7,041 matches
-
și a funcționat până în primele luni ale anului 1990, când s-a destrămat. Ședințele aveau loc de regulă vineri seara, în localul Clubului Universității din Bulevardul Schitu Măgureanu nr. 9. Timp de un an, Universitas a funcționat în paralel cu Cenaclul de Luni, ulterior desființat. A fost vizitat la început sporadic, mai târziu destul de consecvent, de „lunediști”, de scriitori din generația optzecistă, inclusiv dintre cei trăitori în provincie (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
destul de consecvent, de „lunediști”, de scriitori din generația optzecistă, inclusiv dintre cei trăitori în provincie (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu, ocazional fiind invitați și alți poeți consacrați - Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a. Cenaclul a avut și câteva ședințe în afara capitalei (de pildă, la Reșița sau la Timișoara, cu cenaclul animat de Livius Ciocârlie) și a atras prezența unor tineri scriitori din provincie (Piatra Neamț, Brașov, Satu Mare etc.). Dintre scriitorii care își descoperă și consolidează
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu, ocazional fiind invitați și alți poeți consacrați - Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a. Cenaclul a avut și câteva ședințe în afara capitalei (de pildă, la Reșița sau la Timișoara, cu cenaclul animat de Livius Ciocârlie) și a atras prezența unor tineri scriitori din provincie (Piatra Neamț, Brașov, Satu Mare etc.). Dintre scriitorii care își descoperă și consolidează vocația literară ori își definesc - sau redefinesc esențial - viziunea și maniera de creație în cadrul cenaclului sunt
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
cu cenaclul animat de Livius Ciocârlie) și a atras prezența unor tineri scriitori din provincie (Piatra Neamț, Brașov, Satu Mare etc.). Dintre scriitorii care își descoperă și consolidează vocația literară ori își definesc - sau redefinesc esențial - viziunea și maniera de creație în cadrul cenaclului sunt de menționat Cristian Popescu, Radu Sergiu Ruba, Ioan Es. Pop, Cătălin Țârlea, Răzvan Petrescu, Daniel Bănulescu. Un adevărat „stâlp” al cenaclului, activ în toate genurile literare, era Horia Gârbea. De Universitas este legată, măcar în parte, și activitatea altor
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
își descoperă și consolidează vocația literară ori își definesc - sau redefinesc esențial - viziunea și maniera de creație în cadrul cenaclului sunt de menționat Cristian Popescu, Radu Sergiu Ruba, Ioan Es. Pop, Cătălin Țârlea, Răzvan Petrescu, Daniel Bănulescu. Un adevărat „stâlp” al cenaclului, activ în toate genurile literare, era Horia Gârbea. De Universitas este legată, măcar în parte, și activitatea altor scriitori mai tineri, precum Ramona Fotiade, ori membri ai „grupului de la Brașov” (Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea). Din impulsul
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
în disputele directe. De altfel, n. este încă prea recent pentru concluzii definitive. Nu toți autorii care au debutat sau s-au afirmat în anii ’90 pot fi considerați nouăzeciști, iar pe de altă parte, nu toți au trecut prin Cenaclul Universitas ori pe la revista „Nouăzeci”. Numele considerate reprezentative pentru orientare sunt Cristian Popescu, Mihai Gălățanu, Cătălin Țârlea, Radu Sergiu Ruba, Răzvan Petrescu, Horia Gârbea, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Dan Silviu Boerescu, Daniel Bănulescu, Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
Ion Trivale, iar mai târziu, în 1914, vin la revistă Mihai Săulescu și G. Bacovia. Grupul redacțional se sudează în anii premergători primului război mondial și datorită unor întâlniri săptămânale, ce iau aspect fie de ciclu de conferințe, fie de cenaclu deschis, ceea ce asigură N.r.r. o fizionomie distinctă între celelalte periodice. Redacția mai întreprinde două anchete ample, una internațională în 1913 - Problema balcanică în fața Europei culte, cu participări notabile: Gustave Le Bon, Félix Le Dantec, Achille Loria, Wilhelm Wundt, Émile
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Relieful vieții universitare e conturat de interviurile cu profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice, a festivalului artei studențești, a cercetării științifice studențești etc. Semnate de redacție, editorialele problematizează constant misiunea socială a tinerilor. Se acordă spațiu larg prezentării cenaclurilor literare Columna, „Eminescu”, „Nicolae Labiș”, „Gh. Asachi”, Cenaclul de Luni, Quasar ș.a. Orientate în primul rând spre probleme de istorie, filosofie, literatură și artă, eseurile, cronicile și dezbaterile sunt semnate de Luca Pițu, Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Matei Vișniec
