KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...188 189 190 ...206 >

5,146 matches

Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561

nr. 2724, 20 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 430). 14 "E. Lovinescu, Bizu (roman)", în Vremea, an V, nr. 263, 13 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 429): Dacă am schimba persoana a treia cu persoana I, ne-am găsi în limitele unei perfecte autocritici, ca la începutul celui de-al doilea memorial". Lovinescu se arată încântat de cronică, pe care o consideră "excelentă"! În același

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Călinescu romanul (e drept, doar în particular, într-o scrisoare datată 20 nov. 1932) ca "singura analiză a sentimenului morții în literatura noastră", Bizu fiind "roman, elegie și testament moral totdeodată" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 434). 15 Laurent Jenny (La Fin de l'intériorité, Paris, PUF, 2001) face o analiză nuanțată a raportului dintre ideea muzicală și forma literară, constatând contradicțiile care au însoțit mitul formei muzicale în literatură (vezi mai ales prima secțiune

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
invention narrative de soi, Librairie Droz, Genève, 2002; Jean-François Jeandillou, Esthétique de la mistification. Tactiques et stratégies littérraires, Éd. de Minuit, Paris, 1994; Jacques Finné, Des mistifications littérraires, José Corti, Paris, 2010 ș.a. 31 Vezi E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 178-182 (incipitul capitolului al IX-lea, intitulat "Hortensia Papadat-Bengescu", din volumul al II-lea de Memorii). 32 Otto Rank, Dublul. Don Juan, traducere de Maria Vicol, prefață de Petru Ursache, Editura Institutul European, Iași, 1997. După cum remarcă prefațatorul, la

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
de formație a emoției își are punctul său de plecare în excitațiile externe sau interne". Ca atare, "nu plângem pentru că suntem triști, ci suntem triști pentru că plângem" (vezi capitolul " Expresia, principiu de creație a ideilor", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 272). 40 Lovinescu mărturisea (pe 10 sept. 1932) că a rescris ulterior romanul care, involuntar, într-o primă variantă, luase forma "ficțiunii romanțate": "După 2 luni de activitate intensă, împinsă în unele zile până la 14 ore de lucru pe

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
2 luni de activitate intensă, împinsă în unele zile până la 14 ore de lucru pe zi. Am isprăvit romanul autobiografic Bizu scris, scris a doua oară, refăcut a treia oară pe jumătate" (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 205). Deși credea inițial în valoarea romanului, criticul se lasă în cele din urmă influențat de opiniile defavorabile exprimate în presă, care-l determină să vorbească despre o anume "nesiguranță în valoarea cărții", și apoi despre "convingere de ratare

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Camil Petrescu. 46 Octav Șuluțiu, "E. Lovinescu, Firu'n patru", în Axa, an II, nr. 23, 7 dec. 1933. În opinia recenzentului, romancierul Lovinescu "uzează de o dialectică proprie aparatului critic" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 297). 47 Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec. 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 369). 51 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Diana", în Adevărul literar și artistic, an XVI, nr. 841, 17 ian. 1937 (vezi și G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Minerva

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Diana se dezvoltă aproape numai pe cazul iritant al eroului care primește sistematic scrisori anonime". 52 Eugen Ionescu, "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Facla, an XVII, nr. 1804, 1 febr. 1937 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 407). 53 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Vremea, an X, nr. 470, 10 ian. 1937: "Bizu își va spori, cu fiecare volum, fișele experienței, fără să ne aducă și o viziune mai adâncă, mai complexă a universului

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
și o viziune mai adâncă, mai complexă a universului său moral. Tot ceea ce ne-a putut divulga în acest sens se cuprinde în primul volum, unde se configurează definitiv psihologia lui" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 382). 54 Cronica lui Vladimir Streinu inventariază, spre exemplu, majoritatea locurilor comune de care s-a servit exegeza de mai târziu pentru a discredita literatura criticului, modelată de "o perspectivă a inteligenței critice asupra vieții, un fel de geometrie

