5,695 matches
-
indescriptibil ca o planetă străină. Iată acea stâncă urieșească, scăldându-și picioarele-n mare, iată ciucurii de palate, pagode, temple, statui năpădind-o până în vârf, copleșind-o ca merele care rup ramul într-un an de belșug, iată sfințenia și cântările ce-o învăluie, iată piatra albastră și caolinul, iată marmura și malachita, iată terasele încălecate, balustradele în zig-zag, treptele, mii de trepte... Iată ferestrele mici ca de bunkere, iată coloanele și iată bolțile, iată acoperișele suprapuse. Iată luminile pierzându-se
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
nu are statui ale zeilor, idoli, obiecte de cult. Este venerată aici Prima Carte (Gurū Granth Sahib). La amritsar, prima carte este adusă până la Templul de aur în procesiune, în fiecare dimineață, într-un fel de litieră de aur, „în mijlocul cântărilor devoționale ale credincioșilor”. După lectura zilnică, cartea Sfântă este închisă și acoperită pe timp de noapte. Din carte citește un preot, granthi. ascultând sau citind din Cartea Sfântă, credinciosul sikh îndeplinește o parte esențială a ritualului. aici laudă Numele într-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
zilnică, cartea Sfântă este închisă și acoperită pe timp de noapte. Din carte citește un preot, granthi. ascultând sau citind din Cartea Sfântă, credinciosul sikh îndeplinește o parte esențială a ritualului. aici laudă Numele într-o mare adunare religioasă. Prin cântări și muzici, credinciosul își purifică sufletul și accede la „Sunetul fundamental”. Rugăciunea are loc individual sau în grupul familial de trei ori pe zi: dimineața (în zori), seara (la apusul soarelui) și noaptea (înainte de culcare). XII.6. Sărbătorile sikh Toate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
următoare a cărții de rugăciuni pe care fusese scrisă pirzându-se). Nu discutăm acum cele ce țin de această însemnare (am făcut-o în altă parte și vom reveni, desigur) dar amintirea mânăstirii Agafton trebuie să ne atragă atenția, ca și cântarea de vecernie „Lumină lină” care se regăsește în sonetul „Răsai asupra mea” (de pe la 1879. Din zona manuscrisă a cunoscutei „Rugăciuni”): Răsai asupra mea, lumină lină, Ca’n visul meu ceresc d’odinioară O, maică sfântă, pururea fecioară, în noaptea gândurilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume năucă! Prea Cucernice Părinte, pentru ce ai depus legământ? Vrednic este! În cămara sufletului sfinției voastre trebuie să ardă adevărul în care să se regăsească fapte de bun român și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sunt amintite întâia oară, în limba originală, însoțite fiind de traducerea în limba română între paranteze rotunde. Nu s-a făcut excepție de la această regulă decât în privința titlurilor operelor beletristice traduse în limba română și cunoscute cititorilor, cum sunt Odiseea, Cântarea Nibelungilor, Roșu și negru, Război și pace etc.), care sunt desemnate exclusiv prin titlurile lor românești. Cu această rezervă, atât în text cât și în note și bibliografie referirile ulterioare la operele amintite o dată s-au făcut repetându-se titlurile
[Corola-publishinghouse/Science/85035_a_85822]
-
viori ale tuturor timpurilor până la 93 de ani. Pedagogul de renume mondial Șt. Bârsănescu a scris la 86 de ani tratatul Istoria pedagogiei universale și românești. T. Arghezi a trăit 87 de ani, iar în ultimii ani a scris capodopera Cântare omului. [41] Cu cât nivelul cultural al individului este mai înalt, iar preocuparea în direcția activității intelectuale este mai constantă, cu atât crește șansa de se menține creativitatea ridicată la vârste înaintate. În domeniul științific, se constată o „viață lungă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
economice, sociale și politice (Social-democratism sau poporanism?, Neoiobăgia d-lui Gherea, „Foametea constantă” și chestia agrară, Organizația locală, Fischerland, Țară de latifundii, Piemont românesc?, Formarea latifundiilor, „Pentru ce s-au răsculat țăranii”, Pe terenul principiilor...), câteva eseuri de critică literară (Cântarea pătimirii noastre..., Petroniu veacului al XIX-lea: Oscar Wilde, apoi Henrik Ibsen, Contele L. N. Tolstoi, „Europa” pentru un călător român din 1825, H. Taine și revoluția franceză), numeroase note polemice (la rubrica „Miscellanea”, îndeobște semnate cu pseudonimul colectiv Nicanor
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