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice, a festivalului artei studențești, a cercetării științifice studențești etc. Semnate de redacție, editorialele problematizează constant misiunea socială a tinerilor. Se acordă spațiu larg prezentării cenaclurilor literare Columna, „Eminescu”, „Nicolae Labiș”, „Gh. Asachi”, Cenaclul de Luni, Quasar ș.a. Orientate în primul rând spre probleme de istorie, filosofie, literatură și artă, eseurile, cronicile și dezbaterile sunt semnate de Luca Pițu, Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Matei Vișniec, Radu Călin Cristea, Ștefan Lemny, Ion Bogdan Lefter
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
și publicații”. La întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă remarcabilă în epocă, explicabilă și prin preocupări anterioare ale membrilor
ORIENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
1970 fiind numit director al Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău. Colaborează la „Viața Buzăului”, „România literară”, „Contemporanul”, „Biblioteca”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Almanahul «Luceafărul»”, „Opinia”, „Muntenia”, „Buzăul”, „Mesager cultural”, „Vestala”, „Opinia literară” ș.a. În cadrul activităților Bibliotecii „Vasile Voiculescu” inițiază Salonul literar (1970), Cenaclul „Vasile Voiculescu” (1987-1989, 1992-1994), colecția de poezie „Autograf”. Coordonează publicațiile „Buzăul literar”, „Penteleu” și „Albatros”. Debutează ca editor și coordonator al culegerii V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente (1974), în care este prezent și ca autor al unor studii de istorie
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
Facultatea de Drept, dar nu a terminat-o. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (din 1911), pentru volumele sale acordându-i-se un premiu în 1912. În 1914 devine redactor-șef la săptămânalul liberal „Tribuna Oltului”. A frecventat atât cenaclul lui Al. Macedonski, cât și cel al lui Ovid Densusianu. Debutează în adolescență (probabil în 1907), colaborând cu poezii, articole și traduceri la numeroase periodice: „Floarea darurilor”, „Convorbiri critice”, „Frăția românească”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc”, „Voința națională”, „Noi pagini literare”, „Minerva
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
Securitate pentru atitudine antisovietică. Își susține doctoratul în 1972, cu teza Istoria revistelor școlare din România (1834-1974) și debutul literar al scriitorilor români în perioada școlarității. Subiectul era în concordanță cu preocuparea sa statornică, de inițiere și îndrumare a unor cenacluri literare pentru tineret: Poesis (1941-1945), Cenaclul studenților liberi (1946-1948), „Mihail Sadoveanu”, Cenaclului cadrelor didactice din România (1949), primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950), „G. Bacovia”, pe lângă Casa de Cultură a sectorului IV (1957) și Săgetătorul (1967), devenit în
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
doctoratul în 1972, cu teza Istoria revistelor școlare din România (1834-1974) și debutul literar al scriitorilor români în perioada școlarității. Subiectul era în concordanță cu preocuparea sa statornică, de inițiere și îndrumare a unor cenacluri literare pentru tineret: Poesis (1941-1945), Cenaclul studenților liberi (1946-1948), „Mihail Sadoveanu”, Cenaclului cadrelor didactice din România (1949), primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950), „G. Bacovia”, pe lângă Casa de Cultură a sectorului IV (1957) și Săgetătorul (1967), devenit în 2002 Cenaclul Național Junior al Uniunii
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
revistelor școlare din România (1834-1974) și debutul literar al scriitorilor români în perioada școlarității. Subiectul era în concordanță cu preocuparea sa statornică, de inițiere și îndrumare a unor cenacluri literare pentru tineret: Poesis (1941-1945), Cenaclul studenților liberi (1946-1948), „Mihail Sadoveanu”, Cenaclului cadrelor didactice din România (1949), primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950), „G. Bacovia”, pe lângă Casa de Cultură a sectorului IV (1957) și Săgetătorul (1967), devenit în 2002 Cenaclul Național Junior al Uniunii Scriitorilor. În 1967 a inițiat concursul
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
literar al scriitorilor români în perioada școlarității. Subiectul era în concordanță cu preocuparea sa statornică, de inițiere și îndrumare a unor cenacluri literare pentru tineret: Poesis (1941-1945), Cenaclul studenților liberi (1946-1948), „Mihail Sadoveanu”, Cenaclului cadrelor didactice din România (1949), primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950), „G. Bacovia”, pe lângă Casa de Cultură a sectorului IV (1957) și Săgetătorul (1967), devenit în 2002 Cenaclul Național Junior al Uniunii Scriitorilor. În 1967 a inițiat concursul național anual pentru elevi „Tinere condeie”, apoi