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
o tristă previzibilitate: "Diana este romanul mai mult al unui literat decât al unui romancier" (vezi Vladimir Streinu "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Gazeta, an 3, nr. 851, 12 ian. 1937, apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 386). 55 Despre rolul lacrimilor în melodramă, vezi printre altele și Florence Fix, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris, 2011, în care se afirmă răspicat: "Les larmes sont essentielles; comme tout élan du corps (silence, cri

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
de roman formele pe care le-a studiat în prealabil în lecturile sale de critic" (vezi Mihail Sebastian, " E. Lovinescu. Mili, roman", în Reporter, an V, nr. 41, 19 dec. 1937 apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 534). 58 Potrivit lui Pompiliu Constantinescu, "Bizu e alcătuit din pasta acelor eroi care pot fi radiografiați într-o carte unică; plimbat de-a lungul a patru romane, asistăm la întâmplările unui suflet facsimilat" (Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu. Mili, roman

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
o carte unică; plimbat de-a lungul a patru romane, asistăm la întâmplările unui suflet facsimilat" (Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu. Mili, roman", în Vremea, an X, nr. 517, 12 dec. 1937 apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 600). 59 G. Călinescu, "E. Lovinescu. Mili, roman", în Adevărul literar și artistic, an XIII, seria a II-a, nr. 899, 19 dec. 1937. 60 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Diana", în Adevărul literar și artistic, an XVI, nr. 841

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Lovinescu, mama lui Anton Holban, sora criticului; mama lui Lovinescu din Bunica se pregătește să moară e de regăsit în Acord final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui Mili vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514. 65 Ibidem. 66 Îndrăgostit fiind (și, deci, posesiv), Andrei Lerian/ Negrea nu suportă s-o vadă pe

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui Mili vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514. 65 Ibidem. 66 Îndrăgostit fiind (și, deci, posesiv), Andrei Lerian/ Negrea nu suportă s-o vadă pe Lulù jucând tenis. 67 Dorința femeii se aprinde la lectura următorului fragment din Arhondologia lui Sion (celebră mai mult pentru fantezia

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
G. Ibrăileanu, Mihai Eminescu. Studii și articole, ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1974. E vorba despre Edițiile poeziilor lui Eminescu (I, II, III, IV), ultimul studiu fiind consacrat ediției lui E. Lovinescu (vol. cit., pp. 188-333). Vezi, de asemeni și articolul polemic D. E. Lovinescu este vesel (pp. 333-348). 72 Capitolul consacrat lui Eminescu în volumul Titu Maiorescu și contemporanii lui (ediție și postfață de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1982) are mai mult un

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
1987, p. 120. 86 Idem, p. 121. 87 Idem, p. 183. 88 Idem, p. 166. 89 Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1994, p. 252. 90 Apud Ion Nuță, "Studiu introductiv", în vol. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ed. cit., p. XVII. 91 Ibidem. 92 E. Lovinescu, " Mutația valorilor estetice", în op. cit., p. 359. 93 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, ed. cit., p. 21. 94 Idem, p. 63. 95 E. Lovinescu, Bizu, ed. cit., p. 217. 96

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
p. 252. 90 Apud Ion Nuță, "Studiu introductiv", în vol. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ed. cit., p. XVII. 91 Ibidem. 92 E. Lovinescu, " Mutația valorilor estetice", în op. cit., p. 359. 93 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, ed. cit., p. 21. 94 Idem, p. 63. 95 E. Lovinescu, Bizu, ed. cit., p. 217. 96 Vezi Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), ed. cit., p. 271. Vezi supra, capitolul " Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii". 97 E. Lovinescu

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Mihai Eminescu, ed. cit., p. XVII. 91 Ibidem. 92 E. Lovinescu, " Mutația valorilor estetice", în op. cit., p. 359. 93 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, ed. cit., p. 21. 94 Idem, p. 63. 95 E. Lovinescu, Bizu, ed. cit., p. 217. 96 Vezi Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), ed. cit., p. 271. Vezi supra, capitolul " Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii". 97 E. Lovinescu, "Cea mai puternică emoție literară", în Adevărul, an 49, nr. 15 733