un „cuvânt înainte” al unei personalități culturale (subliniindu-se caracterul publicației de „muzeu al valorilor spirituale” bucovinene) și cu reproduceri din texte referitoare la Bucovina (Lupta de la Dumbrava Roșie de N. Iorga, Moldova față cu cedarea Bucovinei de Mihai Eminescu, Cântare Bucovinei de Tudor Arghezi). Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția mai multor reviste, partea inedită a almanahului constă în publicarea masivă, generoasă, a mărturiilor unor oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
și Eminescu (1943), își păstrează și astăzi utilitatea. SCRIERI: Istoria literaturii române, Cernăuți, 1923; ed. 2, Cernăuți, 1937; George Tofan, Suceava, 1923; Câteva cuvinte despre românii rutenizați din nordul Bucovinei, Cernăuți, 1926; Heinrich Heine in der rumänischen Literatur, Cernăuți, 1926; Cântarea României. Studiu istoric-literar, Cernăuți, 1927; Vieața și opera lui Tudor Flondor, Cernăuți, 1933; Călătorie veselă în Italia, Cernăuți, 1935; Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Geneza poeziei „Somnoroase păsărele”, Cernăuți, 1939; Bucovina de Nord (28 iunie 1940 - 28
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
Juan, Timișoara, 1944. Traduceri: Li Tai Pe, Flori din răsărit, Cernăuți, 1933; Poezii chinezești, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: S.P. [Sextil Pușcariu], „Istoria literaturii române”, DR, 1922-1923; Virgil Tempeanu, „Heinrich Heine in der rumänischen Literatur”, NRL, 1926, 19; Teodor A. Naum, „Cântarea României”, DR, 1927-1928; Perpessicius, Opere, VIII, 72, 81, X, 259, 313-315; Panait Nicolae, „Flori din răsărit”, „Gând nou”, 1933, 1; George Antonovici, „Flori din răsărit”. „Vieața și opera lui Tudor Flondor”, GBV, 1934, 4 230; Liviu Ruu, „Vieața și opera
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
și mai târziu la Nicolae Labiș. Sub influența modelelor, sunt invocate numeroase personaje literare (Pygmalion, Don Quijote, Ofelia ș.a.), dar caracterul livresc și lipsa de coerență în alegerea unei maniere de a scrie poezie imprimă o notă inautentică multor versuri. Antologia Cântarea cântărilor mele (1971) cuprinde poeme din anii 1940-1971, ceea ce aduce împreună lirica începuturilor și versificările activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate ambițios
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
mai târziu la Nicolae Labiș. Sub influența modelelor, sunt invocate numeroase personaje literare (Pygmalion, Don Quijote, Ofelia ș.a.), dar caracterul livresc și lipsa de coerență în alegerea unei maniere de a scrie poezie imprimă o notă inautentică multor versuri. Antologia Cântarea cântărilor mele (1971) cuprinde poeme din anii 1940-1971, ceea ce aduce împreună lirica începuturilor și versificările activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate ambițios în
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
de aur” al poeziei nu poate fi decât erosul, care înseamnă idealizare și proiecție cosmică a iubitei. De aceea, absența ei este resimțită acut: „Ne-am despărțit ca două continente” (Poem pentru plecarea ta), iar Ofelia devine simbolul dragostei neîmplinite. Cântarea naturii utilizează obișnuitele corespondențe dintre starea sufletească și peisaj. Toamna nu poate evoca decât melancolie și nostalgia copilăriei, iar primăvara dorința de regenerare a verbului poetic. Predilecția pentru muzical este valorificată într-un ciclu dedicat lui George Enescu, unde sunt
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
București, 1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro patria, București, 1970; Balada comunistului fără nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai să râdem împreună, București, 1971; Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea, pref. Florin Mihăilescu, București, 1972; Secretul documentului „X”, București, 1972; Veghe pentru toate ceasurile, București, 1972; Patriei, cântările mele, îngr. și
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro patria, București, 1970; Balada comunistului fără nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai să râdem împreună, București, 1971; Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea, pref. Florin Mihăilescu, București, 1972; Secretul documentului „X”, București, 1972; Veghe pentru toate ceasurile, București, 1972; Patriei, cântările mele, îngr. și pref.
