor produse vegetale. Cu cât valoarea THC-ului este mai mare, cu atât mai puternice sunt
Marijuana () [Corola-website/Science/314406_a_315735]
-
țările Orientului și Americii latine, aceste substanțe sunt puternic răspândite și au indicații de consum medicale și mai ales sociale. Din aceași plantă provine și hașișul (engl. "pot", "shit"), care este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Hașișul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate și se prezintă - în funcție de țara de origine - în nuanțe de culoare rosie, maro, verde sau negru. Hașișul și uleiul de hașiș sunt forme mai puternice de marihuana. Experiențele pe animale
Marijuana () [Corola-website/Science/314406_a_315735]
-
printre care și cel de "Shang Fang Si", prin care era autorizat să facă negoț cu arme și scule. În anul 105, Cai Lun are ideea de a fabrica hârtie din coji de copaci (în special dud), fibră de in, cânepă, textile vechi, plase de pescuit. Hârtia obținută s-a dovedit a fi de calitate mai bună și chiar mai ieftină decât cea de până atunci, obținută din bambus sau mătase. Ulterior procesului de fabricație i-au fost aduse diverse îmbunătățiri
Cai Lun () [Corola-website/Science/313413_a_314742]
-
ul este o țesătură groasă de lână (uneori combinată cu bumbac, cânepă, mătase) cu desene multicolore. Este destinat pentru împodobirea și termoizolarea încăperilor. În antichitate erau renumite covoarele persane. În prezent, cele mai mari centre de confecționare a covoarelor se găsesc în Caucaz, Asia Mică și Asia Mijlocie. În Europa, există puncte
Covor () [Corola-website/Science/313734_a_315063]