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Mutația valorilor estetice", în op. cit., p. 359. 93 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, ed. cit., p. 21. 94 Idem, p. 63. 95 E. Lovinescu, Bizu, ed. cit., p. 217. 96 Vezi Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), ed. cit., p. 271. Vezi supra, capitolul " Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii". 97 E. Lovinescu, "Cea mai puternică emoție literară", în Adevărul, an 49, nr. 15 733, 27 apr. 1935 (apud E. Lovinescu. "Sburătorul". Agende literare, ed. cit

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
cit., p. 271. Vezi supra, capitolul " Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii". 97 E. Lovinescu, "Cea mai puternică emoție literară", în Adevărul, an 49, nr. 15 733, 27 apr. 1935 (apud E. Lovinescu. "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 315). 98 Pentru E. Lovinescu, "lipsa de reacțiune moldovenească" e "o sublimare estetică a resentimentelor" (vezi "Miorița și psihologia etnică", în E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 647). În opinia criticului, geneza creației artistice presupune

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
apr. 1935 (apud E. Lovinescu. "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 315). 98 Pentru E. Lovinescu, "lipsa de reacțiune moldovenească" e "o sublimare estetică a resentimentelor" (vezi "Miorița și psihologia etnică", în E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 647). În opinia criticului, geneza creației artistice presupune, după cum am tot spus, un proces de sublimare freudiană: "Pentru ca un sentiment să devină o obsesie e necesar [...] ca el să nu fie satisfăcut, realizat în chip normal, adică tradus în

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
omul de rând nu poate scăpa decât doar prin crimă pasională, iar artistul prin transferul ei în ficțiune poetică: procesul cel mai obișnuit al creației artistice". 99 Vezi comentariul Gabrielei Omăt din E. Lovinescu "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 484-485. Femeile la care se referă frecvent Lovinescu sunt Eugenia Pop (E.P.) și Ioana Postelnicu (Popea). 100 Aflând că Lovinescu e bolnav, Tudor Arghezi publică o scrisoare deschisă (în Informația zilei, an III, nr. 501, 29 mai 1943), în

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
judecată critică. Am rămas de atunci cu o mare slăbiciune: lăcrimez la fiecare atenție, înduioșat și totuși umilit". Schimbul acesta epistolar are loc așadar cu puțin înainte moartea amfitrionului de la Sburătorul. Vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, ed. cit., pp. 559-566. 101 Ioan Holban, op. cit., p. 85. 102 Petru Creția, op. cit., p. 35: "Scria extensiv, acoperea năvalnic și neîngrădit câmpuri cât mai întinse, până la orizont, într-o violentă și aparent inexhaustibilă expansiune. Nu părea să caute sau să șovăie

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
20 iunie 1935. 105 După Gabriela Omăt, interviul cu I. Șicloveanu (din Facla, an XIV, nr. 117, 23 dec. 1934) relevă "un adevărat complex Eminescu de care criticul a suferit" (vezi notele din vol. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 339-341). 106 Iată un citat elocvent: "Trebuie să recunoaștem moldovenilor preeminența creațiunii artistice. Printr-o astfel de afirmație deschidem, negreșit, o fereastră spre necunoscutul rasei. Fără să intrăm în explicări, nu putem, totuși, să nu distingem în

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
ediție, studiu introductiv și note de Z. Ornea, Editura Științifică, București, 1972, p. 113). 107 "Alt Eminescu... D.E. Lovinescu răspunde d-lui G. Călinescu", în Adevărul, an 49, nr. 15676, 20 febr. 1935 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 405). Lipsa de originalitate a concepției lovinesciene, considerate pe nedrept "anacronice", e semnalată de Vladimir Streinu în articolul " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935: "Lovinescu vede pe Eminescu sub imaginea

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]