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai să râdem împreună, București, 1971; Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea, pref. Florin Mihăilescu, București, 1972; Secretul documentului „X”, București, 1972; Veghe pentru toate ceasurile, București, 1972; Patriei, cântările mele, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1974; Nimeni n-a murit de râs, îngr. Ștefania Tăutu, Iași, 1978; Iubirea mea, pământul românesc, îngr. Elena Grozea, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Cornul de aur, îngr. și pref. Niculae Stoian
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
militară”, „Îndrumătorul cultural”, „Cele trei Crișuri”, „Cetatea Bihariei”, „Contemporanul”, „Tomis”, „Apostrof”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. A fost distins cu premii ale revistelor „Familia” (1995) și „Convorbiri literare” (1996). Primul volum de poeme al lui Ț., Semnul mișcării, reprezintă „o cântare a României din spațiul ancestral” (Al. Andrițoiu). Autorul versifică într-un discurs convențional teme ale epocii, precum vechimea, unitatea și continuitatea românilor, legăturile cu „glia” sau cultul eroilor (regii daci, voievozii, figurile prototipice ale Infanteristului sau Cercetașului etc.), proces în urma
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
în proză este publicată în 1977) face o interesantă încercare exegetică, în care propune și un posibil autor al epopeii. Acestor versiuni din literatura medievală li s-au adăugat și transpuneri din germana modernă: Novalis, Imnuri către noapte (1914) și Cântări religioase (1930), Goethe, Iphigenia în Taurida (1925, jucată la Teatrul Național din Cernăuți), Franz Grillparzer, Sappho (1926) și Medea (1930) ș.a. Paginile din Marele negustor german (1938) sunt numai o descriere a unor realități sociale așa cum apar în romanul Casa
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
von der Vogelweide, Fălticeni, 1934; Marele negustor german, Fălticeni, 1938; Sippenfeindschaft und Wiedervergeltung im Nibelungenlied, Fălticeni, 1938; Gh. Bogdan-Duică, germanistul, București, 1942; Istoria literaturii germane, București, 1943. Traduceri: Hans Sachs, Fierul înroșit, București, 1909; Novalis, Imnuri către noapte, Fălticeni, 1914, Cântări religioase, Fălticeni, 1930; Costache Negruzzi, Alexander Lapuschneanu, Craiova, 1923; Goethe, Acțiunea sensorio-morală a culoarei, Fălticeni, 1924, Iphigenia în Taurida, Arad, 1925; Din scrinul vechi..., pref. N. Iorga, Craiova, 1924; Franz Grillparzer, Sappho, Fălticeni, 1926, Medea, pref. Agatha Bârsescu, Fălticeni, 1930
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
colaborare); H. J. Chr. von Grimmelshausen, Aventurosul Simplicius Simplicissimus, I-II, pref. Livia Ștefănescu, București, 1967; Jeremias Gotthelf, Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene, pref. trad., București, 1968. Repere bibliografice: N. Iorga, Un profesor, NRL, 1924, 30; Ion Foti, Novalis, „Cântări religioase”, UVR, 1930, 8; Victor Morariu, „Gudruna”, FF, 1932, 1-2; Simion C. Mândrescu, „Gudruna”, „Revista germaniștilor români”, 1932, 3; Victor Morariu, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric”, „Revista germaniștilor români”, 1933, 1; I. Al. St. Svensk, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de Titu Maiorescu. El face și o traducere din Infernul lui Dante (cântul VII), căreia i se adaugă două transpuneri din Schiller, Preîmblarea și Cântarea clopotului, realizate de N. Rucăreanu. R. Z.
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
de reverie, elegiacă și meditativă, dar echilibrată, calmă. În genere, Ț. uzează de motive livrești, de reminiscențe dintr-o bună tradiție, cizelându-le adesea în vers clasic. Îl preocupă, de pildă, figura poetului, ca suflet al naturii înzestrat cu darul cântării (Circuit, Poeții sunt naivi, Aici a trăit poetul ș.a.). Alteori gândul extincției e transpus într-o imagistică astrală: „Numai o dată, mineralizat, / voi atârna de stea, balast ciudat, / și ochii se vor auri pe rând / de colbul stelei ruptă din pământ
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
I-II, 1984-1989), pe care o coordonează împreună cu I. C. Chițimia, fiind în același timp autoare a mai multor capitole. Pentru Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ediția jubiliară din 1988 (Premiul Academiei Române), a transcris cărțile Ruth, Psaltirea, Cântarea Cântărilor, De la Mathei Svânta Evanghelie și Epilog. De asemenea, a făcut parte din colectivul care a realizat ediția Biblia de la București, coordonată de Paul Miron la Freiburg (1982), și a colaborat la reeditarea lexiconului lui H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, tot
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
II, 1984-1989), pe care o coordonează împreună cu I. C. Chițimia, fiind în același timp autoare a mai multor capitole. Pentru Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ediția jubiliară din 1988 (Premiul Academiei Române), a transcris cărțile Ruth, Psaltirea, Cântarea Cântărilor, De la Mathei Svânta Evanghelie și Epilog. De asemenea, a făcut parte din colectivul care a realizat ediția Biblia de la București, coordonată de Paul Miron la Freiburg (1982), și a colaborat la reeditarea lexiconului lui H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, tot sub
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]