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
pentru tineret: Poesis (1941-1945), Cenaclul studenților liberi (1946-1948), „Mihail Sadoveanu”, Cenaclului cadrelor didactice din România (1949), primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950), „G. Bacovia”, pe lângă Casa de Cultură a sectorului IV (1957) și Săgetătorul (1967), devenit în 2002 Cenaclul Național Junior al Uniunii Scriitorilor. În 1967 a inițiat concursul național anual pentru elevi „Tinere condeie”, apoi concursul revistelor școlare (împreună cu Augustin Z. N. Pop), din 1969 fiind fără întrerupere președintele juriului și îndrumătorul taberelor școlare de creație pentru laureați
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
al lui Vasile Nicolescu, economist. Frecventează Liceul „N. Iorga” din Vălenii de Munte, trecându-și bacalaureatul în 1965. Din 1968 student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, își ia licența în 1972. Participă la activitățile cenaclului revistei „Luceafărul” și face parte din colegiul de redacție al revistei „Ecoul” (Vălenii de Munte). Este profesor de română și franceză la școala din Olteni, județul Prahova, metodist și inspector cultural (1984-1988), director al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești (1988-1991
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1973) cu o teză de sociologie literară,Valoarea de schimb și valoarea de întrebuințare în opera literară, care anticipează glosele sociologizante ale romancierului. În perioada studenției și după absolvire este membru activ al cenaclului Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de poeți și prozatori care editează revista manuscris „Noii” (1970-1973), unde se afirmă forme incipiente ale spiritului generației optzeciste. După terminarea studiilor are o existență precară: ghid ONT, vânzător de
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
cercurile cărora li se adresează îndeobște optzeciștii. De aici provine una dintre trăsăturile frapante ale prozei sale - amestecul insolit de tehnicism și de sensibilitate față de gustul comun. În ultimii ani ai decadei a noua scriitorul citea regulat proză SF la cenaclul Junimea. Concomitent, în cărțile sale se strecoară elemente de intrigă polițistă, începând cu Tratament fabulatoriu și sfârșind cu Femeia în roșu, unde partea strict fictivă, redactată de el, plonjează în senzaționalul comercial, contrastând - calculat - cu tehnicismul celorlalte două părți. Remarcat
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
al lui Dinu C. Ioanid; 18.VI.1886, București - 10.XII.1948), prozator. Despre biografia lui se cunosc puține date certe. Mai edificatoare, evocările contemporanilor acreditează un personaj original, excentric. Era de condiție aristocratică, lucra ca agent bancar și frecventa cenaclul Sburătorul, E. Lovinescu compunându-i în Memorii un portret de neuitat, intitulat, în chip definitoriu, Un anglo-saxon autohton, în care N. e rând pe rând un „Des Esseintes bucureștean”, „yankee” și dandy wildeian. Omul era un erudit sui-generis, „purtat - zice
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
PAGINI DUNĂRENE, publicație apărută la Galați, anual, în 1955, 1956 și 1960. Este o culegere din lucrările cenaclului literar „13 iunie 1916”. Redactori: Manole Brazdeș, Stan Păun. Puternic marcată de dogmele epocii, P.d. își trasează coordonatele ideologice între „devotamentul față de patrie” și „neîmpăcata ura față de toți acei ce vor să frâneze drumul nostru spre pace și belșug” (Cuvânt
PAGINI DUNARENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288611_a_289940]
-
, periodic literar apărut la Chișinău în lunile mai și iunie 1931, ca supliment al revistei „Poetul”. Publică versuri și proză în limbile română și rusă. Este redactat de Iorgu Tudor, Alla Razu, Theodor Inculeț, V. Adiasevici, ca organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind „apropierea și înfrățirea între publiciști, slujitorii și prietenii artei și scrisului, sprijinirea revistelor etc.” P.b. are o orientare regionalistă pronunțată, ca și alte publicații conduse sau redactate de Iorgu Tudor. În primul număr se
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
una de neoavangardă - propusă către mijlocul anilor ’60 (în urma unei gestații teoretice de mai mulți ani) de Dumitru Țepeneag și Leonid Dimov și însușită de alți câțiva scriitori tineri (Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu, Iulian Neacșu), care în 1965 constituie în cadrul cenaclului Luceafărul grupul oniric. Refuzați la început de toate periodicele, în 1966 oniriștii reușesc să colaboreze la „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei craiovene „Ramuri”, redactat de M. R. Paraschivescu (sprijinitor și promotor, în epocă, al inițiativelor literare alternative radical înnoitoare